PRECIZĂRI METODOLOGICE ŞI SURSELE DE DATE

1. Sursele de date

 

1.1.     Baza juridică

Datele statistice privind comerţul exterior sînt colectate, verificate, prelucrate de Serviciul Vamal în conformitate cu articolul 321 al Codului Vamal al Republicii Moldova şi prezentate Biroului Naţional de Statistică pentru completare, definitivare şi publicare în confor­mi­tate cu articolele 9, 10, 11, 19, 20 şi 21 ale Legii Republicii MoldovaCu privire la statistica oficială”.

 

1.2. Sursele de date

Pentru exporturile şi importurile de bunuri materiale care fac obiectul tranzacţiilor comerciale, documentul de bază pentru evidenţa statistică este declaraţia vamală în detaliu, care se întocmeşte la punctele vamale în momentul în care marfa intră sau iese din ţară. Pentru mărfurile care se transportă prin cablu sau conducte, sursa datelor operative o constituie raportul statistic nr. EI-1 „Export (import) de energie electrică şi gaz natural”, întocmit de importator sau exportator în baza proceselor-verbale de primire-predare.

Declaraţiile vamale sînt colectate de la punctele vamale de către specialiştii Direcţiei fluxuri infor­ma­ţio­nale şi statistică vamală a Serviciului Vamal, fiind apoi verificate şi prelucrate în cad­rul acestuia.

Completarea, definitivarea şi publicarea datelor privind comerţul exterior de mărfuri se efec­tuează de către Biroul Naţional de Statistică.

 

2. Precizări metodologice

 

2.1. Statisticile comerţului exterior de mărfuri în Republica Moldova se realizează în baza recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU (International Merchandise Trade Statistics – Concepts and Definitions, Series M No. 52, Rev. 2) şi legislaţiei EUROSTAT (Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1172/95 – EXTRASTAT) privind comerţul internaţional de mărfuri cu ţările terţe şi Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1917/2000 privind implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1172/95.

La elaborarea statisticilor de comerţ exterior ale Republicii Moldova se utilizează noţiunile de regim vamal, care au o însemnătate hotărîtoare la determinarea sistemului de comerţ şi sferei de cuprindere.

2.2. Teritoriul statistic

Teritoriul luat în consideraţie în statistica comerţului exterior al Republicii Moldova se referă la teritoriul economic al ţării, în care se aplică legislaţia vamală naţională, dar care nu coincide cu teritoriul geografic al ţării (cu excepţia raioanelor din partea stîngă a Nistrului).

         2.3. Sistemul de comerţ utilizat în realizarea statisticilor de comerţ exterior din Republica Moldo­va este sistemul general de comerţ.

2.4. Comerţul exterior de mărfuri cuprinde totalitatea bunurilor materiale care se adaugă la sto­cul de resurse materiale ale ţării (importuri) sau se scad din acesta (exporturi), prin intrarea pe teritoriul ţării sau prin părăsirea acestuia.

Se disting trei tipuri de bunuri importate:

·         Bunuri străine (altele decît produsele de compensare rezultate din prelucrări în afara ţării);

·         Bunuri străine care reprezintă produse de compensare rezultate în urma prelucrării în afara ţării;

·         Bunuri autohtone în aceeaşi stare cum au fost exportate anterior.

Se disting trei tipuri de bunuri exportate:

·         Bunuri autohtone, originare din zona de circulaţie liberă sau zonele antreprenoriatului liber;

·         Bunuri autohtone, constînd din produse de compensare după prelucrare în interiorul ţării;

·         Bunuri străine în aceeaşi stare cum au fost importate anterior.

Unele mărfuri pot fi subiectul intrărilor vamale, însă, conform normelor metodologice ale sta­tis­ticii comerţului exterior, din volumul exporturilor şi importurilor Republicii Moldova se exclud:

        Aurul monetar, piesele de aur şi lingourile, care se schimbă între autorităţile monetare;

        Bancnotele şi titlurile de valoare emise şi monedele puse în circulaţie;

        Mărfurile temporar admise sau expediate. Mărfurile moldoveneşti aflate temporar în străină­tate şi respectiv mărfurile străine aflate temporar în ţara noastră (care după o scurtă perioadă de utilizare se vor reîntoarce în ţara de provenienţă) pentru tîrguri, expoziţii, mostre comercia­le, materiale didactice, am­balaje, materiale de transport, containere şi echipamente legate de transport, animale pentru împe­re­chere, spectacol sau curse, se exclud din statistica comerţului exterior de mărfuri;

        Mărfurile în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova (pentru motive de transport), intrate în ţară sau ieşite din ea, exclusiv cu scopul livrării lor unei terţe ţări, nu se supun evidenţei statis­tice, dacă acestea nu se adaugă stocului de resurse materiale din ţără sau nu diminuează acest stoc;

        Mărfurile expediate către enclave teritoriale sau dinspre acestea. În general teritoriul economic al unei ţări include orice enclave teritoriale (ambasade, tabere militare străine şi alte amplasamente) loca­lizate fizic între graniţele geografice ale altei ţări, şi exclude enclavele altor ţări şi organizaţii interna­ţionale localizate între propriile graniţe geografice. Prin urmare, mişcarea mărfurilor între o ţără şi enclavele sale din străinătate este considerată drept flux intern şi trebuie exclusă din statistica importului şi exportului ţării gazdă (ţara ce conţine enclavele teritoriale ale altor ţări sau organizaţii internaţionale în interiorul graniţelor sale geografice). În mod similar, mărfurile primite din străinătate de către organi­zaţii internaţionale sau trimise în străinătate de către astfel de organizaţii sînt excluse din statisticile comerţului exterior de mărfuri ale ţărilor gazdă.

        Activele nonfinanciare, a căror proprietate a fost transferată dinspre rezidenţi către nerezi­denţi, fără trecerea graniţelor. Aceste active includ terenuri, construcţii, utilaje şi stocuri. Un astfel de transfer de proprietate a activelor nonfinanciare este considerat a fi ca o operaţie financiară şi este exclus din statistica comerţului exterior de mărfuri;

        Mărfurile tratate ca parte componentă a comerţului cu servicii. Această categorie cuprinde:

·         mărfuri achiziţionate de toate categoriile de călători, inclusiv muncitorii nerezidenţi, pentru uz personal şi transportare peste graniţă în cantităţi şi cu valori ce nu le depăşesc pe cele stabilite de legislaţia vamală naţională;

·         ziarele şi ediţiile periodice expediate direct abonaţilor pe bază de abonament;

·         mărfurile cumpărate de guvernele statelor străine prin intermediul ambasadelor sale sau prin taberele militare străine, sau alte amplasamente localizate pe teritoriul ei econo­mic, pentru propriul lor uz;

·         dischete sau CD-ROM-uri cuprinzînd date sau software de calculator, furnizate la coman­dă, benzi audio şi video conţinînd înregistrări originale; fotocopii realizate la comandă etc.;

        Peştele prins în largul mărilor de către vasele naţionale ale ţării şi debarcat pe teritoriul eco­no­mic al ţării;

        Mărfurile achiziţionate şi abandonate în ţară de către nerezidenţi, în cadrul aceleiaşi perioade de înregistrare şi care nu tranzitează frontierele ţării;

        Mărfurile în regim de leasing operaţional (închiriere pentru exploatare, pe o perioadă mai mică de un an);

        Mărfurile pierdute sau distruse după părăsirea teritoriului economic al ţării exportatoare, dar înainte de intrarea pe teritoriul economic al ţării importatoare, urmează să fie excluse din importurile ţării care intenţionează importul (chiar dacă ele sînt incluse în statistica exporturilor ţării-exportatoare);

        Sticlele goale returnate pentru a fi reumplute sînt considerate „mijloace de transport”, prin urmare sînt excluse din statistica comerţului exterior de mărfuri;

        Reziduurile şi deşeurile neavînd nici o valoare absolută urmează a fi excluse;

        Aprovizionarea navelor şi avioanelor moldoveneşti cu alimente şi combustibil în afara teritoriului naţional nu se include la import;

        Mărfurile cu valoarea sub pragul valoric de taxare vamală, stabilit prin legislaţia vamală naţională.

 

2.5. Evaluarea statistică a exporturilor şi importurilor

Evaluarea statistică a exporturilor se realizează în preţuri FOB, iar a importurilor – în preţuri CIF.

În cazul exporturilor valoarea în preturi FOB, sau franco-fron­tie­ra ţării exportatoare, reprezintă valoarea mărfurilor exportate la locul şi data cînd mărfurile părăsesc teritoriul statistic al Republicii Moldova (valoare la care mărfurile au fost vîndute de exportator, inclusiv cheltuielile de transport şi alte cheltuieli pentru aducerea şi încărcarea mărfurilor pe mijlocul de transport la frontiera ţării).

Pentru importuri valoarea în preturi CIF, sau franco-fron­tiera ţării importatoare, reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor importate la punctul de frontieră de intrare în Republica Moldova (valoare la care mărfurile sînt cumpărate de importator, inclusiv cheltuielile de transport şi asigurare pentru aducerea mărfurilor pînă la frontiera ţării).

Valoarea statistică se înscrie în moneda naţională şi se determină prin transformarea în lei a monedei facturate, conform prevederilor legale.

Valoarea statistică nu include drepturi percepute la import sau export, cum sînt taxele vamale, TVA, accizele sau alte taxe similare.

În cazul mărfurilor care reprezintă ajutor gratuit, operaţii de schimb etc., estimarea exportu­ri­lor/im­porturilor de mărfuri se realizează în preţurile aceloraşi mărfuri pentru care se realizează opera­ţiuni de export-import pe bază comercială sau în preţurile pieţei mondiale.

 

2.6. Conversia valutelor străine în moneda naţională, dolari SUA şi euro

Valoarea tranzacţiilor comerciale poate fi exprimată într-o diversitate de valute. Conversia valutelor în lei se face în baza cursurilor oficiale stabilite de Banca Naţională a Republicii Moldova la data înregistrării declaraţiei în vamă.

Datele în dolari SUA şi în euro se calculează din datele în lei, utilizînd cursul oficial al Băncii Naţionale pentru cele două monede.

 

2.7. Evidenţa cantitativă a mărfurilor

Evidenta cantitativă a mărfurilor, atît la export, cît şi la import, este în masă netă (greutate) exprimată în kilograme (exclusiv ambalajele) şi pentru unele mărfuri – în una sau mai multe unităţi de măsură specifice mărfurilor, menţionate în dreptul poziţiilor de mărfuri din Nomenclatorul Mărfurilor – bucăţi, m3, perechi, kW/h etc.

 

2.8. Repartizarea geografică a exporturilor (importurilor)

Repartizarea pe ţări a mărfurilor exportate se face după ultima ţară de destinaţie a mărfurilor, iar la import – după ţara de origine.

Pentru exporturi, „ţara de destinaţie” este considerată ultima ţară cunoscută în momentul realizării exporturilor, unde urmează să fie expediate mărfurile pentru a fi consumate (consum public şi privat sau utilizate în procesul de producţie).

Pentru importuri, „ţara de origine” este considerată ţara în care mărfurile au fost prelucrate în totalitate sau ultima ţară în care mărfurile au suferit transformări substanţiale (în cazul în care la procesul de producţie a acestora au participat două sau mai multe ţări).

Dacă în momentul livrării nu este cunoscută ţara ultimei destinaţii sau ţara de origine a mărfii, atunci exportul (importul) se stabileşte după ţara de expediere / destinaţie a mărfii.

3. Nomenclatoare utilizate în comerţul exterior

 

3.1. Nomenclatorul Mărfurilor

Statistica comerţului exterior de mărfuri al Republicii Moldova se realizează în conformitate cu meto­dologia utilizată pe plan internaţional, iar mărfurile exportate şi importate sînt clasificate în cores­pun­dere cu Nomenclatorul Mărfurilor, elaborat în conformitate cu Sistemul Armonizat de Codificare şi Descriere a Mărfurilor (HS-2007) şi Nomenclatorul Combinat (CN). Acest Nomenclator stă la baza tarifului vamal al Republicii Moldova şi este aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie 2007. Primele şase semne din poziţia tarifară a Nomenclatorului Mărfurilor corespund totalmente cu Siste­mul Armonizat (HS-2007), 6 semne plus al 7 şi al 8-lea semn corespund cu Nomenclatorul Combinat al Uniunii Europene, al 9-lea semn prezintă detalierea naţională a mărfurilor.

Nomenclatorul Mărfurilor reprezintă clasificarea multifuncţională a mărfurilor care circulă pe piaţa mondială şi este utilizat la elaborarea tarifului vamal şi pentru evidenţa statistică a operaţiilor de comerţ exterior. Criteriul care stă la baza acestui nomenclator îl reprezintă natura mărfurilor, enumera­rea mărfurilor fiind făcută în funcţie de gradul de prelucrare: materii prime, produse semifinisate şi produse finisate.

Pentru analize economice, cea mai potrivită este utilizarea Clasificării Standard de Comerţ Internaţional (SITC Rev. 4), mărfurile fiind clasificate în funcţie de stadiul de prelucrare, precum şi a Clasificării după Marile Categorii Economice (BEC), care grupează mărfurile din SITC Rev. 4 în mari clase economice de mărfuri, în funcţie de utilizarea finală a acestora, semnificative pentru analize statistice şi conturi naţionale.

Datele pivind mărfurile din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional, Marile Categorii Eco­no­mice se obţin în baza unor tabele de trecere între aceste nomenclatoare şi Nomenclatorul Mărfurilor.

Pentru ţări, pînă în anul 2005 s-a utilizat Clasificatorul ţărilor şi teritoriilor, elaborat de Biroul de statistică al ONU (Standardul ISO 3166-88). Actualmente se foloseşte Nomenclatorul ţărilor şi teritoriilor, utilizat pentru statisticile de comerţ exterior ale Comunităţii Europene în relaţiile sale atît cu statele membre, cît şi cu ţările terţe – Regulamentul CE 1833 /2006 din 13 decembrie 2006.

Gruparea ţărilor pe continente se face conform recomandărilor Oficiului de Statistică al Uniunii Euro­pene (EUROSTAT), iar grupările economice pe ţări sînt cele din Buletinul lunar de statistică ONU.

  Comunitatea Statelor Independente (CSI): Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazah­stan, Kîrgîz­stan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.

  Uniunea Europeană (UE): Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Ger­ma­nia, Gre­cia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Rega­tul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Unga­ria.

  Organizaţia Economică de Cooperare şi Dezvoltare (OECD): Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Ger­ma­nia, Japonia, Gre­cia, Elveţia, Insulele Virgine Americane, Is­lan­da, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Mexic, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Portugalia, Rega­tul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Unga­ria.

  Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS): Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

  Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC): Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Irak, Iran, Libia, Kuweit, Nigeria, Qatar, Venezuela.

  Comunitatea ţărilor din bazinul Mării Negre (BSEC): Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Federaţia Rusă, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, Muntenegru, Turcia şi Ucraina.

 

 

4. Indicii

 

4.1. Indicii valorici prezintă tendinţa generală a evoluţiei exporturilor şi importurilor şi se determină ca raportul dintre volumele valorice (dolari SUA) din anul de raport şi cele din anul de bază (anul precedent).

 

4.2. Variaţia anuală sau ritmul modificării anuale a exporturilor şi importurilor redă cu cîte procente a crescut sau a diminuat nivelul indicatorului în anul de raport faţă de anul de bază (anul precedent). Variaţia anuală a fost determinată în baza datelor exprimate în dolari SUA.

 

4.3. Indicii valorii unitare la mărfurile exportate şi importate se calculează avînd la bază valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei Paasche.

Baza de calcul utilizată pentru calcularea indicilor valorii unitare la mărfurile exporta­te şi importate este anul precedent. 

 

4.4. Sursele de date

Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza date­lor obţinute din declaraţiile vamale separat pentru fiecare marfă (8 cifre), grup de mărfuri (6,4 şi 2cifre) şi pe total exporturi (importuri), în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu informaţii disponi­bile asup­ra cantităţii şi costului, şi prezente atît în perioada de raport, cît şi în perioada de bază. Pentru agregarea indicilor valorii unitare calculaţi la nivel de 8 cifre pe diverse nivele din Nomenclatorul Mărfurilor şi pe total exporturi (importuri) se utilizează ca element de ponderare valoarea mărfurilor din perioada curentă.

 

Simboluri şi abrevieri

 

%     Procent

mil.   Milion

0            Cantitate mai mică decît o jumătate de unitate indicată

       Zero

 

*    Autorul

Publicaţia a fost pregătită de specialiştii Direcţiei statistica comerţului exterior şi serviciilor.

Relaţii la telefoanele: (+373 22) 24-16-65, 40-30-66.

 

* * *

 

*    Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sînt interzise fără autorizarea scrisă a Biroului Naţional de Statistică.

 

*    Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii sau cărţi, este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.