RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 30.09.2020
Prima / Comunicate de presă / Tinerii în Republica Moldova în anul 2019
Tinerii în Republica Moldova în anul 2019
11.08.2020
Versiune tipar

Tinerii în Republica Moldova în anul 2019

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor1 în Republica Moldova în anul 2019.

Situaţia demografică

Tinerii reprezintă peste un sfert din populația țării

Numărul populaţiei cu reședință obișnuită2 la 1 ianuarie 20203 a constituit 2640,4 mii persoane, din care 710,8 mii sau 26,9% sunt tineri cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 49,2% – femei şi 50,8% – bărbaţi.

Generaţia tinerilor este în descreştere continuă

În perioada 2015-2019, populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 28,4 mii persoane, iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor s-a majorat nesemnificativ de la 22,5% la 01.01.2016, până la 23,5% la 01.01.2020. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 68,9 mii persoane (cu 4,3 p.p.), a celor în  vârstă de 25-29 ani cu 56,5 mii (sau cu 1,8 p.p.), iar numărul celor cu vârsta de 30-34 ani cu 5,1 mii (cu 5 p.p. mai mult).

Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri

În anul 2019 s-au încheiat 20,3 mii căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a fost de 14,4 mii. Majoritatea (94%) fiind înregistrate de persoanele tinere cu vârsta de 16-34 ani. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2019 aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (35,1%), iar cele mai multe femei căsătorite  - grupei de vârstă 20-24 ani (34,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 28,9 ani pentru bărbați și 26,0 ani pentru femei.

Comparativ cu anul 2015, numărul căsătoriilor în rândul tinerilor încheiate pentru prima dată este în continuă scădere. Astfel, ponderea primelor căsătorii încheiate de tineri în vârstă timpurie (16-19 ani) a scăzut cu circa 1,0 p.p., cu 9 p.p. la tinerii în vârstă de 20-24 ani și cu 5,5 p.p. la tinerii cu vârsta de 25-29 ani. În același timp, ponderea femeilor și bărbaților care se căsătoresc la vârsta de 30-34 ani a crescut cu 3,7 p.p..

Pe parcursul perioadei 2015-2019, intensitatea căsătoriilor și divorțurilor este în scădere. Drept urmare, numărul căsătoriilor înregistrate la tineri s-a micșorat cu 23,2% în cazul bărbaților și cu 22,5% – în cazul al femeilor. Totodată și  numărul divorțurilor la tineri este în scădere – cu 13,2% în rândul bărbaților și cu 11,1% - în cazul femeilor.
 
În anul 2019, numărul total al divorțurilor pronunțate prin hotărâre judecătorească a fost de 10,7 mii divorțuri, dintre care 49,3% le-a revenit femeilor și 37,6% bărbaților în vârstă de 16-34 ani.

Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban

Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată concentrarea acestora până la vârsta de 35 ani (86% din total născuți-vii). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,2 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 24,1 ani şi, respectiv, la 27,0 ani. Din punct de vedere al stării civile a mamei, în anul 2019, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 5,2 mii (19,0% din numărul total al născuților-vii mamele cărora au vârsta de 14-34 ani).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere

În anul 2019, numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 8,0 mii de cazuri, fiind cu 27,7% mai puțin față de anul 2015. 92,4% dintre acestea revin femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani revin 23,2 cazuri de întrerupere a sarcinii.

Educația

Numărul elevilor și studenților este în descreștere continuă

Analiza din compartimentul dat acoperă unele dintre aspectele importante legate de participarea la educație, concentrându-se asupra tinerilor din grupul de vârstă de 14-29 de ani.

În perioada anilor 2015-2019, numărul populației cu reședință obișnuită din grupul de vârstă 14-29 ani s-a redus cu 23,8%, înregistrând către începutul anului 2020 cifra de 493,7 mii persoane.

Acest proces a rezultat în reducerea efectivelor de elevi și studenți din acest grup de vârstă cuprinși în sistemul de educație. În anul de studii 2019/20, numărul elevilor și studenților din grupul de vârstă 14-29 ani a constituit 186,9 mii persoane, sau cu 14,4% mai puțin față de anul de studii 2015/16.

Numărul de elevi și studenți în vârstă de 14-29 ani ce revin la 10 mii locuitori, în anul de studii 2019/20, a constituit 708 persoane, comparativ cu 773 în anul de studii 2015/16. La 10 mii locuitori, revin 360 elevi din învățământul secundar general, 161 elevi din învățământul profesional tehnic și 186 studenți din învățământul superior.

În anul 2019, în țară au fost înregistrați 69,8 mii absolvenți, prezentând o diminuare cu 18,3% față de nivelul anului 2015. Din total absolvenți 59,1% au absolvit învățământul secundar general, 23,3% au constituit absolvenții instituțiilor de învățământ superior și 17,6% au fost absolvenți ai învățământului profesional tehnic. În medie la 10 mii locuitori revin 156 absolvenți ai învățământului secundar general, 62 – ai învățământului superior și 47 – ai învățământului profesional tehnic. 
 

Fetele sunt suprareprezentate în învățământul liceal

La începutul anului de studii 2019/20, în programele de învățământ secundar general au fost cuprinși circa 194 mii elevi, inclusiv 81,8% - în învățământul gimnazial și 18,2% - în liceal.
 
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul elevilor cuprinși în învățământul gimnazial și liceal a înregistrat o dinamică fluctuantă, diminuându-se cu 1,4% comparativ cu anul de studii 2015/16. În învățământul gimnazial ponderea băieților (51,8%) este majoritară ponderii fetelor, după care băieții se orientează mai mult spre învățământul profesional tehnic și piața muncii, iar fetele sunt suprareprezentate în învățământul liceal, deținând o pondere de 56,2%. Repartizarea pe medii relevă o pondere majoritară a elevilor din mediul urban (53,4%), înregistrând o majorare cu 9,4% pe parcursul anilor 2015-2019.

Circa trei pătrimi din elevii înscriși în învățământul profesional tehnic secundar sunt băieți, fetele predominând în învățământul profesional tehnic postsecundar

În anul de studii 2019/20, în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 43,6 mii elevi, inclusiv 14,7 mii în programe de învățământ profesional tehnic secundar și 28,9 mii – profesional tehnic postsecundar. În sistemul de învățământ profesional tehnic efectivele de elevi au scăzut cu 3 mii față de anul 2015, înregistrând practic părți egale de reducere în funcție de nivel.

În învățământul profesional tehnic se evidențiază aspecte de vârstă caracteristice pentru fiecare nivel educațional: secundar și postsecundar.

Astfel, în  învățământul profesional tehnic secundar s-au înregistrat ponderi mai mari în cazul vârstelor de 16 și 17 ani (32,8% și, respectiv, 33,4% din total la acest nivel), cât și pentru vârsta de 18 ani – 16,3%, pe când, în învățământul profesional tehnic postsecundar, distribuția elevilor pe vârste fiind mai echilibrată: 23,0% – 16 ani, 23,3% – 17 ani, 21,1% – 18 ani, 18,4% – 19 ani (vârste corespunzătoare învățământului profesional tehnic).

Se păstrează orientarea mai multor băieți către învățământul profesional tehnic secundar (72,4% din total elevi în acest nivel) și mai multor fete către cel  postsecundar (53,9%).

Structura elevilor pe domenii generale relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții (76,2% și, respectiv, 28,8%). Totodată, în  învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca afaceri, administrare și drept (19,4%), sănătate și asistență socială (18,2%).

În anul 2019, numărul de absolvenți ai învățământului profesional tehnic secundar a constituit 5,7 mii persoane sau cu 37,9% mai puțin comparativ cu anul 2015. Ponderi mai mari au înregistrat absolvenții care au obținut calificări în următoarele domenii de educație: inginerie și activități inginerești (37,9%), fabricare și prelucrare (21,0%), arhitectură și construcții (18,3%), servicii personale (12,0%), servicii de transport (4,9%).

Numărul absolvenților învățământului profesional tehnic postsecundar, în anul 2019, a constituit 6,6 mii persoane, cu 5,3% mai mult față de anul 2015. Din numărul total de absolvenți 34 la sută au fost pregătiți pentru domeniul inginerie, prelucrare și construcții, iar câte 17 la sută - pentru domeniile afaceri, administrare și drept, sănătate și asistență socială.

Numărul studenților este în descreștere cu circa 25 mii persoane în ultimii 5 ani

La începutul anului de studii 2019/20, în învățământul superior erau înscriși 56,8 mii studenți, cu 30 la sută mai puțin decât în 2015/16. Din cei 56,8 mii de studenți înscriși în anul de studii 2019/20, 73,5% au urmat studii superioare de licență, 19,3% studii superioare de master și 7,2% studii superioare integrate. Numărul de studenți din învățământul superior continuă tendința descendentă înregistrată în ultimii ani, mai pronunțată fiind în cazul studiilor superioare de licență (față de anul de studii 2015/16 cu 21 mii sau cu 33,5% mai puțin).

Femeile predomină în învățământul superior, atât la general, cât și în cadrul fiecărui program de studii

În anul de studii 2019/20, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 59 la sută. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, se înregistrează diferențe semnificative, procentul femeilor crescând odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile reprezintă 69,3% din studenții studiilor superioare integrate, o proporție de 61,4% la master și de 56,7% la licență. Totodată, diminuarea efectivelor de studenți a înregistrat intensități diferite în funcție de programele de studii și sexul studenților, dacă în anul de studii 2015/16 ponderea bărbaților la master în totalul studenților era de 15,5%, în 2019/20 această proporție a ajuns la 18,0%.

Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 23 ani, acestea fiind vârstele teoretice ale învățământului superior (65,5% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2019/20 vârsta medie a studenților a fost de 23,6 ani, cu diferențe în funcție de sex, 23,8 ani la femei și 23,4 ani la bărbați. Pentru comparație, în anul de studii 2015/16 vârsta medie a studenților a fost de 23,1 ani, la femei - 23,2 ani, iar la bărbați - 23,0 ani.

În anul 2019, învățământul superior a fost absolvit de către 16,3 mii persoane, dintre care 10,8 mii persoane au obținut diploma de licență (66,3%), iar 5,5 mii diploma de master sau cea echivalentă la acest nivel (33,7%). Corelat cu scăderea numărului de studenți, a scăzut și numărul de absolvenți de la un an la altul, în special la nivelul de licență -  cu 37,0% față de anul 2015. 
 
Atât în anul 2019, cât și în 2015 se constată diferențe în rândul absolvenților în funcție de sex, în favoarea femeilor: ponderea femeilor fiind mai mare decât cea a bărbaților, cu 22,4 și, respectiv, 23,8 p.p., (61,2% față de 38,8% în 2019; 61,9% față de 38,1% în 2015).

În învățământul superior 40,5% reprezintă absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care urmează absolvenții domeniului educație cu o pondere de 15,7%, și absolvenții domeniului inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, ponderea cărora este de 11,9% din total absolvenți. Deși distribuția studenților din programele master pe domenii înregistrează aceleași tendințe ca și al programelor de licență, se evidențiază o pondere mai joasă în cazul domeniului inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (13,8% la licență și 8,0% la master).

Piața muncii

Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 din 10 sunt inactivi

În raport cu statutul activității curente4 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani sunt ocupați (38,4% sau 274 mii persoane), adică au un loc de muncă, circa 2,8% (20 mii) sunt șomeri și restul, 58,8% (circa 420 mii), sunt economic inactivi. În rândul celor din urmă, peste 39,0% sunt încadrați în Sistemului Național de Învățământ (SNÎ).

Fiecare al 3-lea tânăr în vârstă de 15-29 ani nu lucrează și nici nu învață

Aproape o treime din populația tânără în vârstă de 15-29 ani (27,4%) nu este cuprinsă nici în procesul de educație, niciîn ocupare (Tinerii NEET). Valoarea acestui indicator la femei este mai înaltă ca la bărbați ( 35,5% pentru femei și, respectiv, 19,4% pentru bărbați).

Peste 4% din tinerii ocupați sunt în același timp încadrați în învățământ, iar fiecare al 4-lea are un loc de muncă informal

Printre persoanele tinere (15-34 ani) ocupate, patru din cinci (80,6%) lucrează în calitate de salariat, iar 4,2% dintre aceștia concomitent cu activitatea de muncă mai urmează și o instruire (formală) în cadrul SNÎ.Rata de ocupare în rândul tinerilor (15-34 ani) este de 38,4%. Totodată, la tinerii de 15-24 ani, rata de ocupare constituie doar 19,0%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul înregistrează valori de 2-3 ori mai înalte (48,8% și, respectiv, 55,0%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (40,1% pentru populația de 15 ani și peste). Circa o pătrime din tineri (24,0%) au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 9,2% lucrează fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbații salariați (12,1%), decât femeile salariate (6,0%).

Fiecare a 6-a persoană ocupată (17,5%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

Rata șomajului la tineri este aproape dublă față de media pe țară

Rata șomajului printre tineri este mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2019 rata șomajului conform definiției BIM5 la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 6,8%, și, respectiv de 10,4% la tinerii în vârstă de 15-24 ani, 8,5% în categoria de vârstă 15-29 ani, în timp ce media pe țară a constituit 5,1%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 13,0% din totalul șomerilor de 15-34 ani. Valoarea acestui indicator tinde să scadă în ultimii ani (de la 29,5% în 2015 la 19,4% în 2018).

Un nivel de instruire scăzut și mediu determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit6, rata șomajului înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 10,3%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 6,9% și cei cu nivel de instruire superior – 4,4%. Printre tinerii șomeri mai mult de jumătate sunt bărbați (53,2%) și practic, tot atâția sunt din mediul rural (51,0%).

Fiecare al 3-lea tânăr inactiv economic este elev/student și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie

Circa două treimi (58,8%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani sunt economic inactivi. În rândul acestora predomină elevii și studenții (39,1%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă în rândul inactivilor o formează persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (26,2%). Altă categorie din rândul inactivilor o formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (12,8%), numărul celor din urmă fiind în descreștere față de 2018 (respectiv, 18,5%).

Tinerii aleg să plece la lucru sau în căutare de lucru peste hotare pentru o perioadă mai mică de un an în proporție de circa 15 la sută, preponderent bărbații și tinerii de la sate

Peste 50 mii persoane din totalul tinerilor de 15-34 ani sunt plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an. Din totalul acestora, 79,3% sunt bărbați, iar 84,2% sunt tineri de la sate. Dacă femeile tinere reprezintă 39,5% din numărul total de femei plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an, atunci la bărbați această pondere este semnificativ mai înaltă: 55,0%.

Cel mai des țările în care tinerii pleacă la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an sunt Rusia și Germania

Țările în care lucrează cei mai mulți tineri din Republica Moldova sunt Rusia (25,2%), Germania (16,8%), Italia (11,3%), Franța (10,0%) și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (9,0%), fără disparități semnificative după mediul de reședință din care provin tinerii, dar cu diferențe importante în funcție de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de 4 ori mai mare decât cea a bărbaților tineri (29,4% din total femei plecate la lucru față de 6,6% din total - bărbaţi) în timp ce Rusia, ca țară de destinație, este mai mult preferată de bărbați decât de femei ( 28,3% din total bărbați față de 13,1% din total femei).

Numărul tinerilor care aleg să lucreze în Uniunea Europeană este în creștere

În ultimii ani tinerii tot mai des preferă să lucreze în țările Uniunii Europene. Astfel, ponderea tinerilor plecați la lucru în Rusia a scăzut de la 71,9% în 2015 la 41,9% în 2018, în timp ce în Germania a crescut de la 2,6% în 2015 la 10,1% în 2018, în Italia de la 7,7% în 2015 la 12,9% și în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de la 2,2% în 2015 la 6,2% în 2018.

Gospodăriile cu tineri

Gospodăriile formate numai din tineri sunt preponderente în mediul urban, în mediul rural fiind caracteristice familiile formate din tineri și părinți sau alte persoane

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice din total gospodării 10,6% au în componența lor familii tinere în vârsta de 14-34 ani, din care 76,8% constituie gospodăriile formate numai din familii tinere, 15,7% - gospodăriile din familii tinere cu părinții acestora, iar 7,5% - gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Gospodăriile formate numai din familii tinere care locuiesc separat sunt caracteristice în special pentru mediul urban, în timp ce în mediul rural sunt mai frecvente gospodăriilor formate din familii tinere care locuiesc cu părinți și gospodăriile din familii tinere și alte persoane.

Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților

Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) sunt mijloacele financiare din activitatea salarială (34,4%) și din partea părinților/întreținere (28,1%), fiind urmate de prestațiile sociale (12,4%), transferurile din afara țării (9,4%) și activitatea individuală agricolă (6,8%).

Sursele de venit ale tinerilor variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile de întreținere scad de la 75,4% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 2,5% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante devin plățile salariale (57,5%).

Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială este sursa principală de venit pentru 46,5% din tinerii din mediul urban (în mediul rural 23,5%). Totodată, activitatea individuală agricolă este o sursă de venit pentru 12,1% din tinerii din mediul rural.

Gospodăriile cu tineri au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere este superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje se înregistrează pentru computer, mașina de spălat rufe automat, cuptor cu microunde, aspirator și autoturism.

Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban este superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban circa 92% gospodării cu familii tinere au computere, atunci în mediul rural numai 73,5%. Cu mașină automată de spălat rufe sunt dotate 95,7% de gospodării în mediul urban, în rural doar 61,5%. Procentul gospodăriilor cu aspiratoare variază între 87,6% în mediul urban și 75,5% în cel rural.

Gospodăriile cu tineri din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural

Gospodăriile în componența cărora sunt familii tinere în proporție de 66,4 la sută apreciază nivelul de trai ca fiind satisfăcător, circa 30% - bun sau foarte bun, iar 3,2% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În funcție de tipul gospodăriei, cel mai mult își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun gospodăriile formate doar din familii tinere (32,0%).

Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, mediului urban îi este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor cu un nivel de trai bun sau foarte bun (34,9% față de 24,9% în rural), tot aici, numai 1,6% din gospodăriile cu familii tinere își apreciază nivelul de trai ca fiind unul rău, comparativ cu 5,2% în mediul rural.

Tinerii își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, cei din mediul urban în măsură mai mare comparativ cu cei din mediul rural

Tinerii preponderent își apreciază starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună (circa 85%), 13,4% au declarat starea de sănătate satisfăcătoare și doar 1,8% o consideră rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 91,7% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 77,3% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani.

Tinerii din mediul rural declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (16,2%) decât cei din mediul urban (10,3%). Totodată, tinerii din mediul urban au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 88,7% comparativ cu 81,4% în mediul rural. Femeile sunt mai critice față de perceperea stării de sănătate, declarând o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporție de 84,2% față de 85,6% în cazul bărbaților.

Sănătatea tinerilor

Numărul cazurilor de infecţie cu virusul HIV la tineri s-a micșorat

În anul 2019, numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodificienței umane (HIV) a constituit 273 persoane, ceea ce este cu 3,5 % mai puțin față de anul 2015. Ponderea femeilor tinere infectate a scăzut nesemnificativ de la 43,8% în anul 2015 până la 43,6% în anul 2019.

În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii cu vârsta 15-34 ani se relevă o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (46,5%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (30,4%), iar pentru grupul de vârstă 15-24 ani se înregistrează o pondere de 23,1%.

În anul 2019, incidența cu virusul HIV la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 21,9 cazuri și 51,1 cazuri pentru tinerii în vîrstă 25-34 ani.

La 100 mii tineri cu vârsta de 15-19 ani revin 11,5 cazuri, 31,4 cazuri pentru grupul de vârstă 20-24 ani, 43,3 cazuri revin pentru cei cu vârsta de 25-29 ani și 57,8 cazuri pentru cei din grupul de vârstă 30-34 ani.

Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la tineri se atestă la nivelul țesutului limfoid, glandei tiroide și colului uterin

În anul 2019, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin în medie 35,7 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 36,1 cazuri în anul 2015. În structura incidenței prin tumori maligne, în cazul tinerilor, predomină țesutul limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 26,0%, glanda tiroidă – 14,0%, colul uterin – 9,2%, creierul și alte părți ale sistemului nervos central – 6,4% și sânul – 5,2%.

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul femeilor și tinerilor în vârstă de 30-34 ani

Incidența prin tumori maligne este mai mare la femei (46,8 cazuri la 100 mii femei în vârstă de 15-34 ani comparativ cu 24,9 cazuri la 100 mii bărbați în vârstă de 15-34 ani) și la tineri în vârstă de 30-34 ani (52,8 cazuri la 100 mii tineri de vârsta respectivă).

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural

În anul 2019, la 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani revin 74,3 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 39,9 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani - circa 98,5 cazuri (indicator ODD 3.3.2) .

Circa 64,2%  din total cazuri au fost depistate la bărbați. În structura incidenței prin tuberculoză activă la tineri, prevalează tuberculoza aparatului respirator (95,2%). De asemenea, ca și în cazul populației în general, cazurile de tuberculoză activă  la tineri predomină în mediul rural, unde s-au înregistrat 64,0% din cazuri.

Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală s-a micșorat

În anul 2019, numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 1033 persoane, fiind cu 38,1% mai puțin comparativ cu anul 2015. Circa 56,5% din cazuri au fost depistate la bărbații în vârstă de 20-29 ani.

Incidenţa prin gonoree este mai mare la bărbații în vârstă de 18-19 ani (227,5 cazuri la 100 mii bărbați de vârsta respectivă), iar prin sifilis este mai mare la femeile în vârstă de 18-19 ani (212,1 cazuri la 100 mii femei de aceeași vârstă).

Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor

În anul 2019, rata specifică de mortalitate la tinerii în vârstă de 14-34 ani a constituit 108,4 decedați la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2015 cu 11,2 decedați la 100 mii locuitori.

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele mai multe decese în rândul tinerilor au drept cauză accidentele, intoxicațiile și traumatismele (44,9%), din care leziuni auto-provocate (10,7%), agresiuni, omucideri (2,4%); urmate de bolile aparatului circulator (14,5%), tumori (11,4%), bolile aparatului digestiv (7,9%), bolile aparatului respirator (6,4%) și bolile infecțioase și parazitare (4,9%).

Pe parcursul anilor 2015-2019, se atestă reducerea mortalității tinerilor în vârstă de 15-19 ani din cauza tumorilor, bolilor aparatului respirator, agresiunilor, omuciderilor și leziunilor auto-provocate, dar crește mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator, accidentelor de transport. În cazul tinerilor în vârstă de 30-34 ani se atestă reducerea ratei mortalității din cauza bolilor infecțioase și parazitare, bolilor aparatului digestiv, tumorilor și cauzelor externe: accidentelor de transport, sinuciderilor, agresiunilor și omuciderilor, dar totodată are loc creșterea mortalității cauzată de bolile aparatului circulator și bolile aparatului respirator.

Infracționalitatea tinerilor

Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care comit infracțiuni este în scădere

Numărul tinerilor care au comis infracțiuni a scăzut de la 8,2 mii persoane în anul 2015 până la 6,3 mii persoane în anul 2019. Femeile constituie 7,3% în numărul total al tinerilor care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni se înregistrează în grupul de vârstă 18-24 ani (47,7%), după care urmează grupul de vârstă 25-29 ani (34,2%) și 18,1% pentru grupul de vârstă de 14-17 ani.

Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani săvârșesc infracțiuni precum furt, huliganism și jafuri

În anul 2019, fiecare al treilea tânăr în vârstă de 14-29 ani a comis furt (29,4%), după care urmează persoanele care au săvârșit acte de huliganism (8,0%) și cele care au comis jafuri și tâlhării (6,0%). La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani revin 128,1 persoane care au săvârșit infracțiuni.

 

Note:

1 Conform legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tinerii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani. 
2 Reşedinţă obişnuită – loc în care o persoană îşi petrece în mod obișnuit perioada de odihnă zilnică, indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase).
3 Date preliminare. 
4 Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului. Prioritate se dă ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate economică. 
5 BIM – Biroul Internaţional al Muncii. 
6 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.

 

Informații relevante:

   

sdg-ro-04.png  sdg-ro-03.png  

Persoană de contact:

Nadejda Cojocari,
Șef, Direcția statistica servicii sociale
tel. 022 40 30 77

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
42160 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2020 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran