RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 21.10.2020
Prima / Comunicate de presă / Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2019
Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2019
30.03.2020
Versiune tipar

Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2019

NOTĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE METODOLOGICE

În anul 2019, în metodologia Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) au fost aplicate următoarele modificări:

NOU PLAN DE SONDAJ

Începând cu 1 ianuarie, CBGC se realizează conform unui nou plan de sondaj (un nou eșantion de gospodării casnice și o nouă schemă de rotație), construit în baza informaţiilor Recensământului Populaţiei și Locuințelor din 2014.

Noul cadru de eșantionare a fost necesar, pe de o parte, din cauza fenomenului de emigrare masivă, în special din zonele rurale, ceea ce a schimbat semnificativ compoziția și distribuția populației, iar pe de altă parte, deoarece, în special în mun. Chișinău, au fost construite multe locuințe noi.

MODIFICĂRI ÎN CHESTIONARE

În anul 2019 au avut loc o serie de schimbări în chestionarele CBGC (chestionarul principal și registrele gospodăriei), precum schimbarea perioadei de înregistrare a cheltuielilor pentru procurarea produselor alimentare, utilizarea cheltuielilor de procurare a bunurilor de folosință îndelungată și a cheltuielilor pentru educație în ultimele 12 luni. Modificarea chestionarelor a avut drept scop adaptarea la noile definiții statistice internaționale, adaptarea la împrejurările schimbătoare, simplificarea procedurilor de colectare pentru a reduce sarcina de răspuns asupra respondenților.

UTILIZAREA NUMĂRULUI  POPULAȚIEI CU REȘEDINȚĂ OBIȘNUITĂ

La baza estimării1 indicatorilor CBGC se utilizează numărul populației cu reședință obișnuită, cu aplicarea definiției internaționale, recalculat în baza rezultatelor Recensământului populației și al locuințelor din 2014 și NU a numărului populației stabile, cum s-a utilizat până în anul 2018 inclusiv.

Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

COEFICIENȚII DE EXTINDERE

Pe lângă modificările introduse, legate de definiția populației cu reședință obișnuită, s-a modificat și procedura de calibrare a coeficienților de extindere. Astfel, începând cu 2019, calibrarea se face după medii de reședință (urban, rural), regiuni statistice (Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău), gospodării cu copii și gospodării cu pensionari. Calibrarea după aceste variabile preîntâmpină apariția deplasării estimațiilor, legate de suprareprezentarea în eșantion a gospodăriilor cu pensionari și subreprezentarea gospodăriilor cu copii.

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR METODOLOGICE ASUPRA SERIILOR DE TIMP

Modificările introduse în metodologia CBGC au fost necesare pentru a se asigura că CBGC reflectă mai bine realitățile țării și situația gospodăriilor casnice din Moldova, luând în considerare schimbările demografice produse, conform ultimului Recensământ al populației și locuințelor din 2014, precum și expansiunea și dezvoltarea urbană a mun.Chișinău. Aceste modificări au avut drept scop îmbunătățirea calității indicatorilor statistici și obținerea unei imagini mai exacte a situației privind veniturile și cheltuielile populației din Republica Moldova.

Totodată, fiecare din modificările respective au avut un impact important asupra datelor CBGC pentru 2019, care, astfel, nu sunt întru totul comparabile cu seriile de date din anii precedenți. Schimbările observate în date nu se datorează doar îmbunătățirii reale a nivelului de trai al populației, dar, în mare parte, sunt rezultatul utilizării unui cadru de eșantionare actualizat care oferă o reprezentare mai bună a populației.Totodată, analiza veniturilor și cheltuielilor de consum scoate în evidență efectul modificării chestionarelor. De exemplu, odată cu includerea de componente noi în chestionare, cheltuielile pentru anumite categorii au crescut. De asemenea, putem constata că structura veniturilor în anul 2019 este semnificativ diferită față de anii precedenți. Astfel, schimbările în structura și mărimea cheltuielilor și veniturilor în 2019 sunt produse în rezultatul schimbărilor în metodologia cercetării. În concluzie ținem să menționăm că, comparabilitatea datelor CBGC pentru anul 2019 cu anii precedenți nu este pe deplin asigurată fiind influențată de multiple modificări de ordin metodologic. Totodată, considerăm că anume aceste modificări au dus la o îmbunătățire considerabilă în rezultatele obținute în cadrul CBGC 2019 care oferă o imagine mai bună a situației veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor din țară.

Mai multe detalii  despre impactul modificărilor metodologice asupra datelor CBGC vor fi publicate în timpul apropiat în cadrul unui comunicat separat.

COMUNICAT PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRII

Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2019, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2880,6 lei (vezi anexa, tabelul 1).

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 8,9% din activităţile pe cont propriu, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
  
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 12,5% în veniturile totale.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1064,7 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,9%, şi prestaţiile sociale – 16,8%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,8 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 20,5% din total venituri, comparativ cu 16,8% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în gospodărie.

Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 2 ori mai mari comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 92,3% sunt acoperite din surse bănești, iar 7,7% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 2658,0 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 222,6 lei (vezi anexa, tabelul 1).

Veniturile băneşti sunt mai semnificative pentru mediul urban (96,7%), iar în cazul populaţiei rurale contribuţia acestora este de 88,1% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în anul 2019, au constituit în medie pe o persoană 2786,5 lei (vezi anexa, tabelul 4).

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 40,6%. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 16,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 9,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de transport (6,1%), sănătate (5,2%), dotarea locuinţei (5,1%), comunicaţii (4,5%), etc.

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 1133,5 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 36,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 44,5%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: serviciile de sănătate (5,6% faţă de 4,8% în mediul rural), transport (6,9% față de 5,4%), agrement (4,2% față de 1,4%), învățământ (1,6% față de 0,7%) și pentru hoteluri, restaurante și cafenele (4,4% față de 0,8%). Totodată, pentru populația rurală, o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (9,9% față de 9,4% în mediul urban), întreținerea locuinței (16,6% față de 15,8%) și dotarea locuinței (5,5% față de 4,7%) (vezi anexa, tabelele 5-6).

Cheltuielile de consum ale gospodăriei sunt puternic influențate și de mărimea acesteia, în deosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană constituie 3532,5 lei, atunci, pentru cele care au în componența sa 5 și mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,8 ori mai mici (1951,5 lei). Aceeași tendință este înregistrată și în funcție de numărul de copii în gospodărie: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie în medie pe o persoană de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 92,2%, celor în natură le revine respectiv 7,8%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,2% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (12,4%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe oscilante pe parcursul anului 2019. Astfel, cele mai mici venituri fiind înregistrate în trimestrul I – 2722,5 lei, iar cele mai mari în trimestrul II – 2934,2 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 2,8%. Contribuţia activităţilor salariale a crescut pe parcursul anului de la 48,3%, în trimestrul I, până la 51,9%  - în trimestrul IV.

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2660,1 lei, iar cel mai mult în trimestrul II – 2850,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (40,1%), iar cea mai mare – în trimestrul II (41,1%).

Totodată, informăm că CBGC reprezintă sursa principală pentru măsurarea unor indicatori naționalizați pentru monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cum ar fi:

  • Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuielile gospodăriilor, % (indicatorul 3.8.2.1  ;);
  • Ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei, % (indicatorul 11.1.1.1.  ).

 

Note:

1 Pentru determinarea coeficienților de extindere, la etapa de calibrare a datelor, se utilizează numărul populației cu reședința obișnuită pe medii, sexe, grupe de vârstă și regiuni.

 

Informații relevante:

 

Persoană de contact:
Svetlana Furtuna
direcţia statistica nivelului de trai
tel. 0 22 40 30 73

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
47350 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2020 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran