RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 17.09.2019
Prima / Comunicate de presă / Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2009
Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2009
30.09.2010
Versiune tipar

Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 20091

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2009.

1.Situaţia demografică

La începutul anului 2010 în Republica Moldova locuiau 500,4 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,6%) sînt femei. Două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, s-a stabilit că fiecare a patra persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 14,0% sunt persoane care au mai mult de 80 ani.

Tabelul 1. Repartiţia vîrstnicilor pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2010

Grupa de vîrstă, ani

Total

Urban

Rural

persoane

în %

persoane

în %

persoane

în %

60-64

139577

27,9

60359

32,3

79218

25,3

65-69

114976

23,0

43306

23,2

71670

22,8

70-74

102431

20,4

37282

19,9

65149

20,8

75-79

73385

14,7

23192

12,4

50193

16,0

80-84

45414

9,1

15087

8,1

30327

9,7

85 şi peste

24595

4,9

7640

4,1

16955

5,4

Total

500378

100,0

186866

100,0

313512

100,0

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a rămas, practic, fără schimbări, dar in anul 2009 coeficientul de îmbătrînire a populaţiei s-a marit cu 0,3 constituind 14,0%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 15,0 % din totalul populaţiei rurale, faţă de 12,7% în mediul urban.

Virstnici_2010_1.png

În ceea ce priveşte structura mortalităţii vîrstnicilor, este necesar de menţionat diferenţierea acestui indicator în dependenţă de locul de trai, gender şi vîrstă.  Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,6% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (11,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,9%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2.  Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste  după principalele clase ale cauzelor de deces

Clasele cauzelor de deces

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Bărbaţi

Boli ale aparatului circulator

8633

8422

8898

9143

8861

9158

8839

8579

8256

8650

Tumori maligne

1443

1499

1593

1631

1722

1660

1696

1740

1787

1859

Boli ale aparatului digestiv

904

958

990

1013

924

1036

942

889

828

863

Boli ale aparatului respirator

1006

937

1176

1163

1016

1139

1001

965

926

862

Accidente, otrăviri şi traumatisme

476

531

563

593

582

590

554

529

536

509

Total

13077

12853

13728

13990

13490

13957

13380

13098

12792

13186

Femei

Boli ale aparatului circulator

11540

11398

12208

12759

11922

12783

12068

12234

11934

11791

Tumori maligne

1158

1213

1234

1309

1342

1380

1378

1436

1446

1537

Boli ale aparatului digestiv

1159

1223

1205

1280

1310

1333

1285

1208

1107

1136

Boli ale aparatului respirator

682

599

769

826

690

724

685

712

586

592

Accidente, otrăviri şi traumatisme

270

311

325

334

347

345

316

294

278

281

Total

16179

15573

16482

17167

16161

17114

16305

16443

15830

15764

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 58 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (65 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 48 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (67 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 53 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

Tabelul 3.  Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori din grupa de vîrstă respectivă

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total decedaţi

59

57

60

63

61

64

60

60

58

58

 Urban

52

50

50

51

50

52

51

51

48

48

 Rural

63

61

65

69

67

71

66

65

64

65

 Masculin

67

65

70

72

71

75

69

68

66

67

 Feminin

54

51

54

57

54

58

55

55

53

53

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 18,35 ani, iar a bărbaţilor -14,84 ani, diferenţa fiind de 3,51 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 1,82 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 17,97 şi 16,15 ani. 

2. Starea de sănătate

Conform rezultatelor expertizărilor primare în anul 2009 în Republica Moldova au fost înregistrate 14,1 mii invalizi cazuri noi, din care 1,7 mii sau 12,1% sînt persoane în vîrstă de 57 şi peste ani. Cota preponderentă a persoanelor în etate în numărul total al persoanelor, recunoscute invalide pentru prima dată, revine celor cu boli ale ochiului (28,4%), tumorilor maligne (20,4%), afecţiunile aparatului circulator (16,7%), diabetul zaharat (8,7%), boli ale sistemului ostio-articular (7,9%) şi boli ale sistemului nervos (6,6%).  

Tabelul 4. Repartizarea persoanelor recunoscute invalide pentru prima dată după cauze de îmbolnăviri, în anul 2009

Total invalizi cazuri noi, persoane

inclusiv în vîrstă de 57 şi peste ani

total persoane

în % faţă de total invalizi cazuri noi

inclusiv:

mediul urban

mediul rural

Total

14127

1668

11,8

892

776

din care:

Boli ale aparatului circulator

2862

479

16,7

263

216

Tumori maligne

2733

558

20,4

311

247

Boli ale sistemului nervos

1358

89

6,6

53

36

Tulburări mintale şi de comportament

1060

25

2,4

19

6

Leziuni traumatice

893

36

4,0

17

19

Boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv

1153

91

7,9

48

43

Boli ale aparatului digestiv

1018

53

5,2

32

21

Boli ale ochiului şi anexelor sale

796

226

28,4

87

139

Tuberculoză

618

9

1,5

5

4

Diabet zaharat

654

57

8,7

28

29

Boli ale aparatului respirator

306

18

5,9

13

5

Alte boli

676

27

4,0

16

11

Numărul persoanelor în etate, recunoscute invalide pentru prima dată, din mediul urban constituie 53,5%, iar a persoanelor din mediul rural - 46,5%. Totodată, din numărul total al persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute invalide pentru prima dată, 45% reprezintă bărbaţii.

Din numărul total al invalizilor din această categorie de vîrstă, practic fiecare a treia persoană a devenit invalid din cauza tumorilor maligne, 29% în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şaptea - din cauza bolilor ochiului.

Incidenţa generală a vîrstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea cazurilor de tumori maligne. Anual se înregistrează peste 4000 persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. În medie, 54% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste. La 10 mii populaţie de vîrsta respectivă revin în medie 87 cazuri noi de tumori maligne.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tumori maligne după vîrstă şi sex, 2007-2009

2007

2008

2009

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Cazuri noi de tumori maligne – total

7501

3681

3820

7612

3752

3860

8043

4005

4038

Cazuri noi de tumori maligne –persoane în vîrstă de 60 şi peste ani

3976

2053

1923

4011

2098

1913

4329

2250

2079

inclusiv:

60-64

738

381

357

902

473

429

1069

557

512

65-69

1175

629

546

1066

577

489

1102

606

496

70-74

1013

525

488

993

514

479

1064

556

508

75 şi peste

1050

518

532

1050

534

516

1094

531

563

Ponderea persoanelor în vîrstă de 60 şi peste ani, în total cazuri noi de tumori maligne, %

53,0

55,8

50,3

64,2

51,2

76,8

62,2

49,2

75,1

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sunt în cazul pielii, urmate de cele ale traheii, bronhiilor şi pulmonului. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele.

Tabelul 6. Morbiditatea prin tumori maligne pe grupe de vîrstă şi localizare, în anul 2009 (persoane)

Total

inclusiv, pe grupe de vîrstă

60-64

65-69

70-74

75 şi peste

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

femei

bărbaţi

Cazuri noi de tumori maligne

4038

4005

512

557

496

606

508

556

563

531

inclusiv după localizare:

Buze, cavitatea bucală

31

154

3

22

5

15

7

18

9

17

Stomac

174

289

23

35

25

44

35

43

40

43

Trahee, bronhii, pulmon

157

664

14

112

20

105

33

91

35

58

Piele

431

353

64

44

62

57

76

56

120

84

În medie, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 şi peste ani, revin anual 1140 cazuri noi de tumori maligne, iar în cazul femeilor - 686 cazuri. Maladiile de tumori maligne, la toate grupele de vîrstă este mai sporită la bărbaţi. Cel mai înalt nivel se înregistrează la grupa de vîrstă 70-74 ani: 1425 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 801 cazuri  la 100 mii femei.

În anul 2009 au fost înregistrate 3227 cazuri noi de tuberculoză la populaţia vîrstnică, 69,7% revenind populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a redus cu circa 2,4%. Cazurile noi de tuberculoză activă înregistrate în cazul vîrstnicilor constituie 15% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vîrstă de 55-64 ani, şi în special bărbaţii.

Tabelul 7. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vîrstă şi sex

2007

2008

2009

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Total cazuri noi de tuberculoză

3546

2528

1018

3306

2323

983

3227

2248

979

inclusiv persoane în vîrstă de:

55-64

346

246

100

324

239

85

333

236

97

65 ani şi peste

176

110

66

160

95

65

166

111

55

Incidenţa tuberculozei pentru vîrstnici raportată la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă, constituie 48 cazuri pentru populaţia feminină în vîrstă de 55 – 64 ani şi 142 cazuri pentru bărbaţi. Pentru populaţia în vîrstă de 65 şi peste ani cazurile de tuberculoză activă sunt mai puţin frecvente.

Cele mai frecvente cazuri de tuberculoză sunt cele ale aparatului respirator, care constituie 96,9% din total cazuri noi de tuberculoză. Se remarcă faptul că morbiditatea de tuberculoză afectează într-o măsură mai mare bărbaţii.

Tabelul 8. Morbiditatea de tuberculoză activă  pe grupe de vîrstă şi localizare în anul 2009

Total

Femei

Bărbaţi

inclusiv după grupe de vîrstă:

55-64

65 şi peste

total

femei

bărbaţi

total

femei

bărbaţi

Cazuri noi de tuberculoză

3227

979

2248

333

97

236

166

55

111

inclusiv:

tuberculoză activă a aparatului respirator

3127

924

2203

321

91

230

152

47

105

tuberculoza altor organe

91

52

39

12

6

6

14

8

6

Starea sănătăţii şi vîrsta implicit presupun şi anumite cheltuieli pentru întreţinerea sănătăţii. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2009 vîrstnicii din gospodăriile formate numai din persoane în etate au cheltuit pentru serviciile de sănătate în medie pe lună pentru o persoană - 157,1 lei. Există diferenţe esenţiale pe medii de reşedinţă în mărimea cheltuielilor efectuate la acest capitol (în mediul urban – 11,6% şi respectiv cel rural – 9,3%) din total cheltuieli. Mai mult decît o jumătate de persoane în vîrstă de 60 ani şi peste apreciază starea sănătăţii ca fiind satisfăcătoare, rea sau foarte rea – 39,4% şi bună – 6,3%.

Tabelul 9. Aprecierea stării sănătăţii vîrstnicilor, a.2009

Total

Urban

Rural

Aprecierea stării sănătăţii

Bună

6,3

5,7

6,7

Satisfăcătoare

54,2

56,5

52,8

Rea

34,7

33,6

35,3

Foarte rea

4,7

4,1

5,0

Total

100,0

100,0

100,0

Totodată, 60% din persoanele în etate au declarat că suferă de careva boli cronice. De cele mai dese ori vîrstnicii suferă de boli ale aparatului circulator – 43,5%, boli ale sistemului osteoarticular – 16,2%, boli ale aparatului digestiv – 10,9%, boli endocrine, de nutriţie şi metabolism – 5,8% şi boli ale sistemului nervos – 5,5% etc. Morbiditatea vîrstnicilor se diferenţiază în dependenţă de mediul de reşedinţă: dacă în mediul urban de boli ale aparatului circulator suferă 46,9%, atunci în mediul rural – 40,7%, de boli ale aparatului digestiv în mediul urban - 11,6% în mediul rural - 10,3%, de boli ale aparatului respirator şi boli ale sistemului nervos în urban suferă 3,8% din vîrstnici, în rural ponderea acestora este de 6,2% şi respectiv 6,8%.

3. Protecţia socială

Asigurarea socială Conform datelor Ministerului  Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova la 01.01.2010 la evidenţa organelor de  protecţie socială se aflau 624,6 mii pensionari sau cu 3 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă a fost în creştere în ultimii 2 ani, devieri semnificative fiind înregistrate în perioada modificării legislaţiei de pensionare şi în special a vîrstei de pensionare.

În total pensionari pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani constituie 85,4%, marea majoritate fiind cele care au depăşit vîrsta de 65 ani – 69,4%. Femeile sunt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 70,9%, în timp ce pondera acestora în total vîrstnici este de 66,2%.

Tabelul 10. Pensionari pentru limită de vîrstă de grupe de vîrstă şi sex

2007

2008

2009

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

total

bărbaţi

femei

Numărul total de pensionari pentru limită de vîrstă, mii persoane

452,3

135,5

316,8

455,3

132,4

322,9

457,9

220,4

327,5

inclusiv pe grupe de vîrstă, ani:

< 59

60,9

0,7

60,2

66,3

0,8

65,5

62,6

0,6

62,0

60-64

69,1

18,1

51,0

72,9

17,6

55,3

84,7

18,5

66,2

65+

322,3

116,7

205,6

316,1

114,0

202,1

310,1

110,7

199,4

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2010 a constituit 800,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 20,2%.

Tabelul 11. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limită de vîrstă, lei (la sfîrşit de an)

166,9

218,0

337,0

397,2

457,5

565,8

666,3

800,8

Pensia nominală pentru limită de vîrstă, în % faţă de anul precedent

118,9

130,6

155,0

118,0

115,2

123,7

117,8

120,2

Pensia reală pentru limită de vîrstă, în % faţă de anul precedent

113,9

112,9

137,8

107,3

101,0

109,4

109,8

119,7

Rata inflaţiei, % (decembrie anul precedent = 100)

104,4

115,7

112,5

110,0

114,1

113,1

107,3

100,4

În anul 2009 valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1022,8 lei, fiind în descreştere faţă de anul precedent cu 12,4%. Totodată, valoarea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vîrstă a putut fi acoperită cu minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 78,3%, faţă de 57,1% în anul 2008.

Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 132,0 lei mai mare faţă de cele din mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte ale serviciilor.

3.2. Asistenţa socială

Unul din cele mai răspîndite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrînilor solitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc. În anul 2009 funcţionau 146 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 26,3 mii bătrîni şi invalizi.   

Tabelul 12. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi invalizilor la domiciliu

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Numărul secţiilor de asistenţă socială la domiciliu

108

108

91

86

83

97

91

146

Numărul lucrătorilor sociali

2013

2006

2430

2438

2509

2540

2510

2554

Numărul bătrînilor şi invalizilor deserviţi, mii persoane

19,9

19,9

23,8

23,6

25,0

25,8

26,3

26,3

Întru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Cantinele de ajutor social prestează servicii gratuit şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2009 în ţară au funcţionat 143 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane, iar 1579 bătrîni au beneficiat de prînzuri calde la domiciliu.

În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 14,0 lei pentru o persoană/zi. 

Tabelul 13. Cantine de ajutor social

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Numărul cantinelor

54

73

90

97

99

131

143

Numărul beneficiarilor

3538

4416

4164

4068

5425

5884

5873

Numărul beneficiarilor solitari, care au beneficiat de prînzuri calde la domiciliu

938

685

771

230

580

1578

1579

În anul 2009 de alocaţii lunare de stat au beneficiat 12,5 mii persoane cu 1,6 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent.

Tabelul 14. Beneficiari de alocaţii lunare de stat

2005

2006

2007

2008

2009

Total beneficiari

18583

17690

15775

14070

12459

inclusiv:

Invalizi de război

4693

4665

4335

4106

3867

Participanţi la război şi foşti deţinuţi politici

7962

6907

5917

4975

4137

Cetăţeni liberi angajaţi în componenţa armatei

118

107

88

77

72

Persoane decorate cu ordine şi medalii

1368

1468

1257

1115

945

Participanţi la blocada din Leningrad

68

70

75

68

63

Familii ale celor căzuţi la datorie

4374

4473

4103

3729

3375

4. REZULTATELE STUDIULUI BUGETELOR GOSPODĂRIILOR CASNICE PENTRU ANUL 2009

4.1. Caracteristica socio-demografică a vîrstnicilor
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2009 din totalul gospodăriilor cercetate 23,1% le-au constituit gospodăriile formate din persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, 14,4% au fost gospodăriile care au în componenţa sa şi alţi membri de familie. Din totalul gospodăriilor de vîrstnici 62,4% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 37,6% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,3%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,1%.

Aspectul gender al gospodăriilor de vîrstnici relevă următoarea distribuţie: pentru 55,5% din gospodării, capul gospodăriei este considerată femeia, şi respectiv pentru 44,5%  - bărbatul. În cazul gospodăriilor mixte care au în componenţa sa şi alte persoane pentru 58,1% capul gospodăriei este considerat bărbatul şi respectiv pentru 41,9% capul gospodăriei este considerată femeia.

Statutul socio-economic al capului gospodăriei desemnează chiar categoria în care se încadrează gospodăria, fiind preponderent în toate situaţiile. Astfel pensionarii sunt majoritari în gospodăriile de vîrstnici (92,7%), persoanele cu statut de salariat în gospodăriile vîrstnice reprezintă 5,4%.

 4.2. Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici

 Veniturile disponibile ale unei persoane din gospodăriile cu vîrstnici au rămas aproximativ la nivelul anului precedent, constituind în medie pe lună 1035,1 lei. Pe medii de reşedinţă gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban au înregistrat venituri disponibile mai mari comparativ cu gospodăriile din mediul rural (1245,7 lei faţă de 914,0 lei). Prestaţiile sociale reprezintă cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile cu vîrstnici, 48,6% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creştere faţă de anul 2008 cu 6,8 p.p.. Plăţile salariale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 26,3% ( cu 1,4 p.p mai mult faţă de anul 2008) şi activitatea individual agricolă în proporţie de 10,9% (cu 2,5 p.p mai puţin faţă de anul 2008). Transferurile din afara ţării pentru aceste gospodării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 7,2%.

Tabelul 15. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici

Gospodării numai cu vîrstnici

Gospodării cu vîrstnici si alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile (medii lunare pe o persoană), lei

1097,6

1266,5

994,4

994,6

1231,3

863,8

inclusiv în % pe surse de formare:

Venit din activitatea salariată

9,3

16,0

4,2

38,4

52,5

27,3

Venit din activitatea individuală agricolă

8,9

1,6

14,6

12,3

1,7

20,7

Venit din activitatea individuală non-agricolă

0,5

0,9

0,2

3,7

3,2

4,2

Venit din proprietate

,2

0,4

0,0

0,2

0,4

0,0

Prestaţii sociale

71,1

69,5

72,4

32,6

31,6

33,4

Alte venituri

9,9

11,6

8,7

12,7

10,5

14,5

remitenţe

3,5

4,4

2,8

9,8

6,5

12,4

Nivelul veniturilor disponibile este influenţat simţitor de tipul gospodăriei. Astfel, dacă în cazul gospodăriilor numai cu vîrstnici, unei persoane îi revine 1097,6 lei lunar, în cele compuse din vîrstnici şi alţi membri ai familiei, suma respectivă este de doar 994,6 lei, sau cu 9,4% mai puţin comparativ cu venitul gospodăriilor compuse numai din persoane în etate.

După sursa de formare a veniturilor există devieri dintre gospodăriile în componenţa cărora sunt numai persoane în etate şi cele care au în componenţa sa şi alţi membrii ai familiei. Venitul disponibil pentru persoanele din familiile în componenţa cărora sunt numai persoane în etate, provine în proporţie de 71,1% din prestaţiile sociale şi 9,3% din activităţi salariale. În cazul gospodăriilor în componenţa cărora sunt persoane în etate şi alţi membrii ai familiei, cele două surse au un aport relativ apropiat (32,6% şi respectiv 38,4%). Există diferenţieri şi în aportul pensiilor la capitolul prestaţii sociale. Dacă pentru gospodăriile numai din vîrstnici din totalul prestaţiilor sociale 95,9% le revin pensiilor, atunci pentru gospodăriile formate din vîrstnici şi alţi membri ai gospodării pensiilor le revine 89,8%.

O caracteristică importantă a veniturilor disponibile ale populaţiei este contribuţia veniturilor în natură, provenite în mare parte din resursele proprii ale gospodăriilor. Pentru total populaţie aceste venituri constituie 10,7% în total venituri, iar în cazul gospodăriilor cu vîrstnici – 13,0%. Este evident faptul, că în cazul celor din mediul urban preponderente sînt veniturile băneşti (96,7%), iar pentru mediul rural ele reprezintă 79,4% din total venituri, restul revenind veniturilor în natură.

Realizînd aceste venituri, totuşi gospodăriile cu vîrstnici au afirmat ca pentru a duce un trai mai decent au nevoie de un venit de 4775,9 lei lunar, şi pentru a îndestula minimul necesar - de cel puţin 2076,2 lei lunar.

4.3. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici

Cheltuielile de consum pentru o persoană din gospodăriile cu vîrstnici în anul 2009 au constituit 1065,7 lei, fiind în descreştere cu 2,1% comparativ cu anul 2008. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază  mediul urban în care acestea au înregistrat 1268,4 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 949,1 lei lunar.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (45,5%) după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei 19,4%, îmbrăcăminte şi încălţăminte 9,3%. Totodată, comparativ cu anul 2008, se constată o tendiţă uşoară de micşorare a ponderii cheltuielilor pentru produse alimentare (-0,8 p.p) în favoarea cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei (+0,9 p.p) şi serviciilor de sănătate (+1,0 p.p ). Aceasta semnifică faptul că tarifele serviciilor au avut în general un ritm mai rapid de creştere, vizînd aşa servicii importante cum ar fi energia electrică, gazele, apa ş.a. de care gospodăriile nu se pot dispensa.

Tabelul 16. Structura cheltuielilor de consum a vîrstnicilor în anul 2009

Gospodării numai cu vîrstnici

Gospodării mixte cu vîrstnici

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană), lei

1161,9

1352,4

1045,6

1003,3

1210,5

888,9

inclusiv , %

produse alimentare

48,4

46,3

50,1

46,3

43,7

48,2

îmbrăcăminte, încălţăminte

6,7

5,4

7,8

11,3

10,4

12,0

întreţinerea locuinţei

22,6

23,5

21,9

16,9

16,2

17,5

dotarea locuinţei

4,4

3,6

5,1

3,4

2,4

4,1

sănătate

10,3

11,6

9,3

7,4

8,3

6,8

transport şi comunicaţii

3,9

4,2

3,7

7,6

8,2

7,2

alte bunuri şi servicii

3,6

5,4

2,1

7,1

10,8

4,3

Cheltuielile de consum ale gospodării sunt influenţate şi de tipul acesteia. Dacă în gospodăriile formate doar din persoane în etate cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 1161,9 lei, atunci pentru cele care au în componenţă şi alţi membri de familie cheltuielile sunt cu 15,8% mai mici. Totodată persoanele din gospodării formate numai din vîrstnici cheltuie pentru întreţinerea locuinţei cu 5,7 p.p şi pentru îngrijirea medicală cu 2,9 p.p. mai mult comparativ cu cele din gospodării mixte.

Achitarea serviciilor este o povară grea pentru gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban, în special gospodăriile formate numai din persoane în etate. Astfel, opt din zece gospodării întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi mai bine de ¼ din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat în urban 36,6% din gospodării formate numai din persoane în etate şi 33,3% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind – rele sau foarte rele, pe cînd în rural unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi 23,4% din gospodării de vîrstnici şi 18,1% din gospodării mixte, apreciază condiţiile de trai ca fiind satisfăcătoare sau bune.

Comparativ cu anul precedent 58,5% din gospodării cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 33,3% - mai rău sau mult mai rău şi numai 7,6% au afirmat ca trăiesc mai bine.

4.4. Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici

Majoritatea gospodăriilor cu vîrstnici (99,6%), deţin în proprietate locuinţă personală.  Circa 76,9% din gospodării locuiesc în case individuale şi 20,8% în apartamente separate.

Suprafaţa locuibilă ce revine în medie la o gospodărie din mediul rural este cu 12,1 m.p. mai mare decît în mediul urban (38,0 m.p). Media acestui indicator pe total gospodării cu vîrstnici constituie 45,5 m.p.

Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase vis-a-vis de nivelul de dotare şi confort a locuinţelor comparativ cu celelalte gospodării. La rîndul său cele mai rău dotate sunt gospodăriile formate numai din persoane în etate.

Există diferenţiere şi în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş, cu excepţia iluminatului electric, caracteristic pentru majoritatea locuinţelor. Astfel, în oraşe construcţiile de locuinţe de tip bloc au presupus şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare. Prin urmare, din totalul gospodăriilor de vîrstnici din mediul urban 83,3% dispun de apeduct, 71,8% - de gaze din reţea publică, 70,9% - de sisteme de canalizare şi mai bine 50 la sută - baie şi încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate gospodăriile de vîrstnici practic nu dispun de apeduct, de baie sau duş în interior; butelie de gaz lichefiat folosesc 75,0% din gospodării, iar 6,1% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unei alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă etc.

5. Participarea la activitatea economică a persoanelor vîrstnice

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2009, numărul persoanelor vîrstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 70,1 mii, ceea ce constituie 5,5% din totalul persoanelor active şi 14,3% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă. Persoanele vîrstnice inactive alcătuiesc mai mult de patru cincimi din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă (85,7%).

Populaţia ocupată a fost de 68,9 mii, ceea ce constituie 5,8% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată, de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi, nivel de instruire etc. Circa 61,7%  din persoanele ocupate de 60 ani şi peste erau din localităţi rurale. Din totalul acestor persoane 49,3% erau ocupate în agricultură. Acest fenomen se explică prin faptul, că, în condiţiile actuale, pentru persoanele în vîrstă, munca în agricultură constitue o modalitate sigură de completare a veniturilor.Fiecare a doua persoană din totalul persoanelor ocupate din această categorie de vîrstă aveau şcoală primară sau şcoală medie incompletă, 23,14% au fost persoane cu studii superioare. O tendinţă analogică în repartiţia după ocupaţii se menţine şi la persoanele care au declarat că au avut o activitate secundară. Ele au constituit 2,2%  din totalul persoanelor vîrstnice ocupate, dintre care circa 37,9% au fost antrenate în activităţi neagricole.

Durata efectivă a săptămânii pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit 34 ore. Distribuţia după durata efectivă a săptămînii evidenţiază că 19% din numărul persoanelor ocupate din această categorie de vîrstă au lucrat câte 40 ore şi mai mult pe săptămînă, peste  72% din persoane durata efectivă a săptămânii a fost cuprinsă în intervalul 20-40 ore.

Tabelul 17. Repartizarea populaţiei ocupate în vîrstă de 60 ani şi peste după statutul profesional, în %

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Populaţia ocupată

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

din care:

Salariaţi

16,2

18,0

24,8

24,9

23,7

30,5

31,2

40,1

54,7

Lucrători pe cont propriu

72,3

70,6

72,1

73,6

75,0

64,7

63,9

55,5

41,4

Alţii

11,5

11,4

3,1

1,5

1,3

4,8

4,4

4,4

3,9

În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (54,7%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (41,4%).

Una din categoriile de gospodării care sunt supuse riscului sărăciei sunt cele în componenţa cărora sunt persoane în etate. În anul 2009 rata sărăciei la gospodăriile conduse de persoanele vîrstnice a constituit: pentru categoria de vîrstă 60-64 ani – 24,7%, pentru cele de 65 ani şi peste – 39,6%.

Tabelul 18. Structura şi rata sărăciei în funcţie de vîrsta capului gospodăriei, 2006-2009

Rata sărăciei

Structura populaţiei sărace, %

2006

2007

2008

2009

2006

2007

2008

2009

Vîrsta capului gospodăriei

pînă la 30 ani

25,2

15,8

13,9

15,1

5,3

4,5

3,7

4,5

30-39 ani

28,2

23,2

21,5

22,6

17,0

16,0

14,7

15,3

40-49 ani

25,8

24,0

24,1

24,2

23,3

23,4

22,3

22,2

50-59 ani

28,3

24,5

25,9

25,0

21,7

24,2

24,9

23,8

60-64 ani

31,9

26,0

28,6

24,7

8,9

7,1

6,2

6,1

65 ani şi peste

42,9

37,3

38,2

39,6

23,8

25,0

28,3

28,1

Total

30,2

25,8

26,4

26,3

100,0

100,0

100,0

100,0

Notă:

1 Informaţia este prezentată fără datele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender

Persoană de contact:

Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78, 73 15 68

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
19642 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran