RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 20.05.2022
Prima / Comunicate de presă / Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 2020
Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 2020
30.11.2021
Versiune tipar

Persoanele cu dizabilităţi în Republica Moldova în anul 20201

Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2020.

Persoanele recunoscute cu dizabilități reprezintă circa 7 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării

La 1 ianuarie 2021, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în Republica Moldova a constituit 174,5 mii persoane, inclusiv 10,4 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,7% din populaţia totală a ţării cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 1,9% din numărul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova. Aproape fiecare a șaptea persoană cu dizabilitate (15,0%) s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate severă2.

Datele graficului în format .xlsx

Bărbații predomină în rândul persoanelor recunoscute cu dizabilități

La 1 ianuarie 2021, în structura persoanelor cu dizabilităţi ponderea bărbaților a constituit 51,8%. Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al populației bărbaților a fost mai mare cu 1,1 p.p, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total al populației de femei.

Datele graficului în format .xlsx

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilităţi beneficiază de pensie de dizabilitate

La 1 ianuarie 2021, în structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa Casei Naționale de Asigurări Sociale, pensionarii de dizabilitate au constituit 70,0%, iar beneficiarii de alocaţii - 30,0%. Beneficiari de pensii de dizabilitate erau circa 122,2 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță4), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 52,3 mii persoane, care nu au întrunit condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Dizabilitatea în rândul pensionarilor survine cel mai des după vârsta de 55 ani

În numărul total al pensionarilor de dizabilitate, au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani – 44,5% şi 30-54 ani – 29,9%. Diferențe majore între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă 55-64 ani, cu 11,1 p.p. mai mulți bărbați decât femei.

Tabelul 1. Pensionari de dizabilitate, pe grupe de vârstă și sexe, la 1 ianuarie 2020-2021

2020

2021

Total

Femei

Bărbați

Total

Femei

Bărbați

Total pensionari de dizabilitate, mii

126,1

63,5

62,6

122,2

61,8

60,4

inclusiv pe grupe de vârstă (%):

16-29 ani

0,8

0,8

0,8

0,7

0,7

0,7

30-54 ani

31,6

34,3

28,9

29,9

32,4

27,2

55-64 ani

44,1

38,6

49,7

44,5

39,0

50,1

65 şi peste

23,5

26,3

20,6

24,9

27,9

22,0

Datele tabelului în format .xlsx

Beneficiari de alocaţii sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

La 1 ianuarie 2021, din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari de alocaţii sociale de stat (52,3 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie și fiecare al cincilea beneficiar - copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 42,7% în structura beneficiarilor.

Tabelul 2. Persoane cu dizabilităţi care beneficiază de alocaţii sociale de stat, la 1 ianuarie 2017-2021
 

2017

2018

2019

2020

2021

Total beneficiari, mii

45,7

48,6

47,6

50,8

52,3

inclusiv pe categorii (%):

  persoane cu dizabilităţi

15,5

19,8

21,0

24,9

27,0

  persoane cu dizabilităţi din copilărie

58,8

56,2

56,7

54,1

53,0

copii cu dizabilităţi în vârstă de până  la 18 ani

25,7

24,0

22,3

21,0

20,0

Datele tabelului în format .xlsx

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în descreştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2020 s-au adresat pentru a fi expertizate 11,5 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 10,4 mii persoane (91%), inclusiv 9,2 mii adulți (90%) și 1,2 mii copii (95%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară a fost mai mare în mediul rural și a constituit 64,2% în anul 2020.

Datele graficului în format .xlsx

Astfel, în anul 2020 în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 45 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 50 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă, în anul 2016. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 22 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 28 copii în anul 2016.

Datele graficului în format .xlsx

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 60%. Rata dizabilităţii primare a constituit 50 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 31 persoane la 10 mii femei.

Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 60 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.

Datele graficului în format .xlsx

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 20,3%, din total persoane cu dizabilitate primară, persoanele cu dizabilitate accentuată – 41,8% şi persoanele cu dizabilitate medie – 37,9%. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 38,2%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 37,3% și 44,0% din total persoane cu dizabilitate medie. Comparativ cu anul 2016, ponderea persoanelor cu dizabilitate accentuată a scăzut, dar a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și medie.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (18,6%), bolile aparatului circulator (15,7%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (14,8%). În cazul a circa nouă sute de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (8,5%), iar în circa opt sute de cazuri - din cauza tulburărilor mentale și de comportament (8,2%). Atât pentru populaţia din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural, predominante au rămas a fi tumorile (21,4% și, respectiv, 17,0%).
 

Datele graficului în format .xlsx

În anul 2020, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (30,5%), bolile aparatului circulator (16,6%) și bolile sistemului nervos (11,1%). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (21,5%), boli ale aparatului circulator (17,6%), și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (11,9%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (24,7%), bolile aparatului circulator (13,2%) și bolile endocrine şi de nutriţie (10,9%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor sale, bolile aparatului respirator, care, însă, au avut ponderi mai mici în structură.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea la o vârstă mai timpurie este determinată, în principal, din cauza tulburărilor mentale și de comportament și a malformațiilor

În cazul copiilor cauza principală a dizabilității au constituit-o tulburările mentale și de comportament (26,2%) și malformațiile congenitale (23,6%), iar în cazul persoanelor adulte cu vârsta 18-29 ani dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 20,3% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament şi în proporție de 15,0% din cauza leziunilor traumatice. Persoanele cu vârsta de 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate având tumori (17,4%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (14,5%). Pentru grupul de vârstă 40-49 ani în top au fost, la fel, tumorile (23,9%) și bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (15,8%), iar începând cu vârsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei în vârstă este dominată de bolile caracteristice acestei vârste, respectiv şi dizabilitatea primară a fost determinată în cea mai mare parte de bolile aparatului circulator (24,2%) și de tumori (20,3%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

În anul 2020, au fost expertizate repetat aproape 49,2 mii persoane, cu 0,5% mai mult, comparativ cu anul 2016 (48,9 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare a constituit 96,5% în anul 2020.

Dizabilitatea fără termen5 de reexpertizare a fost stabilită pentru 5,8% din total persoane cu dizabilitate primară (607 persoane) şi pentru 19,2% (9114 persoane) din cei reîncadraţi într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare 19,3% erau copii, 10,1% erau femei în vârstă de 57 ani şi peste și 17,7% - bărbaţi cu vârsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2021 mărimea medie a pensiei de dizabilitate6 a constituit 1516,4 lei comparativ cu 2104,5 lei per total pensionari. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1062,4 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 1639,5 lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 1875,0 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu 1 ianuarie 2017, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 48,9%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 65,0%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 3996,2 lei și respectiv 1786,7 lei.

Datele graficului în format .xlsx

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 73 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2020, a constituit în medie pentru o lună 2088,4 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 72,6%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 89,8%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 78,5%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 50,9%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă, de la 1 aprilie 2021 a constituit 891,0 lei, cuantumul pensiei de dizabilitate accentuată – 831,6 lei și al pensiei de dizabilitate medie – 594,0 lei. Respectiv, acesta a acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 42,7% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 39,8% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 28,44% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocaţii sociale de stat mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

La 1 ianuarie 2021, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat a constituit 678,2 lei, fiind în creştere cu 67,2%, faţă de 1 ianuarie anul 2017. Mărimea medie a alocaţiei a fost mai mare la copiii cu dizabilităţi severe în vârstă de până la 18 ani (851,9 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (834,9 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocaţie pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocaţie au beneficiat circa 13,0 mii de persoane cu dizabilităţi, comparativ cu 15,0 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a acestei alocații a constituit 912,0 lei.

Persoanele cu dizabilităţi de război au beneficiat de alocaţii lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,7 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 570,3 lei.

Accesul persoanelor cu dizabilități la transport public

Conform datelor cercetării statistice “Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2020, din 439 troleibuze aflate în inventar, 311 troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 290 unități în anul 2019), inclusiv 288 în municipiul Chișinău și 23 în municipiul Bălți.

Persoanele cu dizabilități și persoanele care însoțesc persoanele cu dizabilități severe sau copiii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani, beneficiază de compensaţii pentru serviciile de transport public urban, suburban şi interurban, al căror cuantum, începând cu 1 ianuarie 2021, constituie 120 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copiii cu dizabilităţi şi 23 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În municipiul Chișinău și Bălți pentru persoanele cu dizabilități accentuate acestea diferă și constituie 60 lei/lunar și respectiv, 45 lei/lunar.

Servicii sociale7

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2020 au activat circa 2,0 mii lucrători sociali care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 17,5 mii de beneficiari, inclusiv 3,1 mii persoane cu dizabilități (17,6% din total beneficiari de acest serviciu). Femeile au constituit 68,0% în rândul persoanelor cu dizabilități beneficiare de acest serviciu.

În anul 2020, în țară au activat 62 cantine de ajutor social (42 în mediul rural și 20 în mediul urban), înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, care au deservit 23,4 mii persoane, inclusiv 6,4 mii persoane cu dizabilități (27,2%). Femeile au constituit 57,4% în rândul persoanelor cu dizabilități beneficiare de acest serviciu.

Tabelul 3. Persoane cu dizabilități beneficiare de servicii sociale,
pe tipuri de servicii și sexe, în anul 2020
 

Total

Femei

Bărbați

 

Servicii sociale primare

Îngrijire la domiciliu

3 067

2 086

981

Cantine de ajutor social

6 387

3 668

2 719

 

Servicii sociale specializate

Centre care acordă servicii specializate

1 812

892

920

 

Servicii sociale cu specializare înaltă

Centre care acordă servicii cu specializare înaltă

2 135

...

...

 

Pachetul minim de servicii sociale

Suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate

763

459

304

Asistență personală

6 079

2 660

3 419

Datele tabelului în format .xlsx

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 1,8 mii persoane adulte cu dizabilități, femeile constituind 49,2%. De serviciile sociale acordate în centrele cu specializare înaltă au beneficiat 2,1 mii persoane adulte cu dizabilități.

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa 6,1 mii persoane cu dizabilități severe au beneficiat de serviciul asistență personală (43,8% femei) și circa 0,8 mii persoane cu dizabilități (60,2% femei) de suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate.

Copii cu necesități speciale8

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2020/21, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 9787 elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 9246 elevi în instituții de învățământ general și 541 elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 4. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției, 2016/17-2020/21

2016/17

2017/18

2018/19

2019/20

2020/21

Total

10 994

10 589

10 269

9 784

9 787

Instituții de învăţământ general

10 134

9 840

9 560

9 157

9 246

Școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică

860

749

709

627

541

Datele tabelului în format .xlsx

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2020/21 învățau 7733 elevi cu cerințe educaționale speciale și 1513 elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2019/20, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 1%. Practic două treimi din elevii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități sunt băieți (65,9% în 2020/21). 

Datele graficului în format .xlsx

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă atât a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 15 unități în anul de studii 2016/17 la 10 unități în 2020/21), cât și a numărului de elevi din acestea (de la 860 persoane la 541 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală – 66,5%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitat

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2020, a constituit 14,0% în comparație cu 43,9% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 13,3%, iar în cazul femeilor de 14,8%. În mediul urban, rata de participare a constituit 15,6% și în mediul rural - 13,1%.

Rata șomajului9 la persoanele cu dizabilități a fost de 2,4% față de 3,8% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 3,9% pentru bărbați și 0,7% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (4,3%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (1,2%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 42,3%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 13,6%. La bărbați acest indicator a înregistrat 12,8%, la femei, respectiv 14,7%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,9%) în comparație cu cea din mediul rural (13,0%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în agricultură

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități pe activități economice, rezultă că peste o treime au lucrat în sectorul agricol (37,0%). La fel, într-o proporție mai mare persoanele cu dizabilități s-au regăsit în industrie și construcții (14,6%), urmate de activitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul, hoteluri și restaurante (13,5%) și activitățile din învățământ (10,7%).

Datele graficului în format .xlsx

Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 59,3% comparativ cu 78,5% în cazul persoanelor fără dizabilități. În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul urban a fost mai mare decât ponderea din mediul rural (54,0% și, respectiv, 46,0%). Pe de altă parte, persoanele ocupate cu dizabilități non-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (90,4% din total non-salariați). Ponderea lucrătorilor pe cont propriu în agricultură (19,3%) și ponderea lucrătorilor familiali neremunerați (12,4%) a fost mai mare la persoanele cu dizabilități, comparativ cu persoanele fără dizabilități (8,8% și, respectiv, 4,1%).

Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate cu dizabilități a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate fără dizabilități  (35,4 ore/săptămână și, respectiv, 38,9 ore/săptămână).
 

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități pe grupe de ocupații, rezultă că peste o pătrime au fost lucrători calificați în agricultură (28,7%), urmați de lucrătorii în domeniul serviciilor și comerț (14,9%), comparativ cu (13,5% și, respectiv 13,8%) în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea legislatorilor, membrilor ai executivului, conducătorilor ai administrației publice și ponderea funcționarilor administrativi a fost mai mare la persoanele cu dizabilități (7,8% și, respectiv 3,7%), comparativ cu ponderea acestor indicatori pentru persoanele fără dizabilități (7,2% și, respectiv, 3,1%).
 

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Din total gospodării care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, practic fiecare a treia este formată doar din persoane cu dizabilităţi

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2020, din total gospodării 15,5% au avut în componenţă cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 29,2% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul (70,8%) fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. În majoritatea gospodăriilor care aveau în componența lor persoane cu dizabilitate, persoana cu dizabilitate este adultă (92,6%), iar în 7,4% din gospodării - persoana cu dizabilitate este copil. În cazul a 9,2% din gospodării în componenţă erau 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (1,2% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu utilităţi

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi trăiesc în condiţii mai puţin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 69,3%, comparativ cu 71,5% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) era disponibil pentru 54,2%, comparativ cu 56,5% în cazul celor fără persoane cu dizabilități. Cu un nivel mai mic de dotare a gospodăriilor cu principalele utilităţi se confruntă în special persoanele cu dizabilităţi din mediul rural care, în proporţie de 57,4% erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă, comparativ cu 93,7% în mediul urban şi doar 40,7% dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei faţă de 81,8% în mediul urban.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent au apreciat nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (18,4%), pe când cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (9,3%). La fel, în cazul aprecierii nivelului de trai, comparativ cu anul precedent ponderea celor care trăiesc mai rău a fost mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilitate (12,3% faţă de 7,4% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi).

 

  • Anexă (5 tabele format .xlsx)

Note:

1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități, inclusiv dizabilitatea primară și repetată (includ persoanele din partea stîngă a Nistrului care s-au adresat pentru determinarea dizabilității) și ii)  numărul copiilor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale încadrați în instituții de învățământ (includ datele instituțiilor de învățământ situate în stânga Nistrului aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării).
Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021 sunt provizorii.
Indicatorii relativi dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită au fost recalculați pentru anul precedent folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită. 
2 Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează, respectiv, cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.
3 Numărul total al persoanelor cu dizabilități este  calculat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale de stat de dizabilitate, inclusiv beneficiarii organelor de forță, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.
4 Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
5 La copii dizabilitatea fără termen este stabilită doar pentru perioada de până la împlinirea vârstei de 18 ani.
6 Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță.
7 Informația cu privire la serviciile specializate și cu specializare înaltă se referă doar la centrele destinate persoanelor adulte cu dizabilități.
8 Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.
9 Conform definiției Biroului Internațional al Muncii.

Informații relevante:

Referințe utile privind situația persoanelor cu dizabilități în alte state ale lumii:

Eurostat:

Direcția statistică a ONU:

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 067 770 011

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  Raportare electronică  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
62336 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2022 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran