RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 10.08.2022
Prima / Comunicate de presă / Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial la începutul anilor 2014-2022
Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial la începutul anilor 2014-2022
11.07.2022
Versiune tipar

Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial la începutul anilor 2014-20221,2

Biroul Național de Statistică prezintă datele statistice cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial (pe raioane), după caracteristici precum vârsta, sexul sau mediul de reședință, pentru perioada 2014-2021.

De la începutul anului 2014 populația cu reședința obișnuită3 a Republicii Moldova se află în continuă descreștere, atingând 2603,8 mii locuitori la începutul anului 2022, din care 1102,5 mii persoane (42,3%) constituie populația urbană şi 1501,3 mii (57,7%) persoane – cea rurală (Figura 1).

Datele graficului în format.xlsx

Numai de-a lungul anilor 2014-2021 depopularea țării a constituit -265,5 mii persoane (-9,3%). Într-o măsură mai mare scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural сu 13,3% mai puțin comparativ cu anul 2014, iar în  mediu urban – doar cu 3% mai puțin.

Factorii care determină reducerea sau creșterea numărului populaţiei reprezintă sporul natural4 şi sporul migratoriu extern (Figura 2).

Datele graficului în format.xlsx

În perioada anilor 2014-2019, creșterea naturală a populației în zonele urbane rămâne a fi pozitivă, însă din 2020 scade de la an la an. Totodată, în mediul rural în toată perioada analizată s-a atestat descreşterea naturală a populaţiei.

Soldul negativ al migrației internaționale reflectă volumul și schimbările demografice. În anii analizați se atestă o creștere considerabilă a migrației nete negative în mediul rural de la 7,7 mii persoane în anul 2014 până la 22,5 mii persoane în anul 2019, valoarea maximă fiind înregistrată în anul 2017, ajungând la o migrație netă negativă de 29,7 mii persoane.

Astfel, în ultimii doi ani tendința de evoluție a populației țării s-a schimbat radical - factorul care a influențat declinul populației a fost, în primul rând, sporul natural negativ al populației. Aceeași constatare este valabilă atât pentru populația din mediu urban, cât și cea din mediu rural.


* Grafic modificat la data de 12.07.2022

Datele graficului în format.xlsx

* Grafic modificat la data de 12.07.2022

Datele graficului în format.xlsx

Schimbarea numărului populației în profil teritorial are un caracter neuniform.

În anul 2021 comparativ cu anul 2014 populația cu reședință obișnuită în profil teritorial a înregistrat o scădere de peste 9,0%. O creștere moderată a locuitorilor a fost înregistrată numai în municipiul Chișinău – cu 1,5 mii persoane (sau 0,2%) mai mult în anul 2022 comparativ cu anul 2014.

Tendințele de depopulare (pe diferite dimensiuni) sunt tipice pentru toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II. Cele mai mari pierderi în numărul populației s-au înregistrat în raioanele: Cimișlia (cu -22%), Cantemir (cu -20%), Călăraşi, Teleneşti, Hânceşti ( câte -19%), Briceni și Nisporeni (circa -18%).

Procesele demografice, care au avut loc în perioada 2014-2021 într-o măsură mai mică, au influențat scăderea populației, anume în municipiul Bălți  (-2,9%) și UTA Găgăuzia (-1,1%).

Structura populaţiei țării la 1 ianuarie 2022, pe grupe mari de vârstă, se caracterizează prin ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă (0-15 ani) de 19,3 la sută, în vârsta aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) – 59,3 la sută, peste vârsta aptă de muncă (59/63 ani) – 21,5 la sută (Figura 5).

Datele graficului în format.xlsx

Conform Figurii 5, repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă este aproape uniformă. În acest sens, se remarcă municipiul Chișinău unde ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Doar în municipiul Chișinău ponderea populației tinere (0-15 ani) la începutul anului 2022 comparativ cu anul 2014 a crescut cu 3,4 puncte procentuale.

În Regiunea Centru și UTA Găgăuzia se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani), 20,3% și 20,4% sau fiecare al cincilea locuitor al acestor regiuni.

Ponderea populației vârstnice (58/63 ani) a crescut în perioada 2014-2022 în toate regiunile de dezvoltare. Însă, cele mai mari creșteri ale ponderii persoanelor vârstnice se atestă în Regiunea Sud (cu  6,9 puncte procentuale) și Regiunea Centru (cu 6,3 puncte procentuale).

 

Datele graficului în format.xlsx

Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial, repartizată pe sexe, are o structură echilibrată, cu o ușoară deviere în raioanele Сantemir și Leova unde numărul bărbaților depășește numărul femeilor cu 0,2 și, respectiv, 0,1 mii (raportul de masculinitate fiind de 102 și, respectiv, 101 bărbați la 100 femei). În alte unități administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, în mod tradițional, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. Cea mai pronunțată preponderență de gen în favoarea femeilor se observă în municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 femei revin numai 85 și, respectiv, 86 bărbați.

Migrația netă internațională6 pentru anul 2021 este estimată în baza ratelor nete ale migrației nete din anul 2020. Lider al migrației nete internaționale negative este municipiul Chișinău (-2,6  mii persoane), urmat de câteva raioane din Regiunea Centru: Orhei (-0,5 mii persoane), Ungheni, Anenii Noi și Ialoveni (-0,4 mii persoane), iar raioanele din Regiunea Nord: Soroca, Ocnița (0,3 mii persoane), Râșcani (0,2 mii persoane) și Drochia (0,1 mii persoane) au înregistrat o migrație netă pozitivă (Figura 7).

Datele graficului în format.xlsx

Migrația internă7 prezintă una dintre componentele dinamicii populației, contribuind la scăderea sau creșterea efectivului populației din diferite unități administrativ-teritoriale. Migrația netă internă8 înregistrează valori negative pentru majoritatea raioanelor. Creșterea numărului populației datorită migrației interne se înregistrează doar în mun. Chișinău (12,5 mii persoane) și mun. Bălți (0,7 mii persoane) (Figura 8).

Datele graficului în format.xlsx

Din numărul total de unități administrativ teritoriale care își pierd populație în urma migrației interne sunt în raioane: Hâncești (-0,6 mii persoane), Ștefan Vodă, Fălești, Telenești, Florești și Ungheni (-0,6 mii persoane).

Anexe (2 tabele.xlsx)

Note:

1Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a locuit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
2 Informația este prezentată fără datele privind populația localităților din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.
3 Datele privind total populația cu reședința obișnuită prezentate în comunicat, pentru anii 2014-2021, au fost revizuite, în special ca urmare a ajustării unor date din surse administrative. Mai multe detalii sunt prezentate în Nota „Revizuirea datelor privind numărului populației cu reședință obișnuită pentru anii 2014-2021”. Datele pentru anul 2022 sunt provizorii.
4 Spor natural reprezintă diferența dintre numărul de născuți-vii și numărul decedaților pe parcursul anului.
5 Datele prezentate pentru anul 2021 sunt provizorii.
6 Migrația netă internațională/spor migratoriu extern reprezintă diferența dintre numărul de imigranți și cel de emigranți. Imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni. Emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.
7 Migrație internă – permutarea teritorială a persoanelor în cadrul țării, însoțită de schimbarea locului de trai.
8 Migrația netă internă – reprezintă diferența dintre numărul sosiților și numărul plecaților într-un an dintr-o unitate geografică.

 Informații relevante:

 Persoană de contact:

Bargan Natalia
Şef Direcţie statistica populației și migrației
tel. 067 770 026

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  Raportare electronică  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
46666 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2022 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare | Protecția datelor cu caracter personal
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran