RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 19.04.2019
Prima / Comunicate de presă / Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2014
Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2014
28.09.2015
Versiune tipar

Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2014

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2014.

Situaţia demografică

Potrivit estimărilor la nivel global1, numărul persoanelor în etate/vîrstnici (în vârstă de 60 de ani şi peste) constituia circa 841 de milioane în anul 2013. Ponderea persoanelor în vîrstă la nivel global a crescut de la 9,2% în anul 1990 la 11,7% în anul 2013 și va continua să crească. De asemenea în 2013, la nivel global, au revenit 85 bărbaţi la 100 femei în vîrstă de 60 de ani şi peste şi 61 bărbaţi la 100 de femei în vîrstă de 80 de ani şi peste.

Aproximativ două treimi din persoanele în vîrstă trăiesc în ţările în curs de dezvoltare, numărul vîrstnicilor din regiunile mai puţin dezvoltate creşte mai repede decât în regiunile mai dezvoltate, acestea fiind deja în curs de îmbătrînire.

În Republica Moldova la începutul anului 2015 locuiau 576,6 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie 16 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Circa 58,4% din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,4% sunt persoanele care au depăşit vîrsta de 80 ani.

Figura 1. Structura populaţiei vîrstnice pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2015

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a fost în creştere, în anul 2014 coeficientul de îmbătrînire al populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 16,2%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 16,4% din totalul populaţiei rurale, faţă de 15,9% în mediul urban.

Figura 2. Coeficientul de îmbătrînire al populaţiei, 2010-2014, %

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 19,5 ani, iar a bărbaţilor -15,6 ani, diferenţa fiind de 3,9 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,5 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 19,3 şi 16,8 ani.

Longevitatea vîrstnicilor este determinată de mai mulţi factori. Dacă ne referim la principalele cauze de deces ale vîrstnicilor constatăm 70 la sută survin în rezultatul bolile aparatului circulator, tumorile maligne determină decesul a 13,5%, după care urmează bolile aparatului digestiv (6,7%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, aparatului digestiv, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator.

Figura 3. Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces

La 1000 locuitori în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 50 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (58 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 39 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (57 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 45 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

Figura 4.  Mortalitatea vîrstnicilor pe medii de reşedinţă şi sexe, la 1000 locuitori de vîrsta respectivă, cazuri

Starea de sănătate

Vîrsta înaintată cauzează numeroase probleme de sănătate, inclusiv un risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, circa 69% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (49,6%), boli ale sistemului osteoarticular (16,1%), boli ale aparatului digestiv (7,8%) şi boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (7,6%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării 59,8% din vîrstnici a avut careva probleme de sănătate, din care circa 43,8% nu s-au adresat după ajutor din careva motiv.

Circa două treimi din vîrstnici îşi apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare, fiecare al treilea o consideră rea sau foarte rea, iar 5,2% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună. Vîrstnicii din mediul urban (63,4%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decît cei din mediul rural (61,1%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată de către vîrstnicii din mediul rural (33,3% faţă de 31,9% în urban).

Una din maladii care este în continuă creştere şi afectează tot mai mulţi vîrstnici sunt tumorile maligne. Conform datelor Ministerului Sănătăţii în anul 2014, circa 59% din cazurile noi de tumori maligne aparţin persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste, fiind înregistrate peste 5,2 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. La 100 mii vîrstnici revin în medie 924 cazuri noi de tumori maligne.

Figura 5. Incidenţa prin tumori maligne la persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste pe sexe, la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă

Totodată, tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 ani şi peste revin anual 1210 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 736 cazuri la 100 mii femei de vîrsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează în cazul bărbaţilor pe segmentul de vîrstă 70-74 ani - 1457 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi pe segmentul 65-69 ani în cazul femeilor- 854 cazuri la 100 mii femei.

În anul 2014 la nivel de ţară s-au înregistrat 2,7 mii cazuri noi de tuberculoză activă, ceea ce comparativ cu anul 2010 reprezintă o scădere cu 11,6%. Aceasta predomină în rîndul populaţiei masculine cu o pondere de 70%.

Figura 6. Incidenţa prin tuberculoză activă la persoanele în vîrstă de 55 ani şi peste pe sexe, la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă

În structura incidenţei prin tuberculoză activă cazurile vîrstnicilor reprezintă 20,1% din total cazuri înregistrate, cele mai afectate fiind persoanele în vîrstă de 55-64 ani, în special bărbaţii. La 100 mii locuitori în vîrstă de 55-64 ani revin 86 cazuri noi de tuberculoză activă: respectiv 140 cazuri la 100 mii bărbaţi şi 43 cazuri la 100 mii femei. Pentru populaţia în vîrstă de 65 ani şi peste, cazurile de tuberculoză activă constituie 45 cazuri la 100 mii locuitori. De menţionat că, circa 94 la sută din cazurile noi sunt cazuri de tuberculoză a aparatului respirator.

Dizabilitatea vîrstnicilor2

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi în vîrstă de 60 ani şi peste este de circa 46,7 mii persoane sau 25,4% din numărul total de persoane cu dizabilităţi - beneficiari de pensii şi alocaţii de dizabilitate. Circa 97,4% dintre persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste sunt beneficiari de pensii de dizabilitate şi doar 2,6% de alocaţii.

La 100 mii locuitori în vîrstă de 60 ani şi peste revin în medie 8220 persoane cu dizabilităţi, 6798 cazuri la 100 mii femei şi 10375 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă.

Pe parcursul anului 2014, în urma expertizării primare au fost recunoscute 12,3 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult. Pe parcursul anului 2014, în urma expertizării primare au fost recunoscute 12,3 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult.

Figura 7. Rata dizabilităţii primarela 100 mii locuitori de vîrsta respectivă

Astfel, la 100 mii locuitori revin 124 cazuri de dizabilitate primară, fiind în descreştere continuă în ultimii ani. Totodată, la 100 mii locuitori din mediul urban revin 146 cazuri comparativ cu 108 cazuri în mediul rural.

Cauzele predominante ale dizabilităţii primare rămîn a fi bolile aparatului circulator (28%), în cazul a fiecărei a patra persoană dizabilitatea primară a fost determinată de tumori maligne, iar în cazul a fiecărei a şasea persoană - de bolile ochiului şi anexelor sale.

Figura 8. Structura morbidităţii persoanelor în vîrstă de 57/62 ani şi peste, recunoscute cu dizabilitate primară în anul 2014

Protecţia socială

Asigurarea socială. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2015, la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 669,9 mii pensionari sau cu 10,3 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vîrstă.

Figura 9. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă

În anul 2014, persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste deţin o pondere de 88% în total pensionari pentru limita de vîrstă. Femeile reprezintă 70,5% în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă datorită ponderii mai mari în total vîrstnici şi diferenţei dintre longevitatea femeilor şi bărbaţilor.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2015 a constituit 1114,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,2%, iar comparativ cu anul 2010 aceasta s-a majorat cu 33%. Mărimea medie a pensiei pentru bărbaţi constituie 1268,1 lei, comparativ cu 1050,4 lei în cazul femeilor.

Figura 10. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

În acelaşi timp, valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2014 a alcătuit 1343,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,3 puncte procentuale. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1487,4 lei, comparativ cu 1279,0 lei pentru cei din sate şi 1377,1 lei pentru cei din alte oraşe.

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 83 la sută în anul 2014, comparativ cu 71 la sută în anul 2010. În medie, pensia bărbaţilor acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 94 la sută, iar în cazul femeilor – 78 la sută.

Figura 11. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

Din total pensionari pentru limita de vîrstă, circa 14% primesc pensii cu cuantum minim. Pe de altă parte, circa 22,5% din pensionari pentru limita de vîrstă sunt angajaţi în cîmpul muncii la momentul stabilirii pensiei. Circa 202 persoane primesc pensii transferate peste hotare conform acordurilor bilaterale, mărimea medie a acesteia constituind 896,2 lei.

În afară de aceasta, persoanele în vîrstă beneficiază de alte prestaţii, ajutoare şi servicii sociale cum ar fi: ajutorul social pentru perioada rece a anului, suport financiar pentru pensionarii a căror pensie nu depăşeşte pragul de 1500 lei, alocaţii lunare pentru participanţii la cel de-al doilea război mondial, victime ale represiunilor politice, ajutoare de deces, alocaţii lunare pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii lunare pentru transport, bilete de tratament de recuperare/reabilitare medicală, etc.

Asistenţa socială are rolul de a sprijini această categorie de populaţie prin acordarea diferitor servicii de îngrijire a vîrstnicilor ca parte integrantă a politicii de protecţie şi securitate socială. În anul 2014, au activat circa 2,4 mii lucrători sociali care au prestat servicii de îngrijire la domiciliu pentru circa 23,2 mii de beneficiari.

Figura 12. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu

Pe parcursul anului 2014 în republică au activat 86 cantine de ajutor social, care au deservit 4,5 mii persoane din care 2,7 mii vîrstnici au beneficiat de prînzuri calde.

Piaţa muncii

Numărul persoanelor vîrstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în 2014 a fost de 92,2 mii, ceea ce constituie 7,6% din totalul persoanelor active şi 16,4% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vîrstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 83,5% din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă.

Figura 13. Distribuţia persoanelor de 60 ani şi peste după participarea la activitatea economică

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 77,0 mii, ceea ce constituie 6,6% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 61,2% din vîrstnicii ocupaţi sunt din mediul rural şi 56% o constituie bărbaţii. Peste 1/3 din aceştia (36,2%), au vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, circa o cincime (18,2%) – 65-69 ani, fiecare a zecea persoană are 80 ani şi peste.

Aproape fiecare a doua persoană ocupată, indiferent de gen, lucrează în activităţi agricole, iar fiecare a patra – în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 58,0% din bărbaţi lucrează în sectorul agricol, 13,5% - industrie, 9,1% - învăţămînt, 6,7% - comerţ. În rîndul femeilor distribuţia este următoare: 50,6% în agricultură, 14,0% – în învăţămînt, 10,7% – sănătate şi asistenţă socială, 9,4% - comerţ.

Figura 14. Distribuţia persoanelor ocupate de 60 de ani şi peste după activităţi economice

De menţionat, că din totalul vîrstnicilor ocupaţi în agricultură, marea majoritate (81,0%) o formează persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în special pentru consumul propriu. Fiecarea a doua persoană ocupată lucrează fie la o întreprindere, instituţie, organizaţie cu drept de persoană juridică (47,9%), fie la o fermă sau teren agricol (46,4% din totalul vîrstnicilor ocupaţi).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit 35 ore. Distribuţia vârstnicilor după durata medie a săptămînii de lucru relevă faptul că fiecare a doua persoană ocupată (48,9%) a lucrat în medie de la 20 până la 39 de ore pe săptămână, iar 44,2% - câte 40 de ore şi mai mult pe săptămână.

În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional predomină salariaţii (50,3%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (45,0%).

Gospodării cu vîrstnici

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2014 din total gospodării, 43,7% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, din care 67,2% constituie gospodăriile formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vîrstnici, 56,0% locuiesc în mediul rural şi respectiv 44,0% în mediul urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (60,2%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporţie de 39,2%.

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie pe republică, o gospodărie în componenţa căreia trăieşte cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste dispune de 1628,8 lei lunar pe o persoană. După mediul de reşedinţă, gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 1942,8 lei/persoană, faţă de 1412,7 lei/persoană în mediul rural.

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vîrstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 48,8% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 23,0% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,8%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 10,0%.

Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană sunt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi Tabelul 1). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2014         

Gospodării formate numai din vîrstnici

Gospodării cu vîrstnici şi alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile (medii lunare pe o persoană), lei

1758,1

2069,1

1516,3

1511,0

1810,5

1327,1

inclusiv în % pe surse de formare:

Venit din activitatea salariată

10,9

16,7

4,8

35,8

51,3

22,7

Venit din activitatea individuală agricolă

9,6

2,8

16,7

12,0

2,2

20,2

Venit din activitatea individuală non-agricolă

1,0

1,1

0,8

4,0

4,4

3,8

Venit din proprietate

0,2

0,3

0,0

0,1

0,2

0,0

Prestaţii sociale

65,0

65,8

64,1

31,6

30,8

32,3

Alte venituri

13,4

13,2

13,7

16,4

11,0

21,0

inclusiv transferuri din afara ţării

6,5

5,4

7,6

13,7

7,6

18,9

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici, principala sursă de existenţă sînt prestaţiile sociale (65,0%). Datorită faptului că o parte din vîrstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (10,9%) şi activitatea individuală agricolă (9,6%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 35,8%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 31,6%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (13,7% faţă de 6,5%).

Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vîrstnicilor cu venituri lunare mai mari de 800 lei a înregistrat o continuă creştere. Astfel, în anul 2014, 33,9% dintre vîrstnici au dispus de un venit mediu lunar de 800-1200 lei, iar în cazul a 19,4% veniturile lunare au variat în limitele a 1200 - 1600 lei. Ponderea vîrstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 8,7% (comparativ cu 3,5% în 2010).

Figura 15. Evoluția repartizării vîrstnicilor după mărimea medie a veniturilor disponibile băneşti

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1707,4 lei pe o persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 1950,7 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1540,1 lei/persoană.

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (47,6%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 20,5%, îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,3% și îngrijire medicală şi sănătate – 7,9%. Celelalte cheltuieli revin pentru dotarea locuinţei (3,5%), comunicaţii (3,3%) şi transport (2,9%).

Gospodăriile formate doar din vîrstnici cheltuie, în medie pe lună, 1868,9 lei/persoană sau cu 19,8% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora sunt şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vîrstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vîrstnici, cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei, dotarea locuinței şi servicii de sănătate (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2014

Gospodării formate numai din vîrstnici

Gospodării cu vîrstnici şi alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană), lei

1868,9

2134,7

1662,2

1560,4

1758,0

1439,2

inclusiv, %:

produse alimentare

48,8

47,8

49,7

46,3

45,5

46,9

îmbrăcăminte, încălţăminte

6,7

5,6

7,7

10,0

8,8

10,9

întreţinerea locuinţei

22,8

24,2

21,3

18,1

18,7

17,7

dotarea locuinţei

3,7

3,1

4,4

3,3

3,0

3,6

sănătate

9,3

9,6

8,9

6,4

5,7

7,0

transport şi comunicaţii

4,5

5,2

3,8

8,0

8,5

7,7

alte bunuri şi servicii

4,3

4,5

4,0

7,7

9,8

6,2

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici. Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor deţinute. Dacă gospodăriile cu vîrstnici şi alte persoane dispun de baie sau duş în locuinţă în proporţie de 47,4%, atunci în cazul gospodăriilor cu vîrstnici, 38,2% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare.

Figura 16. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, anul 2014

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vîrstnicii de la sat şi oraş. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv vîrstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 88,5% dispun de apeduct, 82,5% – de sisteme de canalizare, 68,9% – de baie sau duş în locuinţă şi 57,5% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 42,3% gospodării dispun de apeduct, 14,0% – de baie sau duş în interior, iar 96,0% pentru încălzire folosesc sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.

Vîrstnicii reprezintă o categorie vulnerabilă a societăţii din punct de vedere al expunerii riscului sărăciei. Rata sărăciei pentru această categorie de populaţie a constituit 12,8% depăşind media pe ţară cu 1,4 puncte procentuale. În ultimii 5 ani aceasta a înregistrat tendinţe semnificative de scădere înregistrînd o diferenţă de 12,8 puncte procentuale faţă de anul 2010. Cea mai înaltă rată a sărăciei se înregistrează la vîrstnicii din mediul rural, unde circa 17% din vîrstnici cad sub incidenţa sărăciei comparativ cu 7% în urban.

Figura 17. Evoluția ratei sărăciei absolute pe medii de reședință, 2010-2014

În mediul urban, 28,2% din gospodăriile formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural, doar 17,1% din gospodăriile formate numai din vîrstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 72,8% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că nivelul de trai nu s-a schimbat comparativ cu anul precedent, 25,6% – consideră că situaţia s-a înrăutăţit şi doar 1,6% au afirmat ca trăiesc mai bine.Capacitatea gospodăriilor cu vîrstnici de a procura sau de a face faţă termenului de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2014, 68,5% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că nu au putut să-ţi permită să includă în regimul alimentar carne sau peşte fiecare a doua zi. Datele statistice relevă că 20,4% din gospodăriile cu vîrstnici nu au dispun de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare.

Note:

1 Raportul Mondial privind Îmbătrînirea Populaţiei, 2013, http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/ageing/WorldPopulationAgeing2013.pdf
2 Vîrstnici sunt considerate persoanele care au atins vîrsta de pensionare: femei - 57 ani, iar bărbaţi - 62 ani.

Persoană de contact:

Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
45251 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran