1. Sursele de date
1.1.
Baza
juridică
Datele statistice privind comerţul exterior sînt colectate, verificate, prelucrate de Serviciul Vamal în conformitate cu articolul 321 al Codului Vamal al Republicii Moldova şi prezentate Biroului Naţional de Statistică pentru completare, definitivare şi publicare în conformitate cu articolele 9, 10, 11, 19, 20 şi 21 ale Legii Republicii Moldova „Cu privire la statistica oficială”.
1.2. Sursele de date
Pentru exporturile şi importurile
de bunuri materiale care fac obiectul tranzacţiilor comerciale, documentul
de bază pentru evidenţa statistică este declaraţia
vamală în detaliu, care se întocmeşte la punctele vamale
în momentul în care marfa intră sau iese din ţară.
Pentru mărfurile care se transportă prin cablu sau conducte, sursa
datelor operative o constituie raportul statistic nr. EI-1 „Export (import) de
energie electrică şi gaz natural”, întocmit de importator sau
exportator în baza proceselor-verbale de primire-predare.
Declaraţiile vamale sînt
colectate de la punctele vamale de către specialiştii Direcţiei
fluxuri informaţionale şi statistică vamală a
Serviciului Vamal, fiind apoi verificate şi prelucrate în cadrul
acestuia.
Completarea, definitivarea şi
publicarea datelor privind comerţul exterior de mărfuri se efectuează
de către Biroul Naţional de Statistică.
2.
Precizări metodologice
2.1. Statisticile
comerţului exterior de mărfuri în Republica Moldova se realizează în baza recomandărilor Comisiei de Statistică a ONU (International Merchandise Trade Statistics –
Concepts and Definitions, Series M No. 52, Rev. 2) şi
legislaţiei EUROSTAT (Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 1172/95 – EXTRASTAT) privind comerţul
internaţional de mărfuri cu ţările terţe şi
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1917/2000 privind implementarea
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1172/95.
La
elaborarea statisticilor de comerţ exterior ale Republicii Moldova se
utilizează noţiunile de regim vamal, care au o însemnătate
hotărîtoare la determinarea sistemului de comerţ şi sferei de cuprindere.
2.2. Teritoriul statistic
Teritoriul luat în consideraţie în statistica
comerţului exterior al Republicii Moldova se referă la teritoriul
economic al ţării, în care se aplică legislaţia
vamală naţională, dar care nu coincide cu teritoriul geografic
al ţării (cu excepţia raioanelor din partea stîngă a
Nistrului).
2.3.
Sistemul de comerţ utilizat în realizarea statisticilor de comerţ exterior din
Republica Moldova este sistemul general de comerţ.
2.4. Comerţul
exterior de mărfuri cuprinde
totalitatea bunurilor materiale care se adaugă la stocul de resurse
materiale ale ţării (importuri) sau se scad din acesta (exporturi),
prin intrarea pe teritoriul ţării sau prin părăsirea
acestuia.
Se disting trei tipuri de bunuri importate:
·
Bunuri străine
(altele decît produsele de compensare rezultate din prelucrări
în afara ţării);
·
Bunuri străine
care reprezintă produse de compensare rezultate în urma
prelucrării în afara ţării;
·
Bunuri autohtone
în aceeaşi stare cum au fost exportate anterior.
Se disting trei tipuri de bunuri exportate:
·
Bunuri autohtone, originare
din zona de circulaţie liberă sau zonele antreprenoriatului liber;
·
Bunuri
autohtone, constînd din produse de compensare după prelucrare
în interiorul ţării;
·
Bunuri străine în
aceeaşi stare cum au fost importate anterior.
Unele mărfuri pot fi subiectul intrărilor vamale,
însă, conform normelor metodologice ale statisticii
comerţului exterior, din volumul exporturilor şi importurilor
Republicii Moldova se exclud:
–
Aurul monetar, piesele de aur
şi lingourile, care se schimbă între autorităţile
monetare;
–
Bancnotele şi titlurile
de valoare emise şi monedele puse în circulaţie;
–
Mărfurile temporar
admise sau expediate. Mărfurile moldoveneşti aflate temporar în
străinătate şi respectiv mărfurile străine aflate
temporar în ţara noastră (care după o scurtă
perioadă de utilizare se vor reîntoarce în ţara de
provenienţă) pentru tîrguri, expoziţii, mostre comerciale,
materiale didactice, ambalaje, materiale de transport, containere şi
echipamente legate de transport, animale pentru împerechere, spectacol
sau curse, se exclud din statistica comerţului exterior de mărfuri;
–
Mărfurile
în tranzit pe
teritoriul Republicii Moldova (pentru motive de transport), intrate în
ţară sau ieşite din ea, exclusiv cu scopul livrării lor
unei terţe ţări, nu se supun evidenţei statistice,
dacă acestea nu se adaugă stocului de resurse materiale din
ţără sau nu diminuează acest stoc;
–
Mărfurile expediate
către enclave teritoriale sau dinspre acestea. În
general teritoriul economic al unei ţări include orice enclave
teritoriale (ambasade, tabere militare străine şi alte amplasamente)
localizate fizic între graniţele geografice ale altei
ţări, şi exclude enclavele altor ţări şi
organizaţii internaţionale localizate între propriile
graniţe geografice. Prin urmare, mişcarea mărfurilor între
o ţără şi enclavele sale din străinătate este
considerată drept flux intern şi trebuie exclusă din statistica
importului şi exportului ţării gazdă (ţara ce conţine
enclavele teritoriale ale altor ţări sau organizaţii
internaţionale în interiorul graniţelor sale geografice).
În mod similar, mărfurile primite din străinătate de
către organizaţii internaţionale sau trimise în
străinătate de către astfel de organizaţii sînt
excluse din statisticile comerţului exterior de mărfuri ale
ţărilor gazdă.
–
Activele nonfinanciare, a căror proprietate a fost transferată dinspre
rezidenţi către nerezidenţi, fără trecerea
graniţelor. Aceste active includ
terenuri, construcţii, utilaje şi stocuri. Un astfel de transfer de
proprietate a activelor nonfinanciare este considerat a fi ca o operaţie
financiară şi este exclus din statistica comerţului exterior de
mărfuri;
–
Mărfurile tratate ca
parte componentă a comerţului cu servicii.
Această categorie cuprinde:
·
mărfuri
achiziţionate de toate categoriile de călători, inclusiv
muncitorii nerezidenţi, pentru uz personal şi transportare peste
graniţă în cantităţi şi cu valori ce nu le
depăşesc pe cele stabilite de legislaţia vamală naţională;
·
ziarele şi ediţiile
periodice expediate direct abonaţilor pe bază de abonament;
·
mărfurile cumpărate
de guvernele statelor străine prin intermediul ambasadelor sale sau prin
taberele militare străine, sau alte amplasamente localizate pe teritoriul ei
economic, pentru propriul lor uz;
·
dischete
sau CD-ROM-uri cuprinzînd date sau software de calculator, furnizate la
comandă, benzi audio şi video conţinînd
înregistrări originale; fotocopii realizate la comandă etc.;
–
Peştele prins în
largul mărilor de către vasele naţionale ale ţării
şi debarcat pe teritoriul economic al ţării;
–
Mărfurile
achiziţionate şi abandonate în ţară de către
nerezidenţi, în cadrul aceleiaşi perioade de înregistrare
şi care nu tranzitează frontierele ţării;
–
Mărfurile în regim
de leasing operaţional (închiriere pentru exploatare, pe o perioadă
mai mică de un an);
–
Mărfurile pierdute sau
distruse după părăsirea teritoriului economic al ţării
exportatoare, dar înainte de intrarea pe teritoriul economic al
ţării importatoare, urmează să fie excluse din importurile ţării care intenţionează importul
(chiar dacă ele sînt incluse în statistica
exporturilor ţării-exportatoare);
–
Sticlele goale returnate pentru
a fi reumplute sînt considerate „mijloace de transport”, prin urmare
sînt excluse din statistica comerţului exterior de mărfuri;
–
Reziduurile şi deşeurile neavînd nici o valoare absolută urmează a
fi excluse;
–
Aprovizionarea navelor
şi avioanelor moldoveneşti cu alimente şi combustibil în
afara teritoriului naţional nu se include la import;
–
Mărfurile cu valoarea
sub pragul valoric de taxare vamală, stabilit prin legislaţia
vamală naţională.
2.5. Evaluarea statistică a exporturilor şi
importurilor
Evaluarea statistică a exporturilor se
realizează în preţuri FOB, iar a importurilor – în preţuri
CIF.
În cazul
exporturilor valoarea în
preturi FOB, sau franco-frontiera ţării exportatoare,
reprezintă valoarea mărfurilor exportate la locul şi data
cînd mărfurile părăsesc teritoriul statistic al Republicii
Moldova (valoare la care mărfurile au fost vîndute de exportator,
inclusiv cheltuielile de transport şi alte cheltuieli pentru aducerea
şi încărcarea mărfurilor pe mijlocul de transport la
frontiera ţării).
Pentru importuri
valoarea în preturi CIF, sau franco-frontiera ţării importatoare,
reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor importate la
punctul de frontieră de intrare în Republica Moldova (valoare la
care mărfurile sînt cumpărate de importator, inclusiv
cheltuielile de transport şi asigurare pentru aducerea mărfurilor
pînă la frontiera ţării).
Valoarea
statistică se înscrie în moneda naţională şi se
determină prin transformarea în lei a monedei facturate, conform
prevederilor legale.
Valoarea
statistică nu include drepturi percepute la import sau export, cum
sînt taxele vamale, TVA, accizele sau alte taxe similare.
În cazul mărfurilor care reprezintă
ajutor gratuit, operaţii de schimb etc., estimarea exporturilor/importurilor
de mărfuri se realizează în preţurile aceloraşi
mărfuri pentru care se realizează operaţiuni de export-import
pe bază comercială sau în preţurile pieţei mondiale.
2.6. Conversia valutelor străine în moneda naţională,
dolari SUA şi euro
Valoarea tranzacţiilor comerciale poate fi
exprimată într-o diversitate de valute. Conversia valutelor în
lei se face în baza cursurilor oficiale stabilite de Banca
Naţională a Republicii Moldova la data înregistrării
declaraţiei în vamă.
Datele în dolari SUA şi în euro se
calculează din datele în lei, utilizînd cursul oficial al
Băncii Naţionale pentru cele două monede.
2.7. Evidenţa cantitativă a mărfurilor
Evidenta cantitativă a mărfurilor, atît
la export, cît şi la import, este în masă netă
(greutate) exprimată în kilograme (exclusiv ambalajele) şi
pentru unele mărfuri – în una sau mai multe unităţi de
măsură specifice mărfurilor, menţionate în dreptul
poziţiilor de mărfuri din Nomenclatorul Mărfurilor –
bucăţi, m3, perechi, kW/h etc.
2.8. Repartizarea geografică a exporturilor
(importurilor)
Repartizarea pe ţări a mărfurilor
exportate se face după ultima ţară de destinaţie a
mărfurilor, iar la import – după ţara de origine.
Pentru exporturi, „ţara
de destinaţie” este considerată ultima ţară
cunoscută în momentul realizării exporturilor, unde
urmează să fie expediate mărfurile pentru a fi consumate (consum
public şi privat sau utilizate în procesul de producţie).
Pentru importuri, „ţara de origine” este
considerată ţara în care mărfurile au fost prelucrate
în totalitate sau ultima ţară în care mărfurile au
suferit transformări substanţiale (în cazul în care la
procesul de producţie a acestora au participat două sau mai multe
ţări).
Dacă în momentul livrării nu este
cunoscută ţara ultimei destinaţii sau ţara de origine a
mărfii, atunci exportul (importul) se stabileşte după ţara
de expediere / destinaţie a mărfii.
3. Nomenclatoare utilizate în comerţul exterior
3.1. Nomenclatorul Mărfurilor
Statistica
comerţului exterior de mărfuri al Republicii Moldova se
realizează în conformitate cu metodologia utilizată pe plan
internaţional, iar mărfurile exportate şi importate sînt
clasificate în corespundere cu Nomenclatorul Mărfurilor, elaborat
în conformitate cu Sistemul Armonizat de Codificare şi Descriere a
Mărfurilor (HS-2007) şi Nomenclatorul Combinat (CN). Acest
Nomenclator stă la baza tarifului vamal al Republicii Moldova şi este
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1525 din 29 decembrie
2007. Primele şase semne din poziţia tarifară a Nomenclatorului
Mărfurilor corespund totalmente cu Sistemul Armonizat (HS-2007), 6 semne
plus al 7 şi al 8-lea semn corespund cu Nomenclatorul Combinat al Uniunii
Europene, al 9-lea semn prezintă detalierea naţională a
mărfurilor.
Nomenclatorul Mărfurilor reprezintă
clasificarea multifuncţională a mărfurilor care circulă pe
piaţa mondială şi este utilizat la elaborarea tarifului vamal
şi pentru evidenţa statistică a operaţiilor de comerţ
exterior. Criteriul care stă la baza acestui nomenclator îl
reprezintă natura mărfurilor, enumerarea mărfurilor fiind
făcută în funcţie de gradul de prelucrare: materii prime,
produse semifinisate şi produse finisate.
Pentru analize
economice, cea mai potrivită este utilizarea Clasificării Standard de
Comerţ Internaţional (SITC Rev. 4), mărfurile fiind
clasificate în funcţie de stadiul de prelucrare, precum şi a
Clasificării după Marile Categorii Economice (BEC), care
grupează mărfurile din SITC Rev. 4 în mari clase economice
de mărfuri, în funcţie de utilizarea finală a acestora,
semnificative pentru analize statistice şi conturi naţionale.
Datele pivind mărfurile
din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional, Marile Categorii
Economice se obţin în baza unor tabele de trecere între
aceste nomenclatoare şi Nomenclatorul Mărfurilor.
Pentru ţări,
pînă în anul 2005 s-a utilizat Clasificatorul
ţărilor şi teritoriilor, elaborat de Biroul de statistică
al ONU (Standardul ISO 3166-88). Actualmente se foloseşte Nomenclatorul
ţărilor şi teritoriilor, utilizat pentru statisticile de
comerţ exterior ale Comunităţii Europene în relaţiile
sale atît cu statele membre, cît şi cu ţările
terţe – Regulamentul CE 1833 /2006 din 13 decembrie 2006.
Gruparea
ţărilor pe continente se face conform recomandărilor Oficiului
de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), iar grupările
economice pe ţări sînt cele din Buletinul lunar de
statistică ONU.
– Comunitatea Statelor Independente (CSI): Azerbaidjan,
Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova,
Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan.
– Uniunea Europeană
(UE): Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
– Organizaţia Economică de Cooperare
şi Dezvoltare (OECD): Australia, Austria,
Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania,
Japonia, Grecia, Elveţia,
Insulele Virgine Americane, Islanda, Irlanda,
Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania,
Luxemburg, Malta, Mexic, Norvegia, Noua
Zeelandă, Olanda, Polonia, Portugalia,
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Cehă, România,
Slovacia, Slovenia, Spania, Statele
Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria.
– Asociaţia Europeană a Liberului
Schimb (AELS): Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
– Organizaţia Ţărilor
Exportatoare de Petrol (OPEC): Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe
Unite, Indonezia, Irak, Iran, Libia, Kuweit, Nigeria, Qatar, Venezuela.
– Comunitatea
ţărilor din bazinul Mării Negre (BSEC): Albania, Armenia,
Azerbaidjan, Bulgaria, Federaţia Rusă, Georgia, Grecia, Republica
Moldova, România, Serbia, Muntenegru, Turcia şi Ucraina.
4. Indicii
4.1. Indicii valorici prezintă tendinţa generală a
evoluţiei exporturilor şi
importurilor şi se determină ca raportul dintre volumele valorice
(dolari SUA) din anul de raport şi cele din anul de bază (anul
precedent).
4.2. Variaţia anuală sau ritmul
modificării anuale a exporturilor
şi importurilor redă cu cîte procente a crescut sau a diminuat
nivelul indicatorului în anul de raport faţă de anul de
bază (anul precedent). Variaţia anuală a fost determinată
în baza datelor exprimate în dolari SUA.
4.3. Indicii valorii unitare la mărfurile
exportate şi importate se calculează avînd la bază
valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei
Paasche.
Baza de calcul utilizată pentru
calcularea indicilor valorii unitare la mărfurile exportate şi
importate este anul precedent.
4.4. Sursele de date
Calcularea indicilor valorii unitare se
efectuează în baza datelor obţinute din declaraţiile
vamale separat pentru fiecare marfă (8 cifre), grup de mărfuri (6,4
şi 2cifre) şi pe total exporturi (importuri), în conformitate
cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru calcul
(mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu
informaţii disponibile asupra cantităţii şi costului,
şi prezente atît în perioada de raport, cît şi
în perioada de bază. Pentru agregarea indicilor valorii unitare
calculaţi la nivel de 8 cifre pe diverse nivele din Nomenclatorul
Mărfurilor şi pe total exporturi (importuri) se utilizează ca
element de ponderare valoarea mărfurilor din perioada curentă.
Simboluri şi abrevieri
% Procent
mil. Milion
0
Cantitate mai
mică decît o jumătate de unitate indicată
– Zero
* Autorul
Publicaţia a fost
pregătită de specialiştii Direcţiei statistica
comerţului exterior şi serviciilor.
Relaţii
la telefoanele: (+373 22) 24-16-65, 40-30-66.
* * *
* Reproducerea conţinutului acestei publicaţii,
integrală sau parţială, în formă originală sau
modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire
sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sînt
interzise fără autorizarea scrisă a Biroului Naţional de
Statistică.
* Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau
justificativ, în articole, studii sau cărţi, este
autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.