RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 18.11.2019
Prima / Comunicate de presă / Situația demografică în anii 2014-2018
Situația demografică în anii 2014-2018
09.08.2019
Versiune tipar

Situația demografică în anii 2014-20181

Biroul Naţional de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anii 2014-20182, analizată prin aspectele evenimentelor demografice, care au avut loc în aceeași perioadă. Valorile indicatorilor, dezagregate pe sexe și vârstă au fost recalculate în baza numărului populației cu reședință obișnuită3, care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare.

Natalitate

În anul 2018 s-au născut 34,7 mii copii, cu 1,9 mii mai puțin decât în anul precedent și cu 6,2 mii mai puțin comparativ cu anul 2014. 

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalităţii în anii 2014-2018 (2018 date preliminare)

 

2014

2015

2016

2017

2018

Născuți-vii4, persoane

40 909

40 855

39 961

36 640

34 738

Rata de natalitate (născuţi-vii la 1 000 locuitori), ‰

14,3

14,4

14,3

13,3

12,8

Vârsta medie a mamei la naștere, ani

26,8

27,3

27,4

27,6

26,8

Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții)

1,82

1,87

1,89

1,82

1,82

Fertilitatea feminină (născuţi-vii la 1 000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani), ‰

57,7

58,9

59,0

55,7

52,7

Rata natalităţii a scăzut pe parcursul anilor, ajungând în anul 2018 la 12,8 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 14,3 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2014. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi (aproape 17,9 mii băieți și 16,8 mii fete), raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete.

Pe parcursul anilor 2014-2016 ratele natalității au scăzut lent, atât pentru băieți, cât și pentru fete, însă în ultimii doi ani scăderea este mai vizibilă, constituind astfel 13,3‰ în 2017 și 12,8‰ în 2018.

În 2014, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 26,8 ani, crescând până la 27,6 ani în 2017. Conform datelor preliminare în 2018 vârsta medie a scăzut din nou până la nivelul anului 2014.

Rata totală de fertilitate a fost destul de stabilă în ultimii 5 ani - în medie de 1,84 nașteri per femeie. Ușoara descreștere în ultimii 2 ani ar putea reprezenta începutul unui declin sau ar putea fi vorba de o fluctuație minoră de-a lungul anilor. Ratele de fertilitate în Moldova sunt înalte, totuși, sunt sub nivelul de înlocuire de 2,1.

Numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani la începutul anului 2019 (date preliminare)  numără 627,7 mii de persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei cu reședința obișnuită la 1 ianuarie 2019, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (44,7%).

În anul 2018 fertilitatea feminină la nivel de ţară a constituit 52,7 copii născuţi-vii la 1 000 de femei de vârstă fertilă, fiind în ușoară scădere față de anul 2017. Fertilitatea feminină structurată pe grupe de vârstă și ani, arată că cea mai înaltă rată de fertilitate a fost înregistrată în 2016 pentru grupa de vârstă 25-29 ani, fiind de 118,4 născuţi-vii la 1 000 de femei de vârstă respectivă.

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând volumul populației și structura acesteia pe grupe de vârstă.

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2014-2018 (2018 date preliminare)

 

2014

2015

2016

2017

2018

Decedați4, persoane

39 555

39 848

38 454

36 820

37 285

Rata de mortalitate (decedați la 1000 locuitori), ‰

13,9

14,1

13,7

13,4

13,9

       Masculin

15,1

15,4

15,1

14,6

15,5

       Feminin

12,7

12,9

12,4

12,2

12,4

Decedați în  vârsta sub 1 an, persoane

371

367

356

337

317

Mortalitatea infantilă (copii decedați în vârsta sub 1 an la 1000 născuți-vii), ‰

9,1

9,0

8,9

9,2

9,1

       Băieți

10,4

10,4

10,2

10,1

10,6

       Fete

7,6

7,4

7,6

8,3

7,5

 
Numărul decedaţilor în anul 2018 a fost de 37 285 persoane, cu 465 persoane (1,3%) mai mult comparativ cu anul precedent.

Evoluția acestui eveniment demografic arată, că pe parcursul anilor 2014-2018, au avut loc atât creșteri a numărului persoanelor decedate cât și descreșteri. Comparativ cu anul 2014 o creștere mai semnificativă s-a observat în anul 2015 (cu 0,7%), iar diminuarea mai vizibilă s-a înregistrat în anul 2017 (cu 6,9%). Numărul deceselor în rândul populaţiei feminine a fost mai mic decât în cel al populaţiei masculine.

În anul 2018, rata mortalităţii masculine a crescut de la 15,1‰ la 15,5‰ față de anul 2017, iar la femei a scăzut de la 12,7‰ la 12,4‰. Valorea supramortalităţii masculine” în anul 2018 a fost de 113 decese masculine la 100 decese feminine, înregistrând o creștere comparativ cu anul 2014 când s-au înregistrat 110 decese masculine la 100 decese feminine.

Bolile aparatului circulator şi tumorile maligne continuă să fie principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor. În anul 2018, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 74,4% din totalul deceselor (68,6% în cazul bărbaţilor și 81,0% în cazul femeilor).

Structura mortalităţii masculine, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină, astfel înregistrând valori superioare celei masculine doar în cazul bolilor aparatului circulator. Supramortalitatea masculină” a fost de 4,5 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,6 ori – bolilor aparatului respirator, de 1,6 ori – tumori maligne şi de 1,3 – bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2018 a fost de 317, fiind în scădere cu 54 copii comparativ cu anul 2014. Rata mortalităţii infantile constituind 9,1 decedaţi în vârstă sub un an la 1000 născuţi-vii.

„Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat şi în cazul deceselor de până la un an: 10,6 decese la 1000 născuţi-vii în cazul băieţilor, faţă de 7,5 decese la 1000 născuţi-vii în cazul fetelor.

Mai mult de 43% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au avut ca principală cauză de deces afecţiuni a căror origine se află în perioada perinatală (138 copii), urmată de malformaţiile congenitale (94 copii sau 29,7%), de bolile aparatului respirator (35 copii sau 11,1%), de traume și otrăviri (24 copii sau 7,6%).

Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2017.

Sporul natural a avut evoluţii diferite pentru femei şi bărbaţi; sporul natural negativ a fost mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, din cauza „supramortalităţii masculine”. În anul 2018 comparativ cu anul 2017, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Contribuția acestui indicator la creșterea/descreșterea populației este nesemnificativă.

Nupţialitatea şi divorţialitatea

Tabelul 3. Principalii indicatori ai nupţialităţii, pe sexe în anii 2014-20181, (2018 date preliminare)

 

2014

2015

2016

2017

2018

Numărul căsătoriilor

25 624

24 709

21 992

20 924

20 399

Rata de nupțialitate (căsătorii la 1000 locuitori), ‰

9,0

8,7

7,8

7,6

7,5

Vârsta medie la prima căsătorie, ani

 

 

 

 

 

       Masculin

27,4

28,0

28,3

28,5

28,3

       Feminin

24,7

25,4

25,6

25,7

25,8

În anul 2018 s-au înregistrat 20 399 căsătorii, fiind într-o continuă descreștere comparativ cu anul 2014. Evoluţia ratei nupţialităţii a urmat-o pe cea a numărului absolut al căsătoriilor, oscilând între un maxim de 9,0 ‰ în 2014 şi un minim de 7,5 căsătorii la 1000 de locuitori în anul 2018.

Cele mai multe căsătorii în anul 2018 (37,9% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbați din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de femei din grupa de vârstă 20-24 ani (36,5%).

Vârsta medie la prima căsătorie a înregistrat un trend crescător la ambele sexe, valoarea din anul 2018 fiind mai mare decât cea din anul 2014 cu 0,9 ani la bărbaţi, respectiv cu 1,1 ani la femei.

Tabelul 4. Principalii indicatori ai divorţialităţii, pe sexe în anii 2014-2018

 

2014

2015

2016

2017

2018

Numărul divorțurilor

11 130

11 199

10 605

9 312

10 721

Rata de divoțialitate, ‰

3,9

4,0

3,8

3,4

4,0

Vârsta medie la divorț  (ani)

 

 

 

 

 

       Masculin

39,3

39,2

39,5

39,7

39,9

       Feminin

36,3

36,2

36,4

36,7

36,8

Evoluţia divorţialităţii arată că nivelul acesteia se menţine destul de înalt. În anul 2018 s-au înregistrat 10,7 mii divorţuri, cu 0,4 mii mai puţine divorţuri comparativ cu anul 2014 dar în creștere cu 1,4 mii divorțuri față de anul precedent. Rata de divorţialitate a fost instabilă în ultimii ani, înregistrând valori care au fluctuat între 3,4 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2017 și 4,0 divorţuri la 1000 locuitori în anii 2015 și 2018.

Ponderea primului divorţ din numărul total al divorţurilor a fost de 60,9% pentru bărbaţi şi 74,6% pentru femei. Valoarea maximă a numărului de divorţuri de rangul I s-a înregistrat la grupa de vârstă 30-39 ani pentru bărbaţi (40,3%) şi pentru femei la grupa de vârstă 25-34 ani (44,2% din numărul total al divorţurilor).

Trecerea treptată de la căsătoriile timpurii la cele târzii (amânate), a determinat şi o creștere a vârstei medii la divorţ. Astfel, vârsta medie la persoanele care au decis să divorţeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2018 vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 39,9 ani pentru bărbaţi şi 36,8 ani pentru femei.

Migraţia internaţională

Migrația este un fenomen foarte intens în Republica Moldova. Soldul net al migrației se menţine negativ pentru perioada 2014-2017 (ultimul an pentru care datele pe migrație pot fi estimate la moment), numărul plecărilor în străinătate fiind depăşit de cel al sosirilor/revenirilor în țară. Un număr impresionant de imigranți5 (majoritatea fiind migranți reîntorși) și emigranți6 au fost înregistrați în ultimii cinci ani.

În 2017 aproape 110 mii imigranți au (re)venit în Moldova și aproape 160 mii emigranți au părăsit țara. Creșterea semnificativă a numărului emigranţilor în 2017 faţă de anul 2014, în paralel cu creșterea mult mai redusă a imigranţilor, a determinat creșterea semnificativă a soldului negativ al migraţiei internaţionale constituind aproximativ minus 50 mii persoane în anul respectiv. Atât bărbații, cât și femeile, sunt implicați în procesul migrației. Cea mai mare creștere a numărului emigranților a fost înregistrată la bărbații emigranți în 2016 fiind de aproximativ 26%, iar la femeile emigrante s-a înregistrat o creștere de 14,3% față de anul 2015. Creșterile mai semnificative pentru imigranții de ambele sexe s-au înregistrat în anul 2015 constituind 5% pentru bărbații imigranți și 9,7% pentru femeile imigrante - mai mult decât în anul 2014.

Migraţia internă

Pe parcursul anului 2018, şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 31,4 mii persoane. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2018, a înregistrat o valoare de 10,9 persoane la 1000 de locuitori comparativ cu 10,1 în anul 2014. Migranţii interni, în mare parte (mai mult de 89%) sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, privit prin prisma de gen, a constituit 57,5% pentru femei şi 42,5% pentru bărbaţi.

 

Anexa (pdf):

Note:

1 Datele prezentate pentru 2018 sunt preliminare.
2 Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

3
Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
4 Nașterile și decesele
au fost recalculate în baza datei evenimentului, și nu în baza datei de înregistrare, și cu luarea în calcul a datelor privind actele de naștere transcrise.
5 Imigrant
 s-a considerat persoana care a intrat în RM și a locuit în țară cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.
6 Emigrant
 s-a considerat persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate cel puțin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni, trăind în RM cel puțin 9 luni în precedentele 12 luni.

 

Persoană de contact:

Nina Cesnocov
Direcţia statistica populației și migrației
tel. 0 22 40 31 10
 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
42135 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran