RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 22.04.2021
Prima / Comunicate de presă / Tinerii în Republica Moldova în anul 2013
Tinerii în Republica Moldova în anul 2013
12.08.2014
Versiune tipar

Tinerii în Republica Moldova în anul 2013

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia tinerilor în anul 2013.

Situaţia demografică.

Tinerii din Republica Moldova (15-29 ani) reprezintă 25 la sută din populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014. Pe parcursul ultimilor ani generaţia tinerilor este în descreştere în mod constant, în mod special a categoriei de vîrstă 15-19 ani, ponderea căreia în numărul total al tinerilor s-a micşorat de la 31,8% la 01.01.2009, până la 26,0% la 1 ianuarie 2014. Numărul persoanelor în vîrstă de 20-24 ani deasemenea s-a redus cu 48,5 mii persoane sau cu 2,3 puncte procentuale. Doar în cazul tinerilor în vârstă de 25-29 ani se atestă o creştere cu 8,2 puncte procentuale.

Figura 1. Structura populaţiei tinere pe grupe de vîrstă la 1 ianuarie 2014, %

În funcţie de medii de reşedinţă, structura populaţiei tinere pe grupe de vîrstă relevă o preponderenţă a tinerilor în vîrstă de 20-24 ani în mediul rural (36,7%), iar în urban a tinerilor din grupa de vîrstă 25-29 ani (47,7%). În ultmiii 5 ani remarcăm o mai mare concentrare a tinerilor în mediul urban, în special a celor în vîrstă de 25-29 ani.

Structura populaţiei pe grupe de vîrste este determinată de mai mulţi factori. Astfel, rata natalităţii rămîne a fi joasă, iar rata mortalităţii continuă să rămînă înaltă. Totuşi, în ultimii ani se denotă o uşoară creştere a numărului de naşteri, unul din factori fiind structura favorabilă a populaţiei pe vîrste, în mod special majorarea numărului de femei în vîrstă de 20-29 ani. În anul 2013 rata totală de fertilitate a constituit 124 copii la 100 de femei de vîrstă fertilă. Indicatorul sumar al natalităţii este totuşi cu 40% mai scăzut decît nivelul necesar pentru simpla completare numerică a generaţiei părinţilor, de generaţia copiilor săi.

Din total născuţi vii, circa 74 la sută sunt naşteri a mamelor în vîrstă de pînă la 30 ani. Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,9 ani, iar pentru mamele tinere (15-29 ani) aceasta a constituit 23,1 ani. Din punct de vedere al stării civile, în anul 2013 numărul copiilor născuţi de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 6312 sau 22,4% din numărul total al născuţilor-vii de mamele cu vîrsta de 15-29 ani.

În anul 2013 s-au încheiat 24,4 mii căsătorii, din care 68,7% de persoanele tinere cu vîrsta de 16-29 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în această perioadă, aparţin grupei de vîrstă 25-29 ani (38,6%), iar femeile din grupa de vîrstă 20-24 ani (43,5%). Vîrsta medie la prima căsătorie pentru bărbaţi este de 26 ani, iar pentru femei - 23 ani. Totodată, ponderea primelor căsătorii înregistrate la vîrsta de 16-29 ani în totalul căsătoriilor încheiate pentru prima dată este în descreştere, inclusiv tot mai puţin frecvente sunt cazurile de căsătorii timpurii (16-19 ani). În acelaşi timp, ponderea fetelor şi băieţilor care se căsătoresc la vîrstă de 25-29 ani a crescut cu 5,5 puncte procentuale.

Figura 2. Distribuţia primii căsătorii după grupe de vîrstă, %

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost în 2013 de 10,8 mii, din care 22,2% sunt iniţiate de bărbaţi cu vîrsta de 16-29 ani. În ultimii 5 ani intensitatea acestor procese de la an la an a fost în scădere. Drept urmare, numărul căsătoriilor înregistrate s-a micşorat cu 11,3% - pentru bărbaţi şi 10,0% – la femei, iar numărul divorţurilor – cu 22,3% în cazul bărbaţilor şi 17,9% în cazul femeilor.

Figura 3. Numărul căsătoriilor şi divorţurilor între tinerii cu vîrsta de 16-29 ani, 2008-2013

Educaţie.

Nivelul de educaţie al tinerilor este unul din factorii care determină angajarea în cîmpul muncii şi respectiv securitatea socială a acestei categorii de populaţie. În contextul reducerii populaţiei de vîrstă şcolară (3-23 ani) în perioada anilor 2008-2013 cu 15,2%, se constată şi o diminuare a numărului de copii/tineri cuprinşi în sistemul naţional de educaţie. Astfel, rata de cuprindere şcolară a persoanelor din grupa de vîrstă 3-23 ani a avut o tendinţă continuă ascendentă şi a constituit în anul de studii 2013/14 - 64,4%. Totodată, rata de cuprindere în învăţămînt a persoanelor din grupa de vîrstă 16-23 a avut o dinamică fluctuantă, înregistrînd o diminuare mai accentuată în anul de studii 2013/14 – 1,6 puncte procentuale. Reducerea ratei de cuprindere în majoritatea ţărilor are loc după finisarea ciclului de învăţămînt obligatoriu, în cazul Republicii Moldova este ciclul gimnazial.

Tabelul 1. Rata de cuprindere în învăţămînt pe grupe de vîrstă

3-23 ani

Numărul populaţiei stabile, persoane

Persoane cuprinse în învăţămînt

Rata de cuprindere în învăţămînt, %

2008/09

1097,8

685,1

62,4

2009/10

1063,4

663,1

62,4

2010/11

1028,4

644,4

62,7

2011/12

992,1

627,1

63,2

2012/13

959,3

616,7

64,3

2013/14

930,9

599,5

64,4

16-23 ani

2008/09

545,0

210,3

38,6

2009/10

529,8

205,4

38,8

2010/11

511,2

200,0

39,1

2011/12

486,6

188,4

38,7

2012/13

460,7

182,3

39,6

2013/14

435,8

165,7

38,0

În medie speranţa de viaţă şcolară1 în învăţămîntul primar-superior reprezintă circa 11 ani. Valoarea acestui indicator variază în funcţie de structura sistemului naţional de educaţie (durata învăţămîntului obligatoriu, durata programelor educaţionale, etc.), condiţiile socio-economice, accesul şi investiţiile private în educaţie etc.

Ponderea tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul educațional2 nu a variat semnificativ în ultimii 10 ani, oscilînd în jurul valorii de 22%. Totuşi, se observă o tendinţă de descreştere a indicatorului în cazul femeilor tinere. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional este de peste trei ori mai mare în rîndul tinerilor de la sate faţă de tinerii de la oraşe (28,7% faţă de 8,8%).

În general, fetele reprezintă mai mult de jumătate din totalul elevilor/studenţilor din învăţămîntul liceal, mediu de specialitate şi superior, iar învăţământul secundar profesional este nivelul educaţional solicitat preponderent de către băieţi. O explicaţie a acestui fapt ar fi că băieţii optează pentru studii cu o durată mai scurtă, pentru ca eventual mai repede să se integreze pe piaţa muncii.

Figura 4. Raportul fete/băieţi pe niveluri educaţionale în anul de studii 2013/14

Numărul de elevi/studenţi raportat la 10 mii populaţie este în descreştere pe parcursul ultimilor 6 ani, fiind înregistrată valoarea de 1400 în anul de studii 2013/14 comparativ cu 1700 în 2008/09. Pe nivele de educaţie, în medie la 10 mii locuitori revin 993 elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, 51 elevi din învăţămîntul secundar profesional, 82 elevi din colegii şi 273 studenţi din învăţămîntul superior.

Tabelul 2. Elevi şi absolvenţi pe tipuri de instituţii

Numărul total de elevi/studenţi, mii

din care, în:

instituţii de învăţămînt primar şi secundar general

instituţii de învăţămînt secundar profesional

colegii

instituţii de învăţămînt superior

Elevi/studenţi la 10 000 locuitori

2008/09

1704

1222

68

92

322

2009/10

1626

1166

62

90

308

2010/11

1567

1114

60

90

303

2011/12

1508

1071

57

88

292

2012/13

1461

1032

55

86

288

2013/14

1400

993

51

82

273

Absolvenţi la 10 000 locuitori

2008/09

345

140

66

36

19

2009/10

329

135

64

36

20

2010/11

325

128

61

37

19

2011/12

309

117

60

34

20

2012/13

288

108

55

29

21

2013/14

273

99

54

29

21

Participarea tinerilor în învăţămîntul secundar de treapta II după tipul programelor studiate relevă un nivel mai mare de participare în învăţămîntul general (circa 61%), pentru care în ultimii ani se înregistrează o cerere în descreştere în favoarea programelor profesionale (39%).

Figura 5. Distribuţia elevilor din învăţămîntul secundar de treapta II după tipul programelor, anii de studii 2008/09-2013/14

În anul 2013 circa 25 mii tineri au absolvit o instituţie de învăţămînt superior, din care 17,7 mii au obţinut diploma de licenţă (71,4%), 6,3 mii diploma de master (25,4%) şi 0,8 mii - diploma de studii superioare în domeniul medicină şi farmacie (3,2%). Anual, peste 50 la sută din absolvenţi obţin calificări în domeniile educaţie, economie şi drept. Totuşi, comparativ cu anul 2010 ponderea tinerilor care au absolvit domeniile ştiinţe economice şi drept este în descreştere, dar s-a majorat ponderea celor care au optat pentru o specialitate din domeniul ştiinţe ale educaţiei. În ultimii ani, remarcăm o cerere mai mare pentru inginerie şi activităţi inginereşti (+1,7 p.p.), arhitectură şi construcţii (+1,1 p.p.), cultură fizică şi sport (+0,8 p.p.), medicină (+0,8 p.p.), etc.

Figura 6. Absolvenţii studiilor superioare, pe domenii generale de studii, anul 2013

Nivelul de instruire obţinut de tineri variază în funcţie de vîrstă, iar pe măsura înaintării în vîrstă descreşte ponderea tinerilor care dispun de un nivel de studii scăzut3, dar creşte ponderea celor cu studii medii sau superioare. În anul 2013 din total tineri în vîrstă de 20-24 ani, 42 la sută au fost cu studii medii, iar 32 la sută cu studii superioare, pe cînd în grupul de vîrstă 25-29 ani predomină ponderea celor cu studii medii (62%), după care urmează tinerii cu nivel scăzut de educaţie (22%).

Sănătatea.

Starea de sănătate a tinerilor este afectată de mai mulţi factori, cei mai importanţii fiind stilul de viaţă, dar şi condiţiile în care tinerii trăiesc, învaţă sau muncesc. Problemele de sănătate determinate de nutriţie, consumul de tutun, droguri sau alcool apar adesea la vîrste fragede, iar adoptarea unui stil de viată sănătos poate preveni apariţia unor boli cronice.

Conform rezultatelor studiului din 2012 privind „Accesul populaţiei la serviciile de sănătate”4, ponderea fumătorilor printre tineri a constituit 14,3%. Circa 77,1 la sută din tineri au declarat că nu au fumat niciodată, iar 8,6% - au fumat anterior. Cei mai activi fumători s-au dovedit a fi persoanele în vîrstă de 20-24 ani , din care 95 la sută fumează zilnic pînă la 20 ţigări/zi, iar 4,8% - mai mult de 20 ţigări/zi. Ponderea cea mai mare a tinerilor pentru care fumatul ţine de trecut se referă la grupa de vîrstă 25-29 ani şi a constituit 15,2%.

Pe medii de reşedinţă, rata fumătorilor este mai mare în mediul urban (15,3% faţă de 13,3% în rural), fumatul fiind practicat mai frecvent de tinerii în vîrstă de 20-24 ani (30,4%). Şi ponderea fumătorilor cu un consum de peste 20 ţigări/zi este mai mare în mediul urban (7,1% faţă de 4,3% în rural), însă cu unele discrepanţe pe grupe de vîrstă (vezi figura 7). Astfel, dacă în mediul urban mai mult de 20 ţigări/zi fumează tinerii cu vîrsta cuprinsă între 25-29 ani (16,1% faţă de 4,3% în rural) atunci în rural – cei în vîrstă de 20-24 ani (8,1% faţă de 3,2% în urban).

În funcţie de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vîrsta între 15-29 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie doar 3,1%. Comparativ cu datele studiului din 2010, numărul de bărbaţi fumători este în scădere (cu 1,2 puncte procentuale), în timp ce numărul de femei care fumează practic s-a triplat (de la 1,0% în 2010 pînă la 3,1% în 2012).

Figura 7. Rata fumătorilor pe grupe de vîrstă și medii de reședință, 2012

Tinerii sunt una din grupurile ţintă supuse riscurilor asociate cu HIV/SIDA. Incidenţa cazurilor de infecţie cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) în ultimii ani s-a redus în rîndul tinerilor, cu circa 9% comparativ cu anul 2008. În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii din grupa de vîrstă 15-29 ani, fiecare al doilea tînăr este în vîrstă de 25-29 ani, după care urmează grupa de vîrstă 20-24 ani (36,8%). Astfel, rata incidenţei creşte pe măsura înaintării în vîrstă de la 7 cazuri la 100 mii tineri în vîrstă 15-19 ani pînă la 28 cazuri la 100 mii tineri în vîrstă de 25-29 ani.

Figura 8. Incidenţa tinerilor cu virusul HIV pe grupe de vîrstă şi sexe la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2008-2013

Starea de sănătate a tinerilor este reflectat şi prin nivelul de mortalitate, care în ultimii ani este în descreştere, iar în anul 2013 rata specifică de mortalitate pentru grupa de vîrstă 15-29 ani a fost de 69,1 decedaţi la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă. Spre deosebire de cauzele predominante în mortalitatea generală, pentru tineri principalele cauze de deces sunt accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (57,0%), urmate de tumori (10,4%), bolile aparatului circulator (8,7%), bolile aparatului digestiv (5,1%) şi bolile aparatului respirator (3,5%).

Reducerea mortalităţii în rîndul tinerilor se remarcă pentru majoritatea cauzelor de deces, îndeosebi a deceselor determinate de maladii sociale, precum bolile infecţioase şi parazitare. În acelaşi timp, remarcăm o creştere a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator la grupa de vîrstă 25-29 ani (cauzată în primul rînd de infarctul acut al miocardului). Dacă ne referim la cauzele externe se atestă o creştere a mortalităţii prin sinucidere în rîndul tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 15-19 ani.

În general, tinerii preponderent (75%) îşi apreciază starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună şi doar fiecare al cincilea a declarat starea de sănătate satisfăcătoare. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vîrstă, de la 77,2% în cazul tinerilor în vîrstă de 15-19 ani pînă la 71,9% pentru cei cu vîrsta de 25-29 ani. Totodată, comparativ cu anul 2008 ponderea tinerilor cu starea de sănătate pozitivă a crescut cu 2,5 puncte procentuale.

Tinerii din mediul urban declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (24,5%) decît cei din mediul rural (19,2%), însă mai puţin frecvente sunt cazurile de apreciere a stării de sănătate ca fiind nesatisfăcătoare, 2,8% comparativ cu 3,7% în mediul rural. Femeile tinere, precum şi cele din alte categorii de vîrstă sunt mai critice faţă de perceperea stării de sănătate, în special cele cuprinse cu vîrsta între 20-24 ani, care au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporţie de 73% faţă de 79% în cazul bărbaţilor. În ultimii 6 ani se atestă o dinamică pozitivă de creştere a ponderii tinerilor cu o stare a sănătăţii bună sau foarte bună, în special în cazul tinerilor cu vîrsta de 25-29 ani.

Piaţa muncii.

Statutul activităţii curente. În raport cu statutul activităţii curente5 3 din 10 tineri (28%) sunt ocupaţi, adică au un loc de muncă, circa 3% sunt şomeri şi restul (69%) sunt economic inactivi. În rîndul celor din urmă, fiecare al doilea tînăr este încadrat în Sistemul Naţional de Învăţămînt. În afară de elevi şi studenţi, o categorie importantă în rîndul inactivilor (21,1%) o formează tinerii plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, urmate de persoanele ocupate cu lucrul casnic (inclusiv responsabilităţile familiale) în propria gospodărie (14,2%).

Rata de ocupare în rîndul tinerilor (15-29 ani) este de 28%, menţinîndu-se practic la nivelul anilor precedenţi. Totodată, la tinerii de 15-24 ani rata de ocupare constituie doar 18,1%, pe cînd la cei de 25-29 ani indicatorul înregistrează o valoare de 2,4 ori mai mare (44,2%), fiind chiar mai mare decît media pe total ţară (39,3% pentru populaţia de 15 ani şi peste).

Printre persoanele tinere ocupate, 3 din 4 (74%) lucrează în calitate de salariat, iar aproximativ un sfert (23%) desfăşoară activităţi pe cont propriu, 2,3% din tineri concomitent cu activitatea de muncă mai urmează şi o instruire formală în cadrul sistemului naţional de învăţămînt. Trei din zece tineri (31,4%) au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariaţi 11 la sută lucrează fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată).

Şomajul în rîndul tinerilor înregistrează valori mai mari comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de ţară. Astfel, în 2013 rata şomajului conform definiţiei BIM6 a fost de 8,7% la tinerii cu vîrsta cuprinsă între 15-29 ani, şi respectiv de 12,2% la tinerii în vîrstă de 15-24 ani, în timp ce media pe ţară a constituit 5,1%. În şomaj de lungă durată (12 luni şi mai mult) s-au aflat 13 la sută din totalul şomerilor de 15-29 ani, valoarea acestui indicator fiind în descreştere în ultimii ani.

Nivelul de educaţie este unul din factorii decisivi în angajarea în cîmpul muncii. Rata şomajului înregistrează valori mai ridicate în rîndul tinerilor cu nivel de instruire scăzut7 – 9,2%, urmaţi de tinerii şomeri cu nivel mediu –8,9% şi cei cu nivel de instruire superior – 8,2%. Printre tinerii şomeri, 2 din 3 sunt bărbaţi, 7 din 10 din mediul rural.

Migraţia de muncă a tinerilor. Circa 15 la sută din totalul tinerilor în vîrstă de 15-29 ani sunt plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. Numărul estimativ al migraţiei de muncă în rândul tinerilor constituie 135,5 mii. Din totalul acestora, 78,2% sunt tineri de la sate, iar 73,8% sunt bărbaţi. Dacă în mediul urban tinerii reprezintă 31,3% din numărul total de migranți, atunci în mediul rural această pondere este semnificativ mai mare (44,5%).

Ţările, în care lucrează cei mai mulţi tineri din Moldova nu se diferenţiază de destinaţiile migranţilor care au depăşit vîrsta de 30 ani: 72 la sută lucrează în Rusia şi 10 la sută în Italia, fără deosebiri semnificative după mediul de reşedinţă din care provin tinerii, dar cu diferenţe importante în funcţie de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de peste 3 ori mai mare decît cea a bărbaţilor (21,1% din total migranţi-femei faţă de 6,0% din total migranţi-bărbaţi) în timp ce Rusia, ca ţară de destinaţie, este mai mult preferată de bărbaţi decît de femei (respectiv, 78,1% din total bărbaţi faţă de 56,3% din total femei).

Utilizarea timpului de către tineri.

Tinerii în vîrstă de 15-29 ani utilizează aproape jumătate din timpul zilnic pentru activităţi de îngrijire personală (11,2 ore); mai bine de o treime din durata unei zile (8,3 ore) dedică ocupării, studiilor, îngrijirii gospodăriei şi familiei, lucrului voluntar şi deplasărilor; iar a cincea parte - petrecerii timpului liber (4,5 ore). Prioritatea activităţilor în cazul tinerilor este similară cu cea a persoanelor adulte (30-54 ani), doar că diferă durata acestora. Astfel, tinerii alocă activităţilor de îngrijire 11,2 ore sau cu 36 minute mai mult faţă de adulţi, 8,3 ore – activităţilor de muncă (de orice tip) şi studiilor (cu 54 minute mai puţin) şi 4,5 ore petrecerii timpului liber, respectiv cu 1 oră mai mult decît adulţii.

Figura 9. Structura unei zile (24 ore) după grupe de activităţi umane şi grupe de vîrstă, ore

În funcţie de grupa de vîrstă, tinerii de 15-19 ani dispun cel mai mult de timp liber – în medie 5 ore pe zi, urmaţi de tinerii de 20-24 ani – cîte 4,7 ore zilnic. Pe de altă parte, odată cu înaintarea în vîrstă a tinerilor, creşte şi durata timpului alocat activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei: tinerii din categoria de vîrstă 15-19 ani dedică acestor activităţi în medie câte 2,1 ore pe zi, pe cînd la 25-29 ani deja cu 1,8 ore mai mult (3,9 ore zilnic).

Figura 10. Durata medie a unor activităţi umane după grupe de vîrstă, ore (din 24 ore)

Circa 2 ore pe zi din timpul liber tinerii îl dedică activităţilor „mass-media”: privesc televizorul, ascultă radio, citesc etc. Această modalitate de petrecere a timpului liber este caracteristică şi adulţilor. Totodată, spre deosebire de populaţia adultă, tinerii sunt atraşi mai mult de „viaţa socială şi divertisment”, alocînd mai bine de 1 oră zilnic vizitelor, conversaţiilor, petrecerilor etc. O altă activitate de petrecere a timpului liber, specifică tinerilor, este „utilizarea calculatorului”, în medie cîte 1 oră pe zi (mai cu seamă persoanele de 15-24 ani). În comparaţie cu adulţii, tinerii alocă zilnic de 3 ori mai mult timp liber şi pentru practicarea „activităţilor de sport şi de exterior”.

Figura 11. Utilizarea timpului liber pe grupe de vîrstă, minute (din 24 ore)

Familii tinere.

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice din total gospodării, 5,3% au în componenţa sa tineri în vîrstă de 15-29 ani, din care circa 56% constituie gospodăriile formate numai din tineri, 27% - gospodării din familii de tineri şi părinţii acestora, iar 17% sunt gospodăriile mixte. Gospodăriile formate numai din tineri şi care locuiesc separat sunt mai frecvente în mediul urban, în timp ce în rural sunt mai frecvente cazurile cînd tinerii fac parte din gospodării unde locuiesc părinţii şi alte rude.

Figura 12. Distribuția gospodăriilor formate din tineri după tipul gospodăriei și medii, 2013

Principalele surse de venit a tinerilor (15-29 ani) sunt mijloacele financiare din partea părinţilor (30,4%) şi activitatea salariată în sectorul non-agricol (25,9%), fiind urmate de activitatea agricolă pe cont propriu (12,7%) şi plăţile sociale (9,4%). Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor în proporţie de 8,9%.

Sursele de venit a tinerilor variază semnificativ în funcţie de grupa de vîrstă a tinerilor. Astfel, pentru tinerii în vîrstă de 15-19 ani este caracteristică o rată de dependenţă financiară mai mare, 63 la sută comparativ cu 3 la sută pentru tinerii în vîrstă de 25-29 ani. Dat fiind că angajarea în cîmpul muncii în cele mai dese cazuri are loc după finisarea studiilor, respectiv pentru categoria de vîrstă 25-29 ani sunt caracteristice sursele generatoare de venituri, fie activitatea salarială sau pe cont propriu.

Figura 13. Distribuţia tinerilor după principalele surse de venit, 2013

Mediul de reşedinţă este un factor care determină nemijlocit sursele de venit a tinerilor. Dat fiind că în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială este sursa de venit pentru 38% din tinerii din mediul urban (în rural 15,5%). Însă, în mediul rural pentru fiecare al cincilea tînăr activitatea individuală agricolă este una din sursele de venit. În ultimii ani se atestă o reducere a tinerilor care sunt la întreţinerea rudelor, în special în cazul celor în vîrstă de 15-19 ani, dar tot mai mulţi au drept sursă de venit activitatea salarială în sectorul non-agricol, prestaţii sociale şi remitenţele.

Nivelul de dotare a gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată în componenţa cărora sunt tineri este superior faţă de gospodăriile fără tineri. Cele mai mari decalaje se înregistrează pentru computer, maşina de spălat rufe automat, aspirator de praf, cuptor cu microunde, etc.

Figura 14. Dotarea gospodăriilor cu bunuri de folosință îndelungată, 2013

Familiile formate doar din tineri au acces şi mai sporit la astfel de bunuri, precum computer, cuptor cu microunde, maşină automată de spălat rufe şi aspirator de praf, în timp ce tinerii care locuiesc împreună cu părinţii dispun într-o proporţie mai mare de televizoare, frigidere şi autoturism.

Tinerii sunt supuşi riscului sărăciei într-o proporţie mai mică decît alte categorii de populaţie. Rata sărăciei în rîndul tinerilor se plasează sub media naţională şi înregistrează tendinţe similare de descreştere pe parcursul ultimilor 5 ani. În medie, 12 la sută din tinerii în vîrstă de 15-29 se află sub pragul sărăciei, cel mai înalt nivel al sărăciei fiind caracteristic pentru populaţia din mediul rural, inclusiv tinerii. Tinerii din grupul de vîrstă 15-19 ani reprezintă cea mai vulnerabilă categorie din punct de vedere al expunerii riscului de sărăcie (rata sărăciei 16%), datorită faptului că aceştia nu-şi pot genera propriile venituri.

Figura 15. Evoluția ratei sărăciei absolute după medii de reședință, 2008-2013

Totuşi, gospodăriile în componenţa cărora sunt tineri în proporţie de 76 la sută apreciază nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 14% - bun, iar 10% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind nesatisfăcător. Cei mai mulţi îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau satisfăcător, tinerii care locuiesc în gospodării separate, dar şi gospodăriile de tineri din mediul urban.

Figura 16. Aprecierea nivelului de trai al gospodăriilor cu tineri din mediul urban

Circa jumătate din gospodăriile cu tineri au perceput o schimbare spre bine a nivelului de trai comparativ cu anul precedent. Comparînd percepţia asupra nivelului de trai al gospodăriilor cu tineri din mediul urban, se constată o descreştere a ponderii tinerilor cu un nivel de trai rău de circa 4 ori faţă de 2008, în timp ce în rural cu 2,9 puncte procentuale.

Note:

1 Speranţa de viaţă scolara exprimă numărul total de ani de şcolarizare care se aşteaptă să fie parcurşi de o persoană de-a lungul vieţii şi este calculat prin adunarea ratelor nete de participare pentru fiecare vîrstă.
2 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente studiului, în total populaţie de 18-24 ani.
3 Nivelul de educaţie scăzut: gimnazial sau primar sau fără studii primare, mediu: liceal, secundar profesional sau mediu de specialitate, superior: universitar, post universitar.
4 Studiul în gospodării Accesul populației la serviciile de sănătate realizat de BNS în trimestrul III 2012.
5 Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului. Prioritate se dă ocupării faţă de şomaj şi şomajului faţă de inactivitate economică.
6 BIM – Biroul Internaţional al Muncii.
7 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală primară; mediu: liceal, mediu general, secundar profesional, mediu de specialitate; superior: universitar, postuniversitar.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
88637 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran