Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2020

09.03.2021 1146 Imprimare

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2020¹

Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)², în trimestrul IV 2020, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 877,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,2% față de trimestrul IV 2019 (887,7 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,8%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât în mediul urban (53,9% și, respectiv, 46,1%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste(proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 40,8%, fiind la nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2019 - 40,8%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 45,3%, în comparație cu cea feminină – 36,8%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 47,6% în mediul urban și 36,3% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 33,1%, iar în categoria 15-64 ani³ – 48,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 51,4%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 845,6 mii persoane, fiind mai mică cu 0,5% față de trimestrul IV 2019 (849,7 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,8% bărbați și 48,2% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,9% mediul rural și, respectiv, 46,1% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 39,3%, fiind practic la nivelul anului precedent (39,1% în 2019) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (43,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (35,7%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 45,9% în mediul urban și 35,0% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 49,5%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 46,5%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 31,1%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 14,5 p. p. mai mare decât pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 13,9 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 7,8 p.p.) (Figura 2).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 165,4 mii persoane sau 19,6% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV 2019 - 173,1 mii și, respectiv, 20,4%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 680,2 mii persoane, fiind în creștere cu 0,5% față de trimestrul IV 2019 (676,6 mii). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 123,5 mii, în creștere față de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 1,2%, iar în construcții a constituit 66,2 mii, crescând cu 17,5% față de 2019. Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 14,6% (în trimestrul IV 2019 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,0% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2019 – 11,7%), iar în construcții7,8%(în 2019 - 6,6%). În sectorul servicii au activat 490,5 mii, sau 58,0% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 1,6% față de trimestrul IV 2019 (498,2 mii, sau 58,6% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul IV 2019) (Figura 3).

În repartizarea după forme de proprietate, 70,8% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 29,2% - în sectorul public.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 78,9% din total ocupare (667,1 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (89,6%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁴ în rândul salariaților a constituit 6,6%, fiind, aproximativ, la nivelul anului precedent (6,2% în trimestrul IV 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (9,1%), decât salariații femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (58,4%), construcții (19,4%), comerț (9,3%) și industrie (4,2%).

În sectorul informal au lucrat 17,1% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 – 15,7%), iar 22,5% - au avut un loc de muncă informal(în trimestrul IV 2019 – 21,5%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 23,9%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 11,8% (indicator ODD 8.3.1 ). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată in construcții (72,1% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din totalul salariaților, 6,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 6,7% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (59,9%), construcții (18,5%), comerț (9,2%) și industrie (3,9%).

Numărul persoanelor sub-ocupate (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 33,4 mii, ceea ce reprezenta 4,0% din totalul persoanelor ocupate, fiind în ușoară creștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul IV 2019 a constituit 3,7%).

Din totalul persoanelor ocupate, 10,1% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimatconform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 31,8 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului IV 2019 (38,1 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 61,1% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 53,6%⁵.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai mică față de trimestrul IV 2019 (4,3%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,2%, iar la femei – de 2,9%; în mediul urban – 3,7% și în mediul rural – 3,6%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 10,2%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (13,9% pentru femei și 7,9% – bărbați), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,1%.

Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, implementați în practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă se prezintă în Figura 4.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul IV 2020, a constituit 1273,6 mii persoane sau 59,2% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind, numeric, în descreștere cu 1,1% față de trimestrul IV 2019 (1287,5 mii și, respectiv, 59,2% din total populație). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, 45,7%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupapersoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,3%) și grupaelevilor și studenților(13,3%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (10,6%, comparativ cu 11,0% în trimestrul IV 2019). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,0% sau 76,2 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 33,9% față de trimestrul IV 2019 (respectiv 115,4 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (17,7% și, respectiv, 10,3% la bărbați față de 5,1% și, respectiv, 2,7% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (22,6% comparativ cu 1,2% pentru bărbați) (Figura 5).

În trimestrul IV 2020, ponderea tinerilor NEET⁶ a constituit 17,1% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 24,7% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,4% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 6).

Impactul pandemiei COVID-19 asupra situației pe piața muncii

În comparație cu trimestrele precedente, în trimestrul IV 2020 efectele pandemiei COVID-19 pe piața muncii au fost mult mai slab resimțite.

Principalele constatări

În trimestrul IV 2020 peste 17 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste, au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 90% la sută, sunt persoane ocupate, circa 4,0% - sunt șomeri și 6,0% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită COVID-19 a constituit 15,7 mii sau circa 2,0% din total populație ocupată (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020, 200,6 mii sau 24,4% - trimestrul II 2020 și 21,5 mii sau 2,5% - trimestrul III 2020). COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 2,1%, în comparație cu cea masculină – 1,7% și, respectiv, populația din mediul urban - 3,4%, în comparație cu cea din mediul rural - 0,6% (Figura 7).

În structura pe sexe ponderea femeilor constituie 53,9% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților – de 46,1% (în timp ce, în total ocupare, femeile alcătuiesc 48,2% și bărbații 51,8%). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 83,9% în mediul urban și 16,1% în mediul rural (46,1% și, respectiv, 53,9% în total ocupare). În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 25-34 ani (30,5%), urmate de persoanele în vârstă de 45-54 ani (22,4%) și cele de 55-64 ani (19,7%) (comparativ cu 29,5% pentru 25-34 ani, 22,3% - 35-44 ani, 20,1% - 55-64 ani în trimestrul III 2020).

În trimestrul IV 2020 situațiile provocate de pandemiei s-au manifestat după cum urmează: fiecare a doua persoană afectată (48,0%) a lucrat mai puține ore pe săptămână, două persoane din cinci (40,5%) au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, trei din zece persoane (28,6%) au fost transferate la program de lucru parțial și una din zece persoane afectate (12,8%) nu a lucrat deloc / a absentat de la locul de muncă.

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă în legătură cu COVID-19 au fost aceleași ca și în trimestrele precedente: concediile neplătite (33,2%), șomajul tehnic (27,4%), staționarea activității unității (21,9%), concedii de boală (17,5%) etc.

Anexe (8 tabele .xlsx)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.

⁴ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.

⁵ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2021 a constituit 25,5 mii persoane.

⁶ Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

Precizări metodologice: