Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul III 2010

Forţa de muncă în Republica Moldova:
 ocuparea şi şomajul în trimestrul III 20101

Biroul Naţional de Statistică relatează că în trimestrul III 2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1313,8mii persoane, în descreştere cu 12,9 mii faţă de perioada respectivă a anului 2009.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,2%) a depăşit neesenţial ponderea femeilor (48,8%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost semnificativ mai mare faţă de cea a populaţiei active din mediul urban (53,7% şi respectiv 46,3%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 44,3%, păstrând practic valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (44,8%).

Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 47,9%, în comparaţie cu valoarea înregistrată la persoanele de sex feminin – 41,0%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 48,3% în mediul urban şi 41,3% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 32,8%, iar în categoria 15-64 ani (vârstă de muncă aplicată în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) – 49,5%.

Populaţia ocupată a constituit peste 1228,4 mii persoane, cu 22,1 mii persoane mai puţine faţă de trimestrul III 2009. Ca şi  în cazul populaţiei active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,9 bărbaţi şi 49,1 femei), în timp ce pe medii s-au înregistrat diferenţe notabile (45,3% în mediul urban şi 54,7% în mediul rural).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 41,4%, fiind în descreştere (42,3%) faţă de perioada similară a anului 2009. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (44,5%) în comparaţie cu femeile – 38,6%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut valoarea 44,1% în mediul urban şi 39,4% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 48,6%, a populaţiei în de vârstă de 15-64 ani - 46,2% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 28,2%.

În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul agricol au activat 384,6 mii persoane (31,3% din totalul persoanelor ocupate). Totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie, ceea ce înseamnă 15,3% din total ocupare.

În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost 843,9 mii. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,1% şi în construcţii, respectiv, 7,2%. Fiecare a doua persoană ocupată (49,4%) a activat în sectorul servicii.

Conform repartizării după forme de proprietate 68,8% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată, 25,6% - cu cea publică, şi, 5,6% - în unităţi cu forme de proprietate mixtă (publică şi privată) şi cu participarea capitalului străin.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că numărul salariaţilor constituie 67,3% din total.

În distribuţia după ocupaţii ponderea cea mai mare le-a revenit muncitorilor necalificaţi (30,1%), urmaţi de lucrătorii în servicii (13,5%), specialiştii cu nivel superior de calificare (12,6%), muncitorii calificaţi (10,8%). Lucrătorii calificaţi în agricultură au constituit 8,3%.

Durata efectivă a săptămânii de lucru a fost de 38 ore. Cea mai mare durată au avut-o patronii – 45 ore. Salariaţii au lucrat câte 39 ore săptămânal.

În sectorul informal au lucrat 14,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar fiecare a treia persoană (33,7%) a avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 29,1%, totodată, circa 14,6% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Ponderea persoanelor care au avut activităţi secundare alcătuieşte 2% din total persoane ocupate.

Numărul persoanelor subocupate (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă total orele efectiv lucrate în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână, totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 113,3 mii, ceea ce reprezintă circa 9,2% din totalul persoanelor ocupate.

Numărul şomerilor, estimat  conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de circa 85,4 mii, în scădere cu 9,1 mii faţă de trimestrul II anul 2010 şi în creştere cu 9,2 mii faţă de trimestrul III anul 2009. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 55,7% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,4%.

Rata şomajului(proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,5%, fiind mai mare faţă de valoarea 5,7% înregistrată în 2009, trimestrul III. Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 7,1% şi 5,9%. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 8,6%, faţă de mediul rural – 4,7%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 18,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 13,9%.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 55,7% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă. Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoane descurajate în a-şi găsi un loc de lucru dorit constituie circa 20,1 mii. Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost conform estimărilor de circa 329,1 mii persoane. Două treimi din numărul celor declaraţi plecaţi au fost bărbaţi.

Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de circa 72,8%.

Raportul de dependenţă economică, exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 19010/00.

Indicatori lunari

Spre deosebire de evoluţiile din anul trecut, în acest an, rata ocupării pentru lunile iulie, august, septembrie a înregistrat valori mai mici. În 2010, rata lunară maximă s-a înregistrat în iulie şi a fost de 41,8%, faţă de 41,9% în iulie 2009. În august şi septembrie s-au înregistrat 41,3% şi respectiv 41,0%. O scădere mai pronunţată s-a înregistrat în septembrie (-2,2 p.p.).

Rata şomajului înregistrată în luna iulie a fost mai înaltă (6,9%) faţă de lunile august şi septembrie (6,5%, respectiv 6,0%). În comparaţie cu lunile respective ale anului 2009 acest indicator  are valori mai mari (+0,5 p.p., +0,4 p.p., +1,3 p.p.).

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender

Persoana de contact:

Elena Basarab
şef al secţiei statistica ocupării forţei de muncă
Tel. 21 08 47


Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER