RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 21.10.2019
Prima / Comunicate de presă / Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2009
Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2009
04.06.2010
Versiune tipar

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2009 1)

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre situaţia demografică a Republicii Moldova în anul 2009. Pe parcursul anilor 2007-2009 în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări pozitive, care sînt exprimate în primul rînd prin creşterea natalităţii şi stabilizarea mortalităţii, ca rezultat s-a micşorat scăderea naturală a populaţiei. A început să crească şi rata totală de fertilitate, ajungînd la 1,33 copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile (cel mai mare indicator din ultimii 10 ani).

Tabelul 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în 2007-2009

Denumirea indicatorilor

2007

2008

2009

2008 în % faţă de 2007

2009 în % faţă de 2008

Numărul populaţiei la sfîrşitul anului, mii persoane

3572,7

3567,5

3563,7

99,9

99,9

Născuţi-vii, persoane

37973

39018

40803

102,8

104,6

Decedaţi, persoane

43050

41948

42139

97,4

100,5

din care, copii sub 1 an

428

473

493

110,5

104,2

Scădere naturală

5077

2930

1336

57,7

26,3

Rata totală de fertilitate

1,256

1,277

1,326

101,7

103,8

Numărul căsătoriilor

29213

26666

26781

91,3

100,4

Numărul divorţurilor

13923

12601

11884

90,5

94,3

Numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova la 1ianuarie 2010 a constituit 3563,7 mii persoane, din care 1476,7 mii (41,4%) – populaţia urbană şi 2087,0 mii (58,6%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Procentajul se menţine practic acelaşi ca în anii precedenţi. Se observă scăderea numărului populaţiei în 2009 faţă de 2008 (cu 3,8 mii de persoane).

Structura pe vîrste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrînire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,7% (-270,3 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vîrstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,1% (+19,1 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea. Îmbucurătoare la prima vedere creştere anuală în anii 2007 -2009 a născuţilor, s-a datorat în general, numărului temporar mare al femeilor de vîrsta fertilă. Indicatorul sumar al natalităţii rămîne totuşi cu 40% mai scăzut, decît nivelul necesar pentru simpla completare numerică a generaţiei părinţilor, de generaţia copiilor săi. Ce mai mică valoare a acestui indicator s-a înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălţi ( respectiv: 0,96 şi 1,05); cea mai înaltă - în raioanele: Făleşti, Glodeni, Sîngerei, Şoldăneşti (1,7- 1,8 copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile).

Numărul născuţilor-vii în anul 2009 a fost de 40803, majorîndu-se cu 1785 (4,6%) faţă de anul 2008, rata natalităţii constituind 11,4 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decît în localităţile urbane, fiind respectiv 12,4‰ şi 10,1‰.

Anual se nasc mai mulţi băieţi decît fete. În 2009 mai mult de jumătate (51,7%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. Majoritatea copiilor (99,5%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

În funcţie de greutate la naştere, 94,7% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămîni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vîrstă a mamei, evocă concentrarea acestora pînă la vîrsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2009 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vîrstă de pînă la 20 ani – 9,9% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 10,5% în 2008 (11,3 % - în 2007 şi 16,9 % - în 2000). Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,3 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vîrstă mai mică decît mamele din mediul urban, respectiv la 22,4 şi 24,6 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară descreştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 53,2%, pe cînd ponderea născuţilor-vii de rangul II şi III creşte. Ponderea celor născuţi de rangul IV şi peste a scăzut nesemnificativ. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 80,9% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

Din punct de vedere al situaţiei juridice, în anul 2009 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 9351 (22,9% din numărul total al născuţilor-vii ), cu 7,5% mai mult decît în 2008. Creşterea nivelului natalităţii extraconjugale s-a înregistrat atît în mediul urban cît şi în rural.

Din totalul născuţilor-vii, 30,1 mii (73,7%) revin mamelor care sînt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca, Cimişlia, Ocniţa (cîte 9,4‰) şi Donduşeni (9,6‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în UTA Găgăuzia (14,0‰), şi raioanele: Criuleni (13,8‰), Ialoveni (13,7‰), Străşeni (13,3‰), Şoldăneşti şi Ungheni (cîte 13,0‰).

Mortalitatea. În anul 2009 au decedat 42139 persoane, cu 191 persoane (0,5%) mai mult comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 11,8 decedaţi la 1000 locuitori rămînînd la nivelul anului 2008. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,0 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 13,8. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrînire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun.Chişinău (8,1‰), mun. Bălţi (9,9‰), raioanele Ialoveni (11,2 ‰) şi Cahul (11,3 ‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Donduşeni, Şoldăneşti, Rîşcani, Briceni, Edineţ, Glodeni, Floreşti, (15,0-17, 3 ‰).

Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (56,1%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (13,6%), bolile aparatului digestiv (9,8%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,2%), bolile aparatului respirator (5,5%).

Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub un an în 2009, a fost de 493, rata mortalităţii infantile constituind 12,1 decedaţi în vîrstă sub un an la 1000 născuţi-vii.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Şoldăneşti (5,3‰), Drochia (5,4‰), Căuşeni (7,4‰) şi Ocniţa (7,6‰), iar cele mai înalte - în raioanele Basarabeasca (21,5‰), Glodeni (21,0‰), Călăraşi (18,0‰), Cahul, Leova Hînceşti şi Floreşti (aproximativ cîte 17- 16 ‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 40,8% din totalul copiilor decedaţi în vîrstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 27,0%, bolile aparatului respirator – 13,2%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele –7,1%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2009 a crescut comparativ cu 2006 aproximativ cu un an. Totuşi în anul trecut a avut loc o anumită scădere a speranţei de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural. Femeile trăiesc mai mult decît bărbaţii cu 8,1 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decît a celor din mediul rural, respectiv cu 3,5 ani la bărbaţi şi cu 3,2 ani la femei.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în 2006-2009

Anii

Total

Mediul urban

Mediul rural

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

2006

68,40

64,57

72,23

70,39

66,53

74,11

67,18

63,34

71,10

2007

68,79

65,04

72,56

70,44

66,40

74,32

67,76

64,20

71,48

2008

69,36

65,55

73,17

71,22

67,12

75,10

68,22

64,59

72,00

2009

69,31

65,31

73,37

71,51

67,48

75,33

67,95

63,98

72,18

Nupţialitatea şi divorţialitatea. Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

În 2009 s-au încheiat 26,8 mii căsătorii, cu 0,4 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,5 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate cele mai multe s-au încheiat în luna octombrie (14,4%), iar cele mai puţine – în luna martie (4,0%).

Cele mai multe persoane, care s-au căsătorit în 2009, aparţin grupei de vîrstă 20-24 ani (35,9 % dintre bărbaţi şi 48,3 % dintre femei). Vîrsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vîrsta soţilor se reprezintă astfel: 18,9% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate, au fost încheiate de femei în vîrstă sub 20 ani, faţă de 7,8%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2009, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 81,9% pentru bărbaţi şi 84,3% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 17,2% la bărbaţi şi 14,1% la femei, iar proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,8 % şi 1,6%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost în 2009 de 11,9 mii, cu 5,7% mai puţin faţă de anul 2008, revenind în medie 3,3 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2009 din totalul divorţurilor, 30,9% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 20 ani şi peste (19,5%), 5-9 ani (20,9%), 10-14 ani (14,9%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 28,4% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 4666.

Migraţiunea populaţiei. În 2009, ca şi în anii precedenţi mai multe persoane au emigrat din Moldova, comparativ cu cele care au imigrat. Diferenţele de gen sînt semnificative în sensul în care mai multe femei decît bărbaţi au ales să emigreze, din numărul imigranţilor ponderea majoritară deţinînd-o de asemenea femeile.

Conform datelor Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 6663 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 2952 şi 1866 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 899 persoane, Israel – 278, Germania – 264. Majoritatea emigranţilor, atît femei, cît şi bărbaţi, fac parte din grupele de vîrstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. Majoritatea emigranţilor, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 15% din total.

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2009 în ţară s-au repatriat 2222 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 41,6%, ruşi – 17,2%, ucraineni – 27,2%, găgăuzi – 4,9%, bulgari – 3,2%, evrei – 2,8%. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 46,5% şi 36,5%.

Pe parcursul anului 2009 în Republica Moldova au sosit 2010 imigranţi, dintre care 182 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 1828 persoane – permis cu termen fixat. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 25,6%, la muncă – 29,4%, imigraţia de familie – 45,1%.

Notă:
1) Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun.Bender, inclusiv cazuri aparte de înregistrare a actelor de stare civilă a persoanelor de pe acest teritoriu.

Persoană de contact:

Nina Cesnocova
Secţia statistica demografică
Tel. 40 31 10

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
25353 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran