RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 14.08.2020
Prima / Comunicate de presă / Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova în anul 2018
Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova în anul 2018
05.03.2020
Versiune tipar

Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova în anul 2018

Femeile predomină în numărul populaţiei1

Populația feminină predomină în rândul populației cu reședință obișnuită. În anul 2018, la 100 femei reveneau 91 bărbați. Raportul diferă semnificativ în funcție de anumite grupuri de vârstă. Bărbații predomină în grupul de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 105 bărbați la 100 femei. În grupul de vârstă 15-34 ani, numărul bărbaților și femeilor este aproape identic. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației în vârstă de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 91 bărbați și respectiv 61 bărbați.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8,7 ani. Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2018, a constituit 75,0 ani pentru femei şi 66,3 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie, în anul 2018, a constituit 25,8 ani, iar la bărbaţi de 28,7 ani. Cei mai mulţi bărbaţi, care s-au căsătorit în anul 2018, aparţin grupului de vârstă 25-29 ani (37,9%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (36,5%).

Căsătoriile de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 10,2% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 4,0% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2018, cele încheiate de persoane celibatare, au reprezentat 81%, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Totodată, femeile mai des se recăsătoresc după divorţ decât bărbaţii. Ponderea femeilor recăsătorite fiind de 18,0% comparativ cu 17,7% la bărbaţi.

Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor

Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior2, în anul 2018, 22,8% din femeile de această vârstă au atins acest nivel, comparativ cu 17,3% din bărbaţii de aceeași vârstă.

Atât femeile, cât şi bărbaţii, în structura totală a populaţiei de 25-64 ani, au preponderent un nivel de instruire mediu - 60,4% din bărbaţi faţă de 55,4% femei. Un nivel scăzut de instruire au 22,3% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, faţă de 21,8% din femeile de aceeași vârstă.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional3 pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani, în anul 2018, a constituit 22,0% la bărbaţi faţă de 20,1% în cazul femeilor de aceeași vârstă. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (1,4% - bărbați și 0,3% -femei, în anul 2018).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (50,3% bărbaţi şi 49,7% femei, în anul 2018). Totuşi, discrepanța în rata de ocupare pe sexe a constituit 6,7 p.p în anul 2018. În rândul femeilor a fost înregistrată o rată de 41,4%, în comparaţie cu bărbaţii - 48,1%.

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de prezența copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare, în anul 2018, a constituit 53,8%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 59,5%.

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât bărbații

Femeile ocupate au un nivel de studii mai înalt decât cel al bărbaţilor. În anul 2018, 24,9% din ele aveau studii superioare şi 16,1% medii de specialitate, în timp ce printre bărbați acești indicatori au constituit, 20,3% şi, respectiv, 10,0%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (54,7% faţă de 45,3%, în anul 2018). Diferența este și mai mare în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (61,4% femei şi 38,6% bărbați, în anul 2018).

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (59,0% femei și, respectiv, 41,0% bărbaţi, în anul 2018). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (45,5%), industrie (44,4%) şi construcţii (6,9%), dar predomină în aşa activităţi economice precum comerţ (55,8%), hoteluri şi restaurante (69,2%), învăţământ (78,0%), sănătate și asistență socială (79,8%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

În anul 2018, peste 63,1% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate4. La bărbaţi acest indicator a constituit 56,2%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria lucrătorilor pe cont propriu (57,9%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (73,4%). Ponderea ocupării informale, în anul 2018, în rândul femeilor a constituit 36,7%, iar în rândul bărbaţilor – 42,7%.

Femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații

Femeile au câștigat în anul 2018, în medie, cu 14,4% mai puțin față de bărbați (85,6% din salariul mediu al bărbaților). Exprimată în valoare numerică, discrepanța a constituit, în medie, circa 979 lei. Astfel, salariul mediu, în anul 2018, a constituit pentru femei 5 800,7 lei și pentru bărbați – 6 779,4 lei.

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor și bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, industrie

Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaților în majoritatea activităților economice, discrepanța fiind de la 1,3% în învățământ până la 38,0% în activități financiare și de asigurări. În anul 2018, disparități salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate și în așa activități precum: informații și comunicații (32,5%), industrie (20,9%), artă, activități de recreere și de agrement (18,2%), sănătate și asistență socială (18,6%), activități profesionale, științifice și tehnice (11,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (11,8%).

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile5, în anul 2018, 59,7% au fost bărbaţi, iar 40,3% - femei. În perioada 2014-2018, decalajul dintre femei și bărbați a crescut de la 14,8 p.p. la 19,4 p.p.. În cazul conducătorilor6 de unităţi economice și sociale diferenţele în aspect de gen sunt mai pronunţate. Astfel, în anul 2018, raportul între femei şi bărbaţi în rândul conducătorilor a fost de 1 la 4 (respectiv 27,3% femei față de 72,7% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii.

Majoritatea deputaților sunt bărbaţi, femeile continuând să fie subreprezentate în Parlament

Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 20,8%, la începutul anului 2019, (din 101 deputaţi 21 erau femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 29,4%, media globală fiind de 24,5%7.

Femeile sunt reprezentate în funcții de judecători, însă continuă să fie subreprezentate în organele de poliție

Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor crește continuu, iar în anul 2018, a constituit 48,3%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, în anul 2018, a fost de 19,4%.

Fetele dețin o pondere majoritară în învățământul liceal

Începând cu educația timpurie, învățământul primar și gimnazial, ponderea fetelor este inferioară ponderii băieților (circa 48%, în 2019/20). Totodată, după absolvirea învățământului gimnazial, băieții se orientează într-o măsură mai mare către învățământul profesional tehnic secundar și piața muncii, și, datorită acestui fapt, fetele predomină în învățământul liceal. În anul de studii 2019/20, fetele au constituit 56% din numărul total de elevi.

Fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar

În anul de studii 2019/20, la programele de formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar, băieții reprezintă circa trei pătrimi din total (72%), pe când la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar ‒ peste o jumătate sunt fete (54%).

Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională scoate în evidență o anumită polarizare, în funcție de gen, a meseriilor/profesiilor/ specialităților corespunzătoare acestora.

În învățământul profesional tehnic secundar, meseriile care prezintă un interes ridicat în rândul elevilor, cum ar fi mecanic auto, electrician-electronist auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea și întreținerea utilajelor electrice, lăcătuș-instalator tehnică sanitară, tractorist-mașinist în producția agricolă, placator cu plăci, tencuitor, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor sunt dominate de băieți. Totodată, meseriile la fel solicitate, precum: croitor confecționer îmbrăcăminte după comandă, cusător, cofetar, brutar sunt alese preponderent de fete.

Meseria de bucătar a înregistrat o diferență de 14 puncte procentuale în favoarea fetelor (43% băieți și 57% fete).

În învățământul profesional tehnic postsecundar, opțiunile băieților s-au îndreptat preponderent spre domeniile: activități inginerești, tehnologia informației și a comunicațiilor, stomatologie. Cele mai atractive au fost următoarele specialități: exploatarea / diagnosticarea tehnică a transportului auto, mecanica agricolă, electromecanica, rețele de calculatoare, programare și analiza produselor de program, stomatologia. În același timp, fetele manifestă preferințe pentru așa domenii precum: îngrijirea bolnavilor și obstetrica, asistență socială și consiliere, pedagogie, servicii de coafor si frumusețe, secretariat și muncă de birou, medicină, fabricare și prelucrare a textilelor. În cadrul acestora, ponderi mari se remarcă pentru următoarele specialități: îngrijirea bolnavilor, asistența socială, pregătirea cadrelor pentru instituții preșcolare și primare, frizerie și cosmetică, servicii administrative și de secretariat, medicină, modelarea / proiectarea si tehnologia confecțiilor. La fel, fetele au înregistrat ponderi ridicate la așa specialități, cum ar fi contabilitate și turism (76%).

Femeile optează mai mult pentru învățământul superior

Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (59% din total studenți în anul de studii 2019/20). Totodată, la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate) ponderea studentelor reprezintă aproape două treimi din totalul studenților înscriși la acest nivel (64%), iar la studii superioare de licență - 57 la sută.

La nivelul învățământului superior de licență, la fel, se constată o anumită polarizare în funcție de gen și domenii de formare profesională. Astfel, populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii: științe ale educației, studiul limbilor, psihologie, asistență socială, jurnalism și comunicare, contabilitate, finanțe și bănci, tehnologii de fabricare și prelucrare a textilelor, servicii hoteliere / turism și agrement. O preponderență a bărbaților este înregistrată în activitățile inginerești, tehnologia informației și comunicațiilor,  protecția persoanelor și a proprietății. Este de remarcat faptul că, cele mai solicitate domenii precum drept, business și administrare doresc să le practice în mod egal atât bărbații, cât și femeile.

Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master este relativ asemănătoare cu cea de la licență: o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul științe ale educației, în care domină femeile, științe economice și sănătate ‒ în care femeile reprezintă peste 70 la sută și drept - în care proporția femeilor și cea a bărbaților este egală.

Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari

Din numărul total de pensionari8, în anul 2018, 64,5% au fost femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 81,2% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,6% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,7% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate și 10,7% în cazul angajaților organelor de forță.

Circa 85 mii femei şi 90 mii bărbaţi au beneficiat de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate a fost femeie. Bărbaţii preponderent au beneficiat de pensii pentru dizabilitate severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitate accentuată. Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă, cel mai des, a avut vârsta de 55-64 ani, iar o femeie - vârsta de 65 ani şi peste.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

În anul 2018, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol a constituit 2329,6 lei, comparativ cu 2258,8 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol a fost de 1345,5 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 1260,6 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă, atât la bărbați, cât și la femeile din sectorul non-agricol, a acoperit valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, în timp ce, în sectorul agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi a acoperit doar 85% din valoarea minimului de existenţă, iar la femei - doar 79,0%.

Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii

Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii. În anul 2018, practic fiecare a treia femeie (32,1%) a avut drept sursă principală de venit pensiile, comparativ cu fiecare al cincilea bărbat (21,9%). Totodată, pentru circa 60 la sută din bărbaţii, din această categorie de vârstă, sursa principală de venit a fost activitatea individuală şi cea salarială, comparativ cu 46,6% în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei în care locuiesc comparativ cu femeile

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Unul din factorii, care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie, este capacitatea financiară a gospodăriei. Gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (13,9% comparativ cu 9,8%, în anul 2018).

 

Note:

1 Indicatorii privind numărul populației și indicatorii relativi sunt estimați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită.
Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
2 Nivel scăzut de instruire: cel mult studii gimnaziale. Nivel mediu de instruire: cel puțin studii medii/liceale și cel mult studii de colegiu. Nivel superior de instruire: cel puțin studii superioare (ciclul I).
3 Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani.
4 În baza unui contract individual de muncă.
5 Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.
6 Conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane juridice şi fizice, care au angajaţi salariaţi.
7 http://archive.ipu.org/wmn-e/world.htm
8 Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
  
 

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
tel. 0 22 40 30 77
 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
39954 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2020 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran