RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 21.10.2019
Prima / Comunicate de presă / Tinerii în Republica Moldova în anul 2018
Tinerii în Republica Moldova în anul 2018
12.08.2019
Versiune tipar

Tinerii în Republica Moldova în anul 2018

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în Republica Moldova1 în anul 2018.

Situaţia demografică

Tinerii în vârstă de 15-24 ani reprezintă 16% din populația lumii

La nivel global tinerii cu vârsta de 15-24 ani reprezintă 1,2 miliarde reprezentând,  astfel, 16% din populația globală2. Generația de tineri intrată acum în vârsta de reproducere este mai mare decât generația părinților lor.

Tinerii reprezintă a treia parte din populația țării, numărul lor fiind în scădere continuă

Numărul populaţiei cu reședința obișnuită3 la 1 ianuarie 20194 a constituit 2681,7 mii persoane, din care 743,2 mii sau 27,7% sunt tineri cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 49,9% – femei şi 50,1% – bărbaţi. Generaţia tinerilor este în descreştere continuă. Pe parcursul ultimilor ani populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 58,2 mii persoane, iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 24,6% la 01.01.2014, până la 22,8% la 1 ianuarie 2019. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 79,0 mii persoane sau cu 4,4 puncte procentuale. Numărul persoanelor în vârstă de 25-29 ani, de asemenea, este în scădere (cu 53,0 mii), iar numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani a crescut cu 8,6 mii sau 6,8 puncte procentuale.

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri

În anul 2018, s-au încheiat 20,4 mii căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a fost de 14,9 mii, din care majoritatea (95%) de persoanele tinere cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2018, aparţin grupului de vârstă 25-29 ani (38%), iar femeile - grupului de vârstă 20-24 ani (36%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,7 ani pentru bărbaţi şi 25,8 ani pentru femei.

Comparativ cu anul 2014, numărul căsătoriilor în rândul tinerilor, încheiate pentru prima dată, este în continuă scădere. Astfel, ponderea primelor căsătorii încheiate de tineri în vârstă timpurie (16-19 ani) a scăzut cu circa 2,0 puncte procentuale și cu 6,5 p.p. la tinerii în vârstă de 20-24 ani. În acelaşi timp, ponderea femeilor şi bărbaților care se căsătoresc la vârstă de 25-29 ani și 30-34 a crescut cu 0,9 și 3,6 puncte procentuale, respectiv.

Pe parcursul perioadei 2014-2018, intensitatea acestor procese este în scădere. Drept urmare, numărul căsătoriilor înregistrate la tineri s-a micşorat cu 24,3% în cazul bărbaților și 23,7 – cel al femeilor, iar numărul divorţurilor la tineri – cu 9,5% în rândul soților şi 5,9% - cel al soțiilor.
 
Numărul total al divorţurilor, pronunţate prin hotărârea judecătorească în anul 2018, a fost de 10,7 mii divorțuri, dintre care 51,4% le-a revenit femeilor divorțate și 38,2% - bărbaţilor divorțați în vârstă de 16-34 ani.

Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât cele din urban

Distribuţia născuţilor-vii după vârsta mamei, arată concentrarea acestora până la vârsta de 35 ani (88% din total născuți). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 25,0 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv la 23,9 şi 26,8 ani. Din punct de vedere al stării civile, în anul 2018 numărul copiilor născuţi de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 6,0 mii (20,8% din numărul total al născuţilor-vii mamele cărora au vârsta de 14-34 ani).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani, în anul 2018, a constituit 8,0 mii de cazuri, fiind în scădere cu 13,5% comparativ cu anul precedent. Circa 92% din acestea aparțin femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani revin 22,4 cazuri de întrerupere a sarcinii.

Educaţia

Numărul elevilor și studenților este în descreștere continuă

Populația cu reședință obișnuită în vârstă de 14-23 ani s-a redus în perioada anilor 2014-2018, constituind 289,7 mii persoane la începutul anului 20194, și înregistrând o reducere cu 25,1% față de anul 2014. Concomitent, s-a produs și reducerea efectivelor de elevi/studenți cuprinși în sistemul de educație din această grupă de vârstă, cu 16,4% față de anul 2014/15, numărul acestora constituind 179,5 mii persoane, în anul 2018/19.

În anul de studii 2018/19 numărul de elevi și studenți în vârstă de 14-23 ani ce revin la 10 mii locuitori a constituit 669 persoane comparativ cu 754 în anul de studii 2014/15. La 10 mii locuitori, revin 355 elevi din învățământul primar și secundar general, 159 elevi din învățământul profesional tehnic și 155 studenți din învățământul superior.

În anul 2018, în țară au fost înregistrați 74,0 mii absolvenți, fiind practic la nivelul anului 2014. Din total absolvenți, 41,3% elevi au absolvit învățământul gimnazial, 24,5% au constituit absolvenții instituțiilor de învățământ superior, 19,0% au fost absolvenți ai învățământului profesional tehnic și 15,2% - absolvenți ai liceelor. În medie la 10 mii locuitori revin 114 absolvenți ai învățământului gimnazial, 68 – ai învățământului superior, 53 – ai învățământului profesional tehnic și 42 sunt absolvenți ai liceelor.

Numărul studenților este în descreștere, doar fiecare al cincilea este încadrat la studii de master

La începutul anului de studii 2018/19, învățământul superior cuprindea 60,6 mii studenți, trei pătrimi dintre aceștia fiind încadrați în ciclul de licență. În ultimii cinci ani, numărul de studenți în învățământul superior înregistrează o tendință descendentă la toate tipurile de programe de studii, totodată, evoluând negativ în cazul studiilor superioare de licență (față de anul de studii 2014/15 cu 25,2 mii sau 35,6% mai puțin).

Femeile predomină în învățământul superior, atât la nivelul ciclului de licență, cât și la master

În anul de studii 2018/19, proporția femeilor în numărul total de studenți este de 58 la sută. Totodată, repartizarea studenților pe programe în funcție de sex relevă că peste două treimi din studenții studiilor integrate sunt femei. La fel, femeile predomină la master (62,1%) comparativ cu ciclul de licență (55,8%). Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 23 ani, acestea fiind vârstele teoretice ale învățământului superior (66,8% din total studenți).

În anul de studii 2018/19, în sistemul de învățământ superior erau cuprinse 41 la sută dintre persoanele cu vârsta de 19-23 ani. Comparativ cu anul de studii 2014/15 s-a înregistrat o scădere cu 0,4 puncte procentuale a ratei brute de cuprindere la acest nivel educațional. 
În anul 2018, învățământul superior au absolvit 18,1 mii persoane, dintre care 11,9 mii persoane au obținut diploma de licență (65,9%), iar 6,2 mii diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel (34,1%).

Odată cu scăderea numărului de studenți de la un an la altul, a scăzut și numărul de absolvenți, în special la nivelul de licență, cu circa 30,0% față de anul 2014.

În învățământul superior, 41,3% reprezintă absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care urmează absolvenții domeniului educație cu o pondere de 16,0%, și absolvenții domeniului inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, ponderea cărora este de 12,3% din total absolvenți.

Sănătatea tinerilor

Numărul cazurilor de infecţie cu virusul HIV la tineri s-a majorat

În anul 2018, numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV) a constituit 318 persoane, ceea ce este cu 5,6 % mai mult față de anul 2014. Ponderea femeilor tinere infectate a scăzut de la 49,2% în anul 2014 până la 40,9% în anul 2018. În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani se relevă o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (43,4%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (34,0%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani se înregistrează o pondere de 22,6%.

La 100 mii tineri cu vârsta de 15-19 ani revin 12,2 cazuri, iar 35,2 cazuri - pentru grupul de vârstă 20-24 ani, 55,0 cazuri revin pentru cei cu vârsta de 25-29 ani și 62,4 cazuri pentru cei din grupul de vârstă 30-34 ani.

Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, colului uterin și glandei tiroide

În anul 2018, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin în medie 40,4 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 36,8 cazuri în anul 2014. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, predomină țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 18,8%, colul uterin – 9,7%, glanda tiroidă – 8,3%, sânul – 7,6%, iar creierul și alte părți ale sistemului nervos central – 4,9%.

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor și bărbaților tineri în vârstă de 30-34 ani

Incidența prin tumori maligne este mai mare la femei (50,2 cazuri la 100 mii femei în vârstă de 15-34 ani, comparativ cu 30,5 cazuri la 100 mii bărbați în vârstă de 15-34 ani) și la bărbații tineri în vârstă de 30-34 ani (67 cazuri la 100 mii tineri de vârsta respectivă).

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare la tinerii din mediul rural

În anul 2018, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin 81,6 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Circa 69,1%  din cazuri au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză activă la tineri, prevalează tuberculoza aparatului respirator (97,1%). De asemenea, ca și în cazul populației în general, tuberculoza la tineri este preponderentă în mediul rural, unde s-au înregistrat 65,6% din cazuri.

Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor

În Republica Moldova, în anul 2018 rata specifică de mortalitate la tineri în vârstă de 14-34 ani a constituit 111,9 decedaţi la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere, comparativ cu anul 2014, când nivelul mortalităţii generaţiei tinere a fost mai înalt – 119,1 decedaţi la 100 mii locuitori.

Conform datelor Agenției Naţionale de Sănătate Publică cele mai multe decese în rândul tinerilor au drept cauză accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (45,4%), din care leziuni auto-provocate (12,9%), agresiuni, omucideri (3,7%); urmate de bolile aparatului circulator (11,7%), bolile aparatului digestiv (10,3%), tumori (10,2%), bolile infecțioase si parazitare (7,8%), şi bolile aparatului respirator (5,8%).

Pe parcursul anilor 2014-2018, se atestă reducerea mortalității tinerilor în vârstă de 14-29 ani din cauza tumorilor și leziunilor auto-provocate, dar creșterea mortalității este din cauza bolilor infecțioase și parazitare, bolilor aparatului respirator, agresiunilor și omuciderilor. În cazul tinerilor în vârstă de 30-34 ani se atestă reducerea ratei mortalității din cauza bolilor infecțioase și parazitare, bolile aparatului circulator, respirator, dar totodată creșterea mortalității este cauzată de bolile aparatului digestiv (în primul rând de ciroze ale ficatului)  și cauze externe: sinucideri, agresiuni și omucideri.

Infracționalitatea tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care comit infracțiuni este în scădere

Numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 9,4 mii persoane în anul 2014 până la 6,9 mii persoane în anul 2018. Femeile dețin o cotă de 7,5% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri, care au comis infracțiuni, se înregistrează în grupul de vârstă 18-24 ani (49,8%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (33,1%) și 17,1% pentru grupul de vârstă de 14-17 ani.

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și jafuri

În anul 2018, fiecare al treilea tânăr în vârstă de 14-29 ani a comis furt (30,3%), după care urmează persoanele care au săvârșit acte de huliganism (6,8%) și cele care au comis jafuri și tâlhării (6,0%). La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani revin 131,3 persoane care au săvârșit infracțiuni.

   

Note:

1 Conform legii cu privire la tineret, tinerii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani. 
3 Reşedinţă obişnuită – loc în care o persoană îşi petrece în mod obișnuit perioada de odihnă zilnică, indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase).
4 Date preliminare.

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 0 22 40 30 77

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
26249 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran