RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 17.10.2019
Prima / Comunicate de presă / Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2018
Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2018
29.05.2019
Versiune tipar

Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2018

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor în anul 2018.

Situaţia demografică

Numărul copiilor este în descreștere continuă

La 1 ianuarie 2019, numărul copiilor în Republica Moldova1 a constituit 669,6 mii copii sau fiecare a cincea persoană este în vârstă de până la 18 ani.

În anul 2018 s-au înregistrat 32,6 mii născuţii-vii, fiind în descreştere cu 4,3% faţă de anul precedent. Rata natalităţii a constituit 9,2 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (10,2‰) este mai înalt decât în localităţile urbane (7,9‰).

Cei mai mulți născuți sunt băieți

Din numărul copiilor născuţi-vii, 51,7% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. În funcţie de greutatea la naştere, 94,2 % din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică comparativ cu cele din urban

Vârsta medie a mamei la prima naștere este de 25,0 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică, comparativ cu cele din mediul urban, la 23,9 ani şi respectiv 26,8 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (63,6% din total naşteri). Nivelul natalităţii extraconjugale constituie 21,2% ori aproape fiecare al  cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei.

Educația copiilor

Rata de cuprindere în învățământul preșcolar este în creștere

Către sfârșitul anului 2018, în țară au funcționat 1484 instituții de educație timpurie, inclusiv 835 cu statut de creșă-grădiniță, 541 – grădinițe, 83 – complexe educaționale, 23 – centre comunitare și 2 creșe. Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a constituit 149,5 mii copii, fiind practic la nivelul anului precedent.

Rata de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar a crescut de la 83,9% în anul 2014 până la 87,7% în anul 2018, în special majorându-se în mediul urban (cu 9,9 puncte procentuale).

Copiii în vârstă de 4 ani predomină în instituțiile de educație timpurie

În distribuția pe vârste a copiilor înscriși în educația timpurie, predomină copiii cu vârsta de 4 ani (23,0%), după care urmează copiii în vârstă de 5 ani - 22,6%, copiii de 6 ani – 21,3% și de 3 ani – 21,0%. Ponderea copiilor cu vârsta de până la 2 ani (cuprinși cu educație antepreşcolară) reprezintă 10,9%, iar a copiilor în vârstă de 7 ani și peste – 1,2%.

Cea mai înaltă pondere a copiilor în vârstă de 3 ani și peste cuprinși cu educație timpurie, din total copii, s-a înregistrat în municipiul Chișinău – 91,1%, iar cea mai mică în UTA Găgăuzia – 86,4%. La 100 locuri în instituțiile de educație timpurie la nivel de țară revin 85 copii, în mediul urban revin 100 copii, iar în mediul rural – 75 copii. Numărul de copii depășește numărul de locuri în mun. Bălți – 115 copii, Ialoveni – 105 copii, mun. Chișinău – 103 copii și UTA Găgăuzia – 101 copii, iar cel mai puțin solicitate au fost grădinițele din raionul Leova, capacitatea lor fiind utilizată doar pe jumătate (48 copii la 100 locuri).

Numărul elevilor din instituțiile de învăţământ primar și secundar general s-a diminuat

În anul de studii 2018/19 învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1246 instituții. În cadrul acestora au fost cuprinși 334,2 mii elevi, sau cu 1,5 mii mai puțin comparativ cu anul de studii precedent, ceea ce reprezintă 73,6% din populația în vârstă de 7-18 ani. Din punctul de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,3% din elevi au fost băieți, iar 50,6% au studiat în mediul urban. În medie pe țară, la 10 mii locuitori revin 942 elevi față de 945 elevi în anul de studii 2017/18. Ponderea copiilor înscriși în clasa I care au urmat programe de educație preșcolară a constituit 97,4%.

Cei mai mulți dintre copiii cu necesități speciale încadrați în educație preșcolară  sunt cu dereglări de vorbire

Pentru copiii cu necesități speciale în țară funcționează 8 instituții specializate cu 47 grupe. Totodată, în cadrul a 5 instituții cu destinație generală funcționează 10 grupe cu destinație specială. Numărul copiilor din aceste instituții a fost de 888 persoane, cu circa 25,8% mai puțin față de anul 2017. Majoritatea acestor copii fac parte din grupul de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși cu educație preșcolară în proporție de 94,5%. Din total copii cu necesități speciale 41,8% sunt cu dereglări de vorbire, 22,1% - cu dereglări de vedere, 14,8% - cu dereglări de intelect și 21,3% - alte dereglări.

Tot mai multe grădinițe sunt adaptate la necesitățile copiilor cu dizabilități. Numărul copiilor cu dizabilități, care au frecventat în anul 2018 instituțiile de educație timpurie a constituit 224 copii.

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități încadrați în instituții de învăţământ cu destinație generală este în creștere

În anul de studii 2018/19 în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 10269 elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9560 elevi încadrați în instituțiile de învățământ general și 709 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 1. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități după tipul instituției, 2014/15-2018/19

2014/15

2015/16

2016/17

2017/18

2018/19

Elevi - total

9 198

11 426

10 994

10 589

10 269

În instituții de învăţământ primar și secundar general

7 660

10 393

10 134

9 840

9 560

inclusiv cu:

 

 

 

 

 

cerințe educaționale speciale

8 564

8 675

8 415

7 990

dizabilități

1 829

1 459

1 425

1 570

În școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

1 538

1 033

860

749

709

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități încadrați în instituții de învățământ general

83,3

91,0

92,2

92,9

93,1

În instituțiile de învăţământ primar și secundar general cu destinație generală au fost cuprinși 7990 copii cu necesități speciale și 1570 – cu dizabilități. Ponderea copiilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, care frecventează instituțiile de învăţământ cu destinație generală s-a majorat pe parcursul ultimilor 5 ani cu circa 9,8 p.p. și a constituit 93,1% în anul 2018.

În același timp, numărul elevilor înscriși în școlile pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică, în anul de studii 2018/19 a constituit 709 persoane sau de 2 ori mai puțin comparativ cu anul de studii 2014/15. Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituții (13 unități) sunt cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală – 61,8%.

Protecţia socială a copiilor

Numărul beneficiarilor de indemnizații pentru copii este în creștere

Pe parcursul anului 2018, numărul beneficiarilor de indemnizații la naștere și pentru creșterea copilului, atât persoane asigurate cât și neasigurate, a constituit 82 mii beneficiari, mai mult cu 5,3% față de anul 2014. Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea primului copil, ca și la nașterea următorului copil, este aceeași, indiferent de statutul de persoană asigurată sau neasigurată. În anul 2018, aceasta a constituit 5645 lei, ceea ce este cu 6,5% mai mult față de anul 2017.

În cazul indemnizaţiei pentru îngrijirea lunară a copiilor, statutul de persoană asigurată sau neasigurată determină diferenţe ale mărimii indemnizaţiei: aceasta constituie 1561,5 lei pentru persoanele asigurate, faţă de 540,0 lei pentru persoanele neasigurate. În anul 2018, 45,3 mii persoane asigurate au beneficiat de această indemnizaţie, din care peste 39,7 mii persoane sunt mame, 5,3 mii persoane sunt tați și 0,3 mii alte persoane. În cazul persoanelor neasigurate, din 36,8 mii beneficiari, 36,6 mii beneficiari sunt mame, 174 persoane sunt tați și 15 – alte persoane.

Indemnizațiile lunare pentru îngrijirea copilului acoperă minimul de existență în cazul persoanelor asigurate, dar nu și în cazul persoanelor neasigurate

În ultimii 5 ani mărimea minimului de existenţă pentru copii a crescut cu 16,4%. Astfel, valoarea minimului de existenţă în anul 2018 a constituit în total pentru copii - 1801,1 lei, inclusiv 712,8 lei pentru copiii de până la 1 an, 1540,7 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani şi 2031,7 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani.

Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului  în cazul persoanelor asigurate (până la 3 ani) depăşeşte minimul de existenţă stabilit pentru copiii în vârstă de până la 1 an de 2 ori și în același timp acoperă minimul de existenţă pentru copii în vârstă de 1-6 ani. Indemnizaţia lunară însă, în cazul persoanelor neasigurate (1/2 ani) acoperă minimul de existență stabilit pentru copiii de până la 1 an în proporție de 76% și minimul de existență stabilit pentru copiii de 1-6 ani în proporție de 35%.

Tabelul 2. Raportul dintre indemnizaţia lunară şi minimul de existenţă pentru copii, 2014-2018

 

2014

2015

2016

2017

2018

Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului şi minimul de existenţă pentru copii în vârstă de până la 1 an, %

 

 

 

 

 

persoane asigurate (până la 3 ani)

177,3

175,7

181,9

192,7

219,1

persoane neasigurate (până la 1/2 ani)

64,7

66,8

79,6

77,2

75,8

Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului şi minimul de existenţă pentru copii în vârstă de 1-6 ani, %

 

 

 

 

 

persoane asigurate (până la 3 ani)

82,7

81,6

84,1

88,8

101,4

persoane neasigurate (până la 1/2 ani)

30,1

31,0

36,8

35,6

35,0

Cei mai mulți copii care beneficiază de alocații sociale sunt copiii cu dizabilități severe

În anul 2018, 10,6 mii copii cu dizabilități au beneficiat de alocaţii sociale de stat, 45,1% fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 702,2 lei, majorându-se de 1,7 ori comparativ cu anul 2014. Beneficiari de alocaţii pentru pierderea întreţinătorului au fost circa 5,4 mii copii, mărimea alocaţiei constituind 577,4 lei, fiind astfel, de 3,4 ori mai mare comparativ cu anul 2014.

Tabelul 3. Alocaţii sociale pentru copii, 2014-2018

 

2014

2015

2016

2017

2018

 

Numărul beneficiarilor, persoane

Copii cu dizabilităţi în vârstă de până la 18 ani

13 446

12 943

11 746

11 676

10 635

inclusiv: severă

5 687

5 398

5 114

5 032

4 796

accentuată

5 652

5 205

4 602

4 544

3 899

medie

2 107

2 340

2 030

2 100

1 940

Copii care şi-au pierdut întreţinătorul

4 009

4 324

4 509

4 993

5 488

 

Mărimea medie a alocaţiei, lei

Copii cu dizabilităţi în vârstă de până la 18 ani

418,5

452,4

503,0

562,5

702,2

inclusiv: severă

448,5

487,5

539,5

615,2

767,5

accentuată

430,2

470,2

522,2

574,7

716,6

medie

306,1

331,7

367,5

410,1

511,8

Copii care şi-au pierdut întreţinătorul

167,8

364,4

402,0

436,7

577,4

Sănătatea copiilor

Numărul copiilor internați în instituțiile medicale este în descreștere

În anul 2018, numărul medicilor pediatri în sistemul naţional de sănătate a constituit 470 medici. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani în medie revin 7 medici pediatri şi circa 41 paturi pentru copii. În instituţiile spitaliceşti au fost internaţi 120,6 mii copii sau fiecare al cincilea copil. De menţionat că, numărul copiilor internaţi s-a micșorat cu 2,7% față de anul 2017.

Tabelul 4. Asigurarea cu personal medical, 2014-2018

 

2014

2015

2016

2017

2018

Numărul de medici-pediatri

475

492

497

469

470

la 10 000 copii în vârstă de 0-17 ani

6,9

7,2

7,3

6,9

7,0

Numărul de paturi pentru copii

3 092

2 871

2 880

2 768

2 728

la 10 000 copii în vârstă de 0-17 ani

44,8

41,9

42,3

40,9

40,5

Copii internaţi în instituţiile medicale, mii

132,7

124,8

122,3

123,9

120,6

la 10 000 copii în vârstă de 0-17 ani

1 921

1 820

1 794,5

1 832,9

1 792,5

Afecțiunile din perioada perinatală sunt principala cauză a morbidității nou-născuților

Afecțiunile din perioada perinatală sunt în topul cauzelor morbidității copiilor nou-născuți. Numărul copiilor cu aceste anomalii s-a micșorat de la 12,8 mii în anul 2014 până la 7,3 mii copii în anul 2018 (vezi anexa, tabelul 5). Preponderent acestea includ tulburările legate de greutatea insuficientă la naștere, suferința respiratorie a nou-născutului, infecții specifice perioadei perinatale și hipoxia intrauterină și asfixia obstreticală.

Copiii în primul an de viață suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, anemie și afecțiuni perinatale

Incidenţa copiilor în primul an de viaţă constituie 1525,4 cazuri la 1000 copii. Cel mai des copiii suferă de boli ale aparatului respirator (955 cazuri la 1000 copii), anemie (172 cazuri la 1000 copii), afecţiuni din perioada perinatală (62 cazuri la 1000 copii), boli infecţioase şi parazitare (62 cazuri la 1000 copii) şi boli ale sistemului nervos (37 cazuri la 1000 copii).

Copiii de 0-17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice

Pe parcursul anului 2018, în structura incidenței copiilor în vârstă de 0-17 ani au predominat bolile aparatului respirator (531 cazuri la 1000 copii), bolile infecțioase și parazitare (48 cazuri la 1000 copii), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (45 cazuri la 1000 copii), bolile pielii și țesutului celular subcutanat (33 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos și organelor de simț (31 cazuri la 1000 copii), afecțiunile sângelui și organelor hematopoietice (25 cazuri la 1000 copii), aparatului digestiv (18 cazuri la 1000 copii), (vezi anexa, tabelul 7).

Bolile infecțioase și parazitare întâlnite cel mai des la copii sunt infecțiile acute ale căilor respiratorii (233,1 mii cazuri), pneumonii, bronhopneumonii acute (46,3 mii cazuri), varicela (6,9 mii cazuri), infecțiile intestinale acute provocate de agenți nedeterminați (5,6 mii cazuri) și enterite, colite, gastroenterite provocate de agenți determinați (2,4 mii cazuri). Totodată, în medie la 100 mii copii revin 112 cazuri de scabie, 67 cazuri de pediculoză, 57 cazuri de dizenterie bacteriană și 44 cazuri de infecții cu salmoneloze.

Cele mai multe cazuri de tumori la copii se atestă la nivelul țesutului limfoid, creierului și alte părți ale sistemului nervos

În anul 2018, numărul cazurilor noi de tumori maligne s-a micșorat, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani revenind în medie 10,7 cazuri noi, comparativ cu 12,3 cazuri în anul 2017. În structura incidenței prin tumori maligne în cazul copiilor prevalează țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 45,8%, creier și alte părți ale sistemului nervos central – 16,7%, țesutul mesotelial și ale țesuturilor moi- 5,6%, iar rinichiul și oasele și cartilajele articulare – câte 4,2%.

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul băieților și copiilor cu vârsta de 5-14 ani

Incidența prin tumori maligne este mai mare la băieți (12,4 cazuri la 100 mii băieți comparativ cu 8,9 cazuri la 100 mii fete) și la copiii cu vârsta de 5-14 ani.

Numărul cazurilor noi de tuberculoză este mai mare pentru fete și copiii din mediul rural

În anul 2018, la 100 mii copii de 0-17 ani revin 16,4 copii cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Circa 51% din cazuri au fost depistate la fete, aproape fiecare a doua fată având vârsta de 5-14 ani. De asemenea, tuberculoza la copii este preponderentă în mediul rural, unde s-au înregistrat 54,5% din cazuri.

Copiii supuși examinării profilactice sunt mai des depistați cu acuitate vizuală scăzută

Pe parcursul anului 2018, fiecare al doilea copil în vârstă de 0-17 ani sau 261,8 mii copii au fost supuși examenelor profilactice, cu 7,2% mai mult decât în anul precedent. Astfel, la 1000 copii examinați revin 10,1 copii care suferă de acuitate vizuală scăzută, 5,0 copii cu dereglări de ţinută, 4,3 copii suferă de scolioză, iar 4,0 copii suferă de tulburări de vorbire. Aproape fiecare al doilea copil a fost supus controlului profilactic a cavității bucale (53,3%), în urma căruia s-a constatat că din aceștia fiecare al treilea copil necesită sanație (32,8%), respectiv 66,2% din ei au fost sanaţi.

Copiii cu dizabilitate primară sunt preponderent din mediul rural și au ca cauză principală a dizabilității malformațiile congenitale, tulburările mentale și de comportament

Pe parcursul anului 2018, au fost recunoscuţi cu dizabilitate primară 1,2 mii copii, 60,2 % din copii fiind din mediul rural. Fiecare al treilea copil diagnosticat are vârsta de 0-2 ani, iar fiecare al patrulea este cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani. Cauzele predominante ale dizabilității primare rămân a fi malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale (26,2%), tulburările mentale și de comportament (25,3%) și bolile sistemului nervos (12,3%). De menționat, că în mediul rural ponderea copiilor cu grad sever de dizabilitate în total copii recunoscuţi cu dizabilitate este mai mică comparativ cu mediul urban (33,6% comparativ cu 44,8%).

Din total copii cu dizabilităţi, în anul 2018 au beneficiat de servicii ale instituţiilor medico-sanitare 12,2 mii copii. La 1000 copii revenind 18 copii cu dizabilităţi.

Infracționalitatea juvenilă

Ponderea infracțiunilor comise de minori în ultimii 5 ani s-a redus

Atât la nivel de țară, cât și în cazul minorilor se înregistrează o tendinţă de scădere a ratei infracționalității.  Astfel, la 100 mii minori (0-17 ani) revin 103 infracţiuni faţă de 169 infracţiuni în anul 2014. Ponderea infracţiunilor comise de minori în total infracţiuni a scăzut de la 2,8% în anul 2014 până la 2,1% în anul 2018.

Minorii comit cel mai des furturi, jafuri și acte de huliganism

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile, cu o pondere de 64,9% din total infracţiuni, jafurile – 7,8%, cazurile de huliganism – 3,7%, vătămări intenționate – 3,4%, și infracţiunile legate de droguri – 1,5%.
 
Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni în anul 2018 a constituit 1254 minori, inclusiv 1176 minori cu vârsta 14-17 ani (93,8%), restul având vârsta de până la 14 ani. Preponderent infracţiunile au fost săvârşite de băieţi, 90,2% faţă de 9,8% în cazul fetelor.

Numărul infracțiunilor comise împotriva copiilor este în creștere

În anul 2018, împotriva copiilor au fost comise circa 1,5 mii infracțiuni, mai mult cu 33,8% față de anul 2014. Dintre acestea 9,3% sunt raporturi sexuale cu persoane care nu au împlinit vârsta de 16 ani, 7,3% sunt violuri și 6,1% acte de huliganism. La 100 mii copii de 0-17 ani revin 224 infracțiuni împotriva copiilor.

Minorii primesc ca pedeapsă preponderent condamnarea condiționată, iar fiecare al doilea minor condamnat a comis furt

În anul 2018, numărul minorilor condamnaţi a constituit 446 minori sau aproape fiecare al treilea minor care a comis infracţiuni.

În medie, la 100 mii minori revin 67 minori condamnaţi comparativ cu 38 minori în anul 2014.

Fiecare al doilea minor este condamnat pentru furt – 208 minori, pentru jaf şi tâlhării – 53 minori (11,9%), pentru huliganism – 46 minori (10,3%), pentru infracțiuni legate de droguri – 16 minori (3,6%), pentru viol au fost condamnaţi 8 minori (1,8%), iar pentru omor - 6 minori (1,3%). În structura sancţiunilor aplicate minorilor este preponderentă condamnarea condiţionată (36,3%), iar aproape fiecare al cincilea a primit pedeapsa cu închisoare (20,9%), (vezi anexa, tabelul 17).

Caracteristica generală a gospodăriilor cu copii

Gospodăriile cu copii au în componență preponderent un singur copil

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, din total gospodării, 27,7% au în întreţinere cel puţin un copil sub 18 ani, din care 53,7% au un singur copil, 34,5% – doi copii, iar 11,8% – trei şi mai mulţi copii. În medie, la o gospodărie cu copii revin 1,6 copii. Gospodăriile cu mulţi copii sînt caracteristice mai mult pentru mediul rural, unde sunt concentrate 75,8% din totalul gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii.

În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale este mai mare decât în mediul rural

În funcţie de tipul gospodăriei, acestea sunt formate preponderent din cupluri familiale (52,4%) şi mai multe nuclee familiale (40,7%). Gospodăriile monoparentale reprezintă 6,9% din totalul gospodăriilor cu copii. În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale este cu 5,4 puncte procentuale mai mare comparativ cu rural (respectiv 9,8% faţă de 4,4%), situaţie analogică şi pentru cuplurile familiale.

Fiecare a patra gospodărie cu copii are în componență migranți, ponderea lor fiind dublă în mediul rural față de mediul urban

Din total gospodării cu copii, 23,7% sunt gospodării cu migranți, ponderea celor din mediul rural fiind dublă față de mediul urban (68,7% comparativ cu 31,3%). În funcție de numărul copiilor, gospodăriile cu migranți se repartizează după cum urmează: 50,4% - un copil, 36,4% - doi copii și 13,2% - trei și mai mulți copii (vezi anexa, tabelul 21).

Gospodăriile cu copii au venituri mult mai mici decât cele fără copii

Principala sursă de formare a veniturilor o constituie activitatea salarială (51,4%), fiind urmată de veniturile din prestații sociale (10,0%), activitatea individuală agricolă (7,9%) și activitatea individuală non-agricolă (7,0%). Transferurile din afara țării contribuie la formarea veniturilor în proporție de 19,7%, fiind cu 4,7 puncte procentuale mai mult decât media pe țară (vezi anexa, tabelul 22).

Veniturile gospodăriilor casnice cu copii sunt substanțial mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2018 veniturile disponibile ale gospodăriilor cu copii au constituit 2052,6 lei lunar per persoană în prețuri curente, fiind în creștere cu 34,8% față de anul 2014. Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie descrește și valoarea medie a veniturilor, de la 2351,3 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil, până la 1411,5 lei în cazul celor cu 3 și mai mulți copii (vezi anexa, tabelul 23).

În mediul urban se consumă mai multe produse bogate în proteine, iar în mediul rural mai multe produse de panificație

Paternul de consum al gospodăriilor cu copii în anul 2018 se caracterizează prin consumul de pâine şi produse de panificaţie în cuantum de 9,2 kg/persoană, carne şi preparate din carne – 4,0 kg/persoană, lapte şi produse lactate – 16,6 litri/persoană, cartofi şi legume – 11,4 kg/persoană, fructe şi pomuşoare – 4,1 kg/persoană.

În mediul urban se consumă mai multe produse bogate în proteine, cum ar fi carnea (4,3 kg/persoană faţă de 3,8 în rural), laptele (18,8 litri/persoană față de 14,8 în rural) și ouăle (15,3 bucăţi/persoană faţă de 13,5 în rural). În rural însă, se remarcă un consum mai mare de produse de panificaţie (9,9 kg/persoană faţă de 8,4 în urban) şi cartofi (3,6 kg/persoană faţă de 3,4 în urban), care de fapt şi determină un surplus caloric faţă de mediul urban (vezi anexa, tabelul 27).

Dotarea locuințelor gospodăriilor cu copii cu principalele utilități publice a crescut în ultimii ani

În general, accesul gospodăriilor la elementele de confort a crescut în ultimii ani, în special s-a ameliorat accesul la surse sigure de apă. Astfel, în anul 2018 circa 86 la sută din gospodăriile cu copii dispun de apeduct, circa 78 la sută sunt conectate la sistem de canalizare, iar aproximativ 69 la sută dispun de baie sau duş. Dat fiind, că majoritate a locuinţelor din mediul urban în mod tradiţional sunt conectate la principalele utilităţi, marea majoritate a gospodăriilor dispun de sistem de alimentare cu apă, inclusiv apă caldă, gaze din reţea, grup sanitar, baie, etc. În schimb, în mediul rural pe parcursul ultimilor 5 ani a crescut de 1,4 ori accesul gospodăriilor cu copii la apeduct în interiorul locuinţei, sistem propriu de canalizare şi baie sau duş.

Conform opiniei gospodăriilor cu copii, circa 87 la sută din acestea consideră că în anul 2018 nu au intervenit careva schimbări majore în nivelul de bunăstare al acestora, comparativ cu anul precedent, 6,4% au menţionat că trăiesc mai bine, iar 6,2% consideră că situaţia s-a înrăutăţit (vezi anexa, tabelul 28). Pentru necesităţile minime ale gospodăriei, conform aprecierilor respondenţilor ar fi suficientă suma de 1886 lei lunar pe o persoană. Totodată, pentru un trai decent a fost menţionat necesarul de 3614 lei în medie pe o persoană.

 

Notă:

1 Fără raioanele din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 0 22 40 30 77

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
25249 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran