RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 19.04.2021
Prima / Comunicate de presă / Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova
Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova
05.03.2021
Versiune tipar

Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova1

Biroul Naţional de Statistică prezintă informația privind portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova în baza datelor disponibile.

Caracteristici demografice ale femeilor și bărbaților

Femeile predomină în numărul populaţiei

Populația feminină predomină în rândul populației cu reședință obișnuită. La începutul anului 2020 la 100 femei reveneau 93 bărbați. Raportul diferă semnificativ în funcție de anumite grupuri de vârstă. Populația masculină predomină în grupul de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 112 bărbați la 100 femei. În grupul de vârstă 15-34 ani numărul bărbaților și femeilor este aproape identic. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației în vârstă de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 92 bărbați și, respectiv,  61 bărbați.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați

Femeile trăiesc, în medie, cu 8,3 ani mai mult decât bărbaţii. Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2019 a constituit 75,1 ani pentru femei şi 66,8 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj este cauzat de nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie, în anul 2019 a constituit 26,0 ani, iar la bărbaţi - 28,9 ani. Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în anul 2019 aparţin grupului de 25-29 ani (36,5%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (35,5%). Căsătoriile de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 10,1% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 4,2% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2019, cele încheiate de persoane celibatare, au reprezentat 80% atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Nivelul de educație al femeilor și bărbaților

Fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar

În anul de studii 2020/21 la programele de formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar, băieții au constituit circa trei pătrimi din total (73%), pe când la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar peste o jumătate erau fete (54%).

Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională scoate în evidență o anumită polarizare, în funcție de gen, a meseriilor/profesiilor/ specialităților corespunzătoare acestora. În învățământul profesional tehnic secundar meseriile care prezintă un interes ridicat în rândul elevilor, cum ar fi mecanic auto, electrician-electronist auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea și întreținerea utilajelor electrice, lăcătuș-instalator tehnică sanitară, tractorist-mașinist în producția agricolă, placator cu plăci, tencuitor, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor sunt dominate de băieți. Totodată, meseriile la fel de solicitate, precum: croitor confecționer îmbrăcăminte după comandă, cusător, cofetar, brutar sunt alese preponderent de fete.

În învățământul profesional tehnic postsecundar opțiunile băieților s-au îndreptat preponderent spre domeniile: activități inginerești, tehnologia informației și a comunicațiilor, stomatologie. Cele mai atractive au fost următoarele specialități: exploatarea / diagnosticarea tehnică a transportului auto, mecanica agricolă, electromecanica, rețele de calculatoare, programare și analiza produselor de program, stomatologia. În același timp, fetele manifestă preferințe pentru așa domenii precum: îngrijirea bolnavilor și obstetrica, asistență socială și consiliere, pedagogie, servicii de coafor și frumusețe, secretariat și muncă de birou, medicină, fabricare și prelucrare a textilelor. În cadrul acestora, ponderi mari se remarcă pentru următoarele specialități: îngrijirea bolnavilor, asistența socială, pregătirea cadrelor pentru instituții preșcolare și primare, frizerie și cosmetică, servicii administrative și de secretariat, medicină, modelarea / proiectarea si tehnologia confecțiilor.

Femeile optează mai mult pentru învățământul superior

Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (58% din total studenți în anul de studii 2020/21). De asemenea, femeile sunt mai bine reprezentatela studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea studentelor este de 64% din totalul studenților înscriși la acest nivel, precum și la studii superioare de licență – 56%.

La nivelul învățământului superior de licență populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale și comportamentale, filologie, servicii publice. Pe de altă parte, bărbații preponderent optează pentru inginerie și tehnologii ale informației și comunicațiilor. În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, se poate observa: o majoritate a femeilor la economie (două treimi din total studenți) și ponderi aproape egale de femei și bărbați la drept.

Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master este relativ asemănătoare cu cea de la licență: o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul drept în care proporția femeilor și cea a bărbaților este egală, științe ale educației în care domină femeile, sănătate și științe economice în care femeile reprezintă peste 70%.

Femeile și bărbații pe piața forței de muncă

Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior2: în anul 2019 24,9% din femeile de această vârstă au atins acest nivel comparativ cu 17,8% din bărbaţii de aceeași vârstă.

Atât femeile, cât şi bărbaţii, în structura totală a populaţiei de 25-64 ani, au preponderent nivel de instruire mediu - 59,2% din bărbaţi faţă de 54,5% femei. Nivel scăzut de instruire au 23,0% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, faţă de 20,6% din femeile de aceeași vârstă.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional3 pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani în anul 2019 a constituit 22,6% la bărbaţi faţă de 15,3% în cazul femeilor de aceeași vârstă. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (1,3% - bărbați și 1,4% -femei în anul 2019), (indicatorul ODD 4.3.1sdg-ro-04.png .

Femeile au un nivel de studii mai înalt decât cel al bărbaţilor și în rândul populației ocupate. În anul 2019 32,4% din femeile ocupate aveau studii superioare şi 17,3% studii medii de specialitate, în timp ce printre bărbați ocupați acești indicatori au constituit 23,5% şi, respectiv,  12,1%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (56,7% faţă de 43,3%, în anul 2019). Aceeași diferență se înregistrează și în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (57,6% femei şi 42,4% bărbați în anul 2019).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (48,7% femei și 51,3% bărbați în anul 2019). Discrepanța în rata de ocupare pe sexe a constituit 7,7 p.p. în anul 2019: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de 36,5% în comparaţie cu 44,2% la bărbaţi.

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de prezența copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare în anul 2019 a constituit 49,7%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 59,6%.

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,0% femei și, respectiv, 42,0% bărbaţi în anul 2019). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (39,0%), industrie (46,5%), construcţii (6,4%), transport şi depozitare (27,3%), informaţii şi comunicaţii (35,9%), dar predomină în aşa activități economice precum hoteluri şi restaurante (71,8%), intermedieri financiare şi asigurări (72,1%), învăţământ (82,2%), sănătate și asistență socială (80,2%), activităţi culturale şi de agrement (59,9%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

În anul 2019 peste 83,2% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate4. La bărbaţi acest indicator a constituit 72,6%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria lucrătorilor pe cont propriu (71,9%), iar femeile printre lucrătorii familiali neremuneraţi (74,2%). Ponderea ocupării informale în anul 2019 în rândul femeilor a constituit  18,1%, iar în rândul bărbaţilor 27,9% (indicatorul ODD 8.3.1sdg-ro-08.png.

Femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații
 
Femeile au câștigat în anul 2019, în medie, cu 14,1% mai puțin decât bărbații (85,9% din câștigul salarial mediu al bărbaților), (indicatorul ODD 8.5.1sdg-ro-08.png. Exprimată în valoare numerică, discrepanța a constituit, în medie, circa 1098 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2019 a constituit 6709,8 lei, iar al bărbaților 7808,0 lei.

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor și bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, industrie

Femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice, în anul 2019, cele mai mari diferențe  au fost înregistrate în activitățile:

  • financiare și de asigurări – cu 42,9% (cu 8105,0 lei) mai puțin;
  • informații și comunicații – cu 35,7% (cu 6704,5 lei) mai puțin;
  • industrie – cu 20,9% (cu 1660,7 lei) mai puțin;
  • sănătate și asistență socială – cu 19,6% (cu 1634,4 lei) mai puțin;
  • activități de cazare și alimentație publică – cu 15,9% (cu 880,3 lei) mai puțin.

Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților în activitățile:

  • servicii administrative și servicii suport – cu 10,7% (cu 585,1 lei) mai mult;
  • învățământ – cu 1,1% (cu 67,5 lei) mai mult;
  • alte activități de servicii – cu 6,5% (cu 499,2 lei) mai mult.

Femeile sunt mai puțin expuse accidentelor de muncă

Din 457 de salariați care au suferit accidente de muncă (cu excepția celor mortale) în anul 2019 femeile au constituit 31%. Rata accidentelor de muncă nemortale în rândul femeilor este de 2,4 ori mai mică decât cea a bărbaților (43,4 femei la 100 mii femei salariate, 105,6 bărbați la 100 mii bărbați salariați), (indicatorul ODD 8.8.1sdg-ro-08.png.

Din 36 de salariați care au suferit accidente de muncă mortale în anul 2019, două au fost înregistrate în rândul femeilor. Rata accidentelor de muncă mortale în rândul femeilor a constituit 0,6 la 100 mii femei salariate, în timp ce în rândul bărbaților rata a constituit 11,4.

Șomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) în anul 2019 la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,8% în rândul bărbaţilor și de 4,4% în rândul femeilor (indicatorul ODD 8.5.2sdg-ro-08.png. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată, atât la bărbați (11,1%), cât și la femei (9,4%) a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.

Femeile înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor NEET5 în comparație cu bărbații

În anul 2019, ponderea tinerilor NEET în totalul tinerilor de 15-24 ani (indicatorul ODD 8.6.1sdg-ro-08.png a constituit 22,8% la femei și 16,5% la bărbați. În rândul tinerilor de 15-29 ani, respectiv 35,5% pentru femei și 19,4% pentru bărbați, iar în rândul persoanelor de 15-34 ani, respectiv 40,3% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină pe piața muncii

Efectele pandemiei COVID-19 pe piața muncii au apărut la finele trimestrului I 2020 și au continuat cu diferită intensitate. Cel mai mare impact a avut loc în trimestrul II 2020, când aproape fiecare a patra persoană ocupată a declarat că i-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei COVID-19. Totodată, COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 30,9% din total femei ocupate, în comparație cu cea masculină – 18,5% din totalul bărbaților ocupați.

În structura pe sexe, ponderea femeilor a constituit 60,5% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților - 39,5% (în timp ce, în total ocupare în trimestrul II 2020 femeile au alcătuit 47,8% și bărbații 52,2%).

Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial etc.

În rândul persoanelor ocupate, afectate de pandemie în trimestrul II 2020, majoritatea a constituit-o persoanele care nu au lucrat deloc/au absentat de la locul de muncă (55,0% printre femei și 69,2% printre bărbați), urmate de persoanele care au fost nevoite să lucreze mai puține ore pe săptămână (36,7% printre femei și 20,7% printre bărbați) și de persoanele care au prestat munca la domiciliu/au lucrat la distanță (33,0% printre femei și 14,2% printre bărbați).

Femeile și bărbații infectați cu COVID-19

Femeile depășesc numărul bărbaților infectați cu noul virus COVID-19, în timp ce mortalitatea la bărbați este mai înaltă

Conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale6, de la începutul pandemiei de COVID-19, din martie 2020 și până la data de 4 martie 2021, au fost confirmate circa 191,2 mii cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus și 4,0 mii cazuri de deces. Din numărul total al persoanelor infectate, femeile dețin o pondere de circa 58,6%, iar din numărul total al deceselor – 49,0%. Numărul de femei gravide care s-au infectat cu virusul a constituit 857 cazuri.

Cel mai des s-au infectat cu noul tip de coronavirus femeile în vârstă de  50-59 ani - 21,5% din numărul total de femei infectate și bărbații în vârstă de 60-69 ani (20,4%). Totodată, atât femeile (37,4%), cât și bărbații (37,1%) au decedat mai des având vârsta de 60-69 ani.

Femeile și bărbații victime ale violenței domestice

Femeile comparativ cu bărbații sunt mai des victime ale violenței domestice

În anul 2020 în urma violenței domestice au suferit 517 persoane, iar circa 64,4% din victime au fost femei. Atât femeile, cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței domestice a fost aproape triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă - 11,4% față de 4,2%.

Femeile și bărbații în poziții de luare a deciziilor și antreprenoriat

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor
Din total conducători de toate nivelurile7, în anul 2019, 54,3% au fost bărbaţi, iar 45,7% - femei (indicatorul ODD 5.5.2sdg-ro-05.png.

Femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor în parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 24,8% la începutul anului 2020 (din 101 deputaţi 25 erau femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 29,9%, media globală fiind de 24,9%8.

La nivel local, în urma alegerilor generale locale din anul 2019, ponderea femeilor alese în consiliile locale de nivelul 1 și 2 a constituit 35,6%. Ponderea femeilor alese în consiliile locale de nivelul 1 a constituit 36,5%, iar a celor alese în consiliile locale de nivelul 2 - 27,1% (indicator ODD 5.5.1bsdg-ro-05.png.

Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, la începutul anului 2020 a fost de 21,8%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor la începutul anului 2020 a constituit 49,2%.

Femeile dețin sau gestionează afaceri într-o proporție mai mică decât bărbații

Conform datelor cercetării Dezvoltarea Mediului de Afaceri (2018)9, ponderea femeilor care dețin sau gestionează afaceri a constituit 33,9%, astfel femeile fiind de 2 ori mai puține în rândul antreprenorilor comparativ cu bărbații. Totodată, deși femeile predomină în numărul populației (52,2%), ponderea femeilor antrenate în activitatea de antreprenoriat este mai joasă decât ponderea femeilor în numărul populaţiei economic active (49,4%).

Bărbații tineri în vârstă de 15-34 ani, optează pentru o afacere în domeniul informațiilor și comunicațiilor într-o măsură mai mare decât femeile de aceeași vârstă (24,4% comparativ cu 20,0%). În schimb, femeile în vârstă de 15-34 ani sunt implicate în sectorul altor servicii într-o măsură mai mare decât bărbații (20,5% comparativ cu 17,3%). Cel mai des, femeile implicate în afaceri cu vârsta cuprinsă între 35-44 ani gestionează întreprinderi cu genul principal de activitate comerțul cu ridicata - 38,9%, în timp ce bărbații de această vârstă gestionează preponderent întreprinderi în domeniul informațiilor și comunicațiilor - 40,1%. Atât femeile, cât și bărbații în vârstă de 45-54 ani, cel mai des gestionează întreprinderi cu genul principal de activitate industria - 31,3% și, respectiv, 29,9%. Odată cu înaintarea în vârstă, este caracteristic domeniul agriculturii, bărbații și femeile în vârstă de 55-64 ani gestionează întreprinderi cu acest gen principal de activitate în proporție de 31,3% și, respectiv, 31,1%. În cazul antreprenorilor în vârstă de 65 ani și peste predomină agricultura în cazul bărbaților (12,1%) și industria în cazul femeilor (7,7%).

Nivelul de trai al gospodăriilor din perspectiva de gen

Femeile sunt antrenate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbații

Conform datelor Cercetării Bugetelor Casnice, femeile în vârstă de 18 ani și peste sunt mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații. În anul 2019 practic fiecare a treia femeie (32,2%) a avut drept sursă principală de venit pensia comparativ cu aproape fiecare al patrulea bărbat (22,3%). Totodată, pentru circa 62% din bărbații din această categorie de vârstă, sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 48% în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei în care locuiesc comparativ cu femeile

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, dintre gospodăriile conduse de bărbați, 21,5% apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun, iar în cazul gospodăriilor conduse de femei această pondere constituie doar 15,8%. Totodată, gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (24,1% față de 15,2% în anul 2019).

Nivelul de sărăcie al femeilor și al bărbaților nu diferă semnificativ
În anul 2019 nivelul sărăciei printre femei a constituit 25,6%, iar printre bărbați – 24,8% (indicatorul ODD 1.2.1sdg-ro-01.png. Totodată, rata sărăciei în rândul gospodăriilor casnice conduse de femei este mai mare decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 26,6%, sau cu 2,0 p.p. mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați.

Protecția socială a femeilor și bărbaților

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2021 din numărul total al  pensionarilor (686,3 mii)10,  64,5% erau femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 78,1% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 69,8% - în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă, până la 50,9% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate și 11,3% pentru  pensionarii angajați ai  organelor de forță. Ponderea persoanelor care au beneficiat de pensie de asigurări sociale pentru limită de vârstă în total populație de această vârstă a constituit 93,6%, femeile (94,8%) deținând o pondere mai mare cu 4,9 p.p., comparativ cu bărbații (89,9%), (indicatorul ODD 1.3.1sdg-ro-01.png.

În ceea ce privește pensiile de dizabilitate, fiecare al doilea pensionar de dizabilitate a fost femeie (50,5%). Bărbaţii preponderent au beneficiat de pensii pentru dizabilitate severă (57,8%) şi medie (52,2%), iar femeile de pensii pentru dizabilitate accentuată (52,9%). Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă, cel mai des a avut vârsta de 55-64 ani (63,6%), iar o femeie - vârsta de 65 ani şi peste (47,6%).

Adițional, 36,0 mii bărbaţi (52,3%) şi 32,9 mii femei (47,7%) au beneficiat de alocaţii sociale de stat de la organele de asigurări sociale dat fiind faptul că nu au întrunit condițiile pentru obținerea dreptului la o pensie.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

La 1 ianuarie 2021 mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol a constituit 2901,7 lei, comparativ cu 2105,2 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru angajaţii sectorului agricol a fost de 1561,9 lei pentru bărbaţi comparativ cu 1501,6 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă atât la bărbați, cât și la femeile din sectorul non-agricol a acoperit valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, în timp ce în sectorul agricol, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la bărbaţi a acoperit doar 91,5% din valoarea minimului de existenţă, iar la femei - doar 87,9%.

 

Note:

1 Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender. 
 Indicatorii privind numărul populației și indicatorii relativi sunt estimați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
2 Nivel scăzut de instruire: cel mult studii gimnaziale; Nivel mediu de instruire: cel puțin studii medii/liceale și cel mult studii de colegiu; Nivel superior de instruire: cel puțin studii superioare (ciclul I).
3 Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani.
4 În baza unui contract individual de muncă.
5 Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
7 Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.
9 Mai multe rezultate ale cercetării din perspectiva de gen, pot fi consultate aici.
10 În numărul total al pensionarilor este inclus și numărul pensionarilor angajați ai organelor de forță aflați la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

 

Referințe utile:

Eurostat

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
87996 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran