RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 18.04.2019
Prima / Comunicate de presă / Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj în anul 2011
Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj în anul 2011
30.03.2012
Versiune tipar

Forţa de muncă în Republica Moldova1 - ocupare şi şomaj în anul 2011

Principala sursă şi instrument de obţinere a informaţiei privind forţa de muncă, ocuparea şi şomajul este cercetarea statistică asupra gospodăriilor casnice – Ancheta forţei de muncă.

Obiectivul princi­pal al anchetei este, pe de o parte, măsurarea populaţiei active (ocupate şi în şomaj) şi a populaţiei inactive, iar pe de altă parte, determinarea structurilor acestor categorii, precum şi a tendinţelor dinamice.

Informaţiile se obţin prin chestionarea persoanelor de 15 ani şi peste, dintr-un eşantion de gospodării reprezentativ la nivel de ţară. Datele colectate se referă, în general, la situaţia existentă în săptămâna dinaintea interviului.

Informaţiile prezentate au fost obţinute prin anchetele trimestriale desfăşurate în anul 2011 pe eşantioane trimestriale a câte 12000 adrese (48450 gospodării anual). Estimatorii pentru anul 2011 au fost calculaţi ca medii anuale în baza a patru trimestre, rata de răspuns fiind de 92,5% (105556 persoane în gospodăriile anchetate, din care în vârstă de 15 ani şi peste au fost 89309 persoane). În tabelul de mai jos sunt prezentate intervalele de încredere pentru principalii indicatori.

Denumirea indicatorului

Valoarea

Interval de încredere

Populaţia activă

1257,5(mii pers.)

± 83,3 (mii pers.)

Rata de activitate

42,3 (%)

± 1,6 (p.p.)

Populaţia ocupată

1173,5 (mii pers.)

± 77,3 (mii pers.)

Rata de ocupare

39,4 (%)

± 1,5 (p.p.)

Şomeri

84,0 (mii pers.)

± 13,7 (mii pers.)

Rata şomajului

6,7 (%)

± 0,9 (p.p.)

În anul 2011, după participarea la activitatea economică, populaţia poate fi grupată în următoarele categorii:

FM_2011_1.png

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

În anul 2011 populaţia economic activă (populaţia ocupată, plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit circa 1257,5 mii persoane, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,8%. Ponderea bărbaţilor în cadrul persoanelor active a depăşit-o puţin pe cea a femeilor (51,1% şi 48,9%). Deosebiri mai semnificative s-au înregistrat în distribuţia pe medii. Ponderea populaţiei rurale a fost mai mare decât cea a populaţiei urbane (51,7% şi, respectiv 48,3%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 42,3%, atingând valori mai înalte în rândul bărbaţilor – 45,6%, în comparaţie cu rata pentru femei – 39,3%. În rândul populaţiei urbane rata de activitate a atins 48,0%, în comparaţie cu rata de activitate în rândul populaţiei rurale – 38,0%.

Rata de participare a populaţiei în vârstă de muncă (conform legislaţiei în vigoare, 16-56 ani femei şi 16-61 ani bărbaţi) a înregistrat valoarea de 49,7%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 47,0%. Acest indicator a crescut cu 0,5 p.p. faţă de anul 2010.

Evoluţia ratei de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste, %

FM_2011_2.png

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul celor 7 zile ale săptămânii de referinţă, adică săptămâna anterioară intervievării, de luni până duminică inclusiv, au desfăşurat, în mod regulat sau cu titlu excepţional, ocazional o acţiune economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii, fie şi numai pentru o oră, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, chiar dacă acestea nu s-au încasat în cursul aceleiaşi săptămâni.

Conform acestei definiţii, se consideră că au lucrat şi următoarele categorii de persoane:

  • persoanele, care ajută un membru al familiei sau o rudă, pe terenul agricol, în magazinul, la ferma sau întreprinderea aceluia, dacă nu au făcut-o în scop exclusiv caritabil;
  • membrii cooperativelor de consum şi de producţie;
  • ucenicii şi angajaţii de probă remuneraţi;
  • angajaţii ocazionali sau sezonieri, dacă au lucrat în cursul săptămânii de referinţă;
  • lucrătorii pe cont propriu care nu şi-au desfăşurat activităţile obişnuite din lipsă de comenzi sau de clientelă;
  • persoanele care au declarat că au lucrat în săptămâna de referinţă, chiar dacă erau, în acelaşi timp, elevi, studenţi sau pensionari.

Populaţia ocupată a constituit circa 1173,5 mii persoane, în creştere cu 2,6% faţă de 2010. Repartiţia pe sexe relevă că ponderea bărbaţilor a fost practic egală cu cea a femeilor (50,5%, respectiv 49,5%). Mediului rural i-au revenit 52,6% din totalul populaţiei ocupate şi celui urban – 47,4%.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 39,4%, fiind mai mare cu 0,9 p.p. faţă de valoarea anului precedent. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (42,1%) în comparaţie cu femeile - 37,1%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a fost de 44,1% în mediul urban şi 36,0% în mediul rural.

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste, %

FM_2011_3.png

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-56/61 ani) a înregistrat valoarea de 46,2%, crescând cu 1,0 p.p. faţă de nivelul anului 2010. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 43,8%.

Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vârstă arată că ponderea persoanelor tinere (15-24 ani) a constituit 10,2% din total. După nivelul de instruire s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii generale şi profesionale le-a revenit 42,9%, persoanelor cu studii superioare – 23,7%.

În distribuţia după activităţi economice se constată că 27,5% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol, păstrând practic aceeaşi pondere ca în anul 2010.  Numărul persoanelor ocupate în acest sector a crescut cu 8,4 mii, ceea ce reprezintă 2,7%. Din ei, 56,1% au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii. În comparaţie cu anul precedent, numărul lor a crescut cu 2,0%.

Numărul persoanelor ocupate în sectorul non-agricola constituit 850,5 mii, înregistrând o creştere cu 2,6% faţă de anul 2010.

Cota-parte a persoanelor angajate în industrie a constituit în total ocupare 13,1%, în construcţii – 5,7%.

Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare economice

FM_2011_4.png

Conform repartizării după forme de proprietate, 66,4% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată şi 27,6% - în unităţi cu forma de proprietate publică. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,1%), în construcţii (96,6%), în comerţ (94,1%),  în activitatea hotelieră (79,9%).

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că salariaţii au alcătuit 70,6%, iar lucrătorilor pe cont propriu le-a revenit 25,6% din totalul persoanelor ocupate. În comparaţie cu anul precedent ponderile salariaţilor şi a lucrătorilor pe cont propriu nu s-au modificat semnificativ. Patronii continuă să deţină o pondere nesemnificativă, alcătuind circa 0,7% din totalul populaţiei ocupate, 64,7% din ei activând în comerţ.

Analiza pe grupe de ocupaţii relevă că muncitorii necalificaţi continuă să predomine (28,6%), fiind urmaţi de lucrătorii în servicii, comerţ şi asimilaţi (14,8%). Ponderea lucrătorilor calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit a fost de circa 5,8%.

Ponderea conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia publică şi unităţile socio-economice a fost de 7,4% din total persoane ocupate. În rândul acestora numărul bărbaţilor a fost de 1,5 ori mai mare decât cel al femeilor, acest raport fiind mai mic decât în anul 2010. Specialiştii cu nivel superior de calificare au alcătuit 13,9%, din care 65,8% au fost femei.

Distribuţia conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia publică şi unităţile socio-economice pe sexe, 2000-2011

FM_2011_5.png

Program complet de lucru au avut 92,7% din persoanele ocupate. Program complet aveau 96,3% dintre salariaţi, 96,1% dintre patroni şi 85,0% dintre lucrătorii pe cont propriu.

Din numărul persoanelor care au lucrat cu program complet în jur de 73,0% au lucrat efectiv 40 de ore şi mai mult pe săptămână. Totodată, circa 9,0% din totalul persoanelor cu program complet a avut o durată excesivă a săptămânii de lucru (49 ore şi mai mult).

Dintre persoanele care au lucrat cu program parţial, 74,5% au fost persoane domiciliate în mediul rural. Mai bine de jumătate din totalul persoanelor cu program parţial (52,8%) au constituit-o lucrătorii pe cont propriu. Salariaţilor le-au revenit 36,4%.

În sectorul informal au lucrat 12,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 30,7% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 26,9%; totodată 11,7% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Un sfert din totalul persoanelor ocupate (24,7%) a declarat că ar dori să-şi schimbe situaţia actuală la locul de muncă. Motivul principal a fost nivelul nesatisfăcător al venitului: din aceştia, mai bine de jumătate (65,3%) ar dori o remunerare mai mare pe oră, iar 14,9% ar dori să lucreze mai multe ore pentru un venit mai mare. Pentru alte 8,5% din totalul persoanelor care doreau să schimbe situaţia actuală la locul de muncă, motivul principal era faptul că locul de muncă era temporar sau ocazional.

Pe de altă parte, pentru 18,3% din totalul persoanelor ocupate, ocupaţia actuală este mai inferioară domeniului lor de pregătire.

Numărul persoanelor subocupate2  a constituit 90,4 mii, ceea ce reprezintă 7,7% din totalul persoanelor ocupate. Faţă de anul precedent numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 15,9 mii. Fenomenul subocupării este mai răspândit în mediul rural – 72,8% din totalul persoanelor subocupate, ponderea lor fiind mai mare cu 3,4 p.p. faţă de anul precedent.

Volumul subocupării3  a constituit 30,6 mii programe complete care ar fi putut fi lucrate şi s-au dorit a fi lucrate de către persoanele ocupate, micşorându-se cu 7,5 mii programe faţă de anul precedent.  

Rata volumului subocupării (raportul dintre volumul subocupării şi numărul persoanelor ocupate) a fost egal cu 2,6% micşorându-se faţă de anul precedent cu 0,7 p.p.

Persoanele cu activităţi secundare au constituit circa 2,0% din totalul persoanelor ocupate sau 23,6 mii persoane, cu 2,3 mii persoane mai mult în comparaţie cu anul precedent.

Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

  • nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
  • sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: în­scrie­rea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii parti­cu­la­re de plasare, demersuri pentru a începe o ac­ti­vi­ta­te pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anun­ţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
  • sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Numărul şomerilor în sens BIM a fost de 84,0 mii, fiind mai mic cu 8,0 mii faţă de anul precedent. Ponderea bărbaţilor printre şomeri a fost de 59,0%, iar a persoanele din mediul urban de 59,5%. Doar 3,5% din totalul şomerilor au urmat o formă de instruire. Este necesar de menţionat că din rândul şomerilor 69,1% au fost persoane cu experienţă în muncă.

Durata medie a şomajului a fost de 13 luni, în comparaţie cu 14 luni în 2010. Cota şomerilor ce se aflau în şomaj de lungă durată (şomaj de 1 an şi mai mult) a constituit 32,6%. Din aceştia 12,7% erau tineri (15-24 ani). Ponderea persoanelor ce se aflau în şomaj de foarte lungă durată (24 luni şi mai mult) a constituit 13,3% din numărul total al şomerilor.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,7%, fiind mai mică cu 0,8 p.p. faţă de anul precedent. S-au înregistrat disparităţi semnificative dintre ratele şomajului la bărbaţi – 7,7% şi la femei – 5,6%; în mediul urban – 8,2% faţă de mediul rural - 5,2%.

Evoluţia ratei şomajului

FM_2011_6.png

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a fost de 14,9%, cu 2,9 p.p. mai mică faţă de anul 2010. Deosebirile pe sexe a ratei şomajului la tineri sunt neesenţiale: 14,2% la bărbaţi si 15,8% - la femei. Ponderea şomerilor tineri în total şomeri a fost de 25,0%.

Incidenţa şomajului cu durata de 6 luni şi peste în rândul tinerilor (ponderea şomerilor de 15-24 ani cu durata şomajului de 6 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a alcătuit 40,8%, mai mare faţă de anul 2010 cu 2,3 p.p.

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:

  • elevi sau studenţi;
  • pensionari (de toate categoriile);
  • casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
  •  persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.);
  • ersoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru4.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 57,7% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind mai mică  cu 0,9% faţă de nivelul anului precedent.

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Ponderea persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă a constituit 1,5% din populaţia inactivă de 15 ani şi peste. Numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 316,9 mii persoane, ceea ce constituie 18,4% din populaţia inactivă de 15 ani şi peste. Bărbaţii au constituit 64,5%. Persoanelor plecate din localităţile rurale le-a revenit 70,7%.

Raportul de dependenţă economică (RDE), exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 2034 (în anul 2010 - 2117).

Indicatori lunari AFM

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă are un caracter sezonier pronunţat, explicat în cea mai mare parte de ciclul de producţie agricol.

Rata de ocupare înregistrează cele mai mari valori (între 40,0% şi  45,0%) în perioada aprilie-septembrie, când se desfăşoară cea mai mare parte a lucrărilor agricole. Cele mai mici valori se observă iarna, în special în lunile decembrie - ianuarie, când rata scade sub 35%.

Evoluţia ratei lunare de ocupare şi a ocupării în agricultură, 2009-2011, %

FM_2011_7.png

Ratele şomajului şi sub-ocupării evoluează în sens opus, cele mai mici valori fiind înregistrate în lunile iunie-octombrie (între 6,0% şi  6,9%), atunci când activitatea agricolă este intensă.

Evoluţia ratelor lunare ale şomajului şi sub-ocupării, 2009-2011, %

FM_2011_8.png

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.
2 Acele persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în toate activităţile în timpul perioadei de referinţă au fost sub o limită stabilită (40 ore), doreau să lucreze ore suplimentare şi au fost disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni.
3 Timpul adiţional pe care persoanele sub-ocupate ar fi dorit şi ar fi fost disponibile să-l lucreze adiţional la orele efectiv lucrate în perioada de referinţă până la un prag convenit (în cazul nostru – 40 ore pe săptămână în conformitate cu legislaţia muncii).
4 Această categorie de populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă

Persoana de contact:
Cristina Verdeş
şefa secţiei statistica ocupării forţei de muncă
Tel. 73-18-77

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
47157 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran