Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2015

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea de cercetare-dezvoltare (CD) în anul 2015.

Activitatea de CD¹ în anul 2015 s-a desfăşurat în 65 unităţi, inclusiv 40 institute şi centre de cercetare, 15 instituţii de învăţămînt superior şi 10 – alte tipuri de unităţi. Din total unităţi cu activitate de CD, 51 unităţi sau 78 la sută aparţin sectorului public.

Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare². La 31 decembrie 2015, în unităţile cu activitate de CD activau 5033 persoane, din care 51,8% reprezintă femeile. Din numărul total de salariaţi, circa 70 la sută au activat cu normă întreagă de timp.

După nivelul de pregătire profesională, din totalul salariaţilor, 3990 persoane aveau studii superioare (79,3%), 392 persoane – studii medii de specialitate (7,8%), iar 651 persoane - alt nivel de pregătire (12,9%).

Din salariaţii din acest domeniu  ponderea cea mai mare o deţin cercetătorii (66,9%), fiind urmată de personalul auxiliar (13,9%), salariaţii care execută funcţii conexe activității instituţiei constituie 13,7%, iar tehnicieni 5,5%. Comparativ cu anul 2014, numărul total de salariaţi a rămas practic acelaşi, deşi pe categorii de ocupaţii s-au înregistrat diferenţe, cu 53 persoane mai mult în cazul cercetătorilor şi cu 57 persoane mai puţin în cazul personalului auxiliar.

Tabelul 1. Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare pe categorii de ocupaţii, în 2014–2015

În anul 2015, în activitatea de CD, la 100 bărbaţi cercetători reveneau 97 femei cercetători,  reprezentînd o creştere cu 5 la sută comparativ cu anul anterior.

Structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă relevă preponderenţa cercetătorilor cu vîrste cuprinse între 55-64 ani (21,4%) şi a celor care au depăşit vîrsta de 64 ani (20,3%).

Figura 1. Structura cercetătorilor pe grupe de vîrstă, în anul 2015

Repartizarea cercetătorilor pe domenii ştiinţifice relevă o predominanţă a domeniului ştiinţelor naturale (34,6% din total cercetători), fiind urmat de cel al ştiinţelor inginereşti şi tehnologice cu o pondere de 16,4%. Femeile cercetători sînt subreprezentate în domeniile ştiinţelor naturale şi a celor inginereşti şi tehnologice, respectiv, ca pondere 49,2% şi 29,0%, totodată, fiind de 61,4% în domeniul ştiinţelor sociale.

Tabelul 2. Cercetători pe domenii ştiinţifice, în 2014–2015

Comparativ cu anul 2014, ponderea cercetătorilor din domeniul ştiinţelor naturale s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, iar a celor din domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice s-a majorat cu 2,0 p.p. Fiecare al doilea cercetător deţine grad ştiinţific (doctor şi doctor habilitat). Totodată, în domeniile ştiinţelor umaniste şi medicale peste 60 la sută din cercetători sînt cu grad ştiinţific, pe cînd în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice doar 26 la sută.

Tabelul 3. Cercetători cu grad ştiinţific pe domenii ştiinţifice, în 2014–2015

În anul 2015, numărul cercetătorilor cu grad ştiinţific de doctor a fost în creştere cu 1,0% per total, în acelaşi timp pentru femei această creştere a fost de 5,0%. Distribuţia pe sexe a cercetătorilor cu grad ştiinţific de doctor, reflectă un uşor dezechilibru între ponderea femeilor – 48,6% şi cea a bărbaţilor – 51,4%. Totodată, în numărul cercetătorilor cu grad ştiinţific doctor habilitat femeile reprezintă 20 la sută.  

Cheltuielile efectuate pentru activitatea de CD³. În anul 2015 cheltuielile pentru activităţile de CD⁴ realizate de către unităţile cu activitate în acest domeniu au însumat 451,0 milioane lei, din care 424,3 milioane lei, sau 94,1% reprezintă cheltuielile curente şi 26,7 milioane lei cheltuielile capitale (5,9%). Circa 85% din cheltuielile totale au fost efectuate în unităţile cu forma de proprietate de stat. Comparativ cu anul 2014 au fost cheltuite pentru activitatea de CD cu 8,6% mai mult.

Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, în 2014–2015

În totalul cheltuielilor curente predomină cheltuielile de personal – 320,6 milioane lei  (cu 41,8 milioane lei sau cu 15 la sută mai mult comparativ cu anul 2014). Totodată, cheltuielile materiale au însumat cu 4,3 milioane lei mai mult şi au constituit 68,0 milioane lei. Alte cheltuieli curente au constituit 35,8 milioane lei sau cu 10,0 milioane lei mai puţin comparativ cu anul 2014.

Figura 2. Structura cheltuielilor curente pe componente, în 2014–2015

În anul 2015, cheltuielile pentru dotarea unităţilor/instituţiilor care au desfăşurat activitate de CD au constituit 19,5 milioane lei  (sau 73,0%), cheltuielile pentru reparaţii capitale ale edificiilor au fost de 3,7 milioane lei  (13,9%), cele din categoria alte cheltuieli capitale – 3,1 milioane lei  (11,6%) şi 0,4 milioane lei  (1,5%) reprezintă cheltuielile pentru o nouă categorie „procurare software”.  

Figura 3. Structura cheltuielilor capitale pe componente, în 2015

Din totalul cheltuielilor curente pentru activitatea de CD, 52,0% au fost destinate cercetării cu caracter aplicativ (cu 4,2 puncte procentuale mai puţin faţă de anul 2014), 27,5% cercetării fundamentale (+1,1 p.p.) şi 20,6% au avut drept destinaţie dezvoltarea tehnologică (+3,2 p.p.).

Tabelul 5. Cheltuieli curente pe domenii ştiinţifice, în anul 2015

În funcţie de domeniile ştiinţifice, structura cheltuielilor curente se prezintă astfel: ştiinţe naturale – 34,0%, inginereşti şi tehnologice – 25,5%, agricole – 14,9%, medicale – 10,0%, sociale – 8,8% şi umaniste – 6,9%.