RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 20.01.2021
Prima / Comunicate de presă / Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul III 2020
Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul III 2020
04.12.2020
Versiune tipar

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul III 20201

Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul III 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 893,6 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de trimestrul III 2019 (947,7 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (55,2% și, respectiv, 44,8%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 41,5% (în trimestrul III 2019 - 43,6%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 46,7% în comparație cu cea feminină – 37,0%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,7% în mediul urban și 38,1% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 34,0%, iar în categoria 15-64 ani3 – 49,1%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 52,3%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 863,4 mii persoane, fiind mai mică cu 5,1% față de trimestrul III 2019 (909,8 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (52,6% bărbați și 47,4% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,7% mediul rural și, respectiv, 44,3% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 40,1%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (41,8% în 2019) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (45,0%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (35,9%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 44,7% în mediul urban și 37,1% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,5%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 47,4%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 32,6%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la persoanele de 25-34 ani atât pe sexe (cu 15,3 p.p. mai mari pentru bărbați), cât și pe medii de reședință (cu 11,8 p.p. mai mari pentru mediul urban). În funcție de sexe, diferențe mari sunt înregistrate și la grupa de vârstă 55-64 ani (cu 14,3 p.p. mai mare pentru bărbați), iar după mediul de reședință – și la grupa de vârstă 35-44 ani (cu 10,9 p.p. mai mari pentru urban). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 4,0 p.p.) (Figura 2).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au activat 197,0 mii persoane sau 22,8% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul III 2019 - 204,7 mii și, respectiv, 22,5%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 666,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,5% față de trimestrul III 2019 (705,2 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,9% (în trimestrul III 2019 – 13,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,0% (indicator ODD 9.2.2 sdg-ro-09.png) (în 2019 – 11,5%), iar în construcții 8,7%(în 2019 - 8,7%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 120,3 mii, în scădere față de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 3,8%, iar în construcții a constituit 74,9 mii, micșorându-se cu 5,4% față de 2019. În sectorul servicii au activat 471,1 mii sau 54,6% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 5,9% față de trimestrul III 2019 (500,9 mii sau 55,1% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul III 2019) (Figura3).

În repartizarea după forme de proprietate, 72,1% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 27,9% - în sectorul public.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 77,2% din total ocupare (666,5 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (87,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 8,6%, fiind practic la nivelul anului precedent (8,7% în trimestrul III 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (11,2%) decât salariații femei (6,1%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (63,7%), construcții (15,1%), comerț (7,9%) și industrie (5,9%).

În sectorul informal au lucrat 17,0% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 – 18,2%), iar 24,4% au avut un loc de muncă informal (în trimestrul III 2019 – 25,5%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 28,0%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 12,3% (indicator ODD 8.3.1 sdg-ro-08.png). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (68,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din totalul salariaților, 8,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 8,6% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (65,1%), construcții (14,6%), comerț (7,3%) și industrie (5,7%).

Numărul persoanelor sub-ocupate (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 32,0 mii, ceea ce reprezintă 3,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind practic la nivelul anului precedent (3,8% în trimestrul III 2019).

Din totalul persoanelor ocupate, 8,4% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 30,2 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului III 2019 (37,8 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 57,6% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 57,3%5.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,4%, fiind mai mică față de trimestrul III 2019 (4,0%) (indicator ODD 8.5.2 sdg-ro-08.png). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,7%, iar la femei – de 3,0%; în mediul urban – 4,3% și în mediul rural – 2,6%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 8,2%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii (12,3% în mediul urban și 3,9% – rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 4,1%.

Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, implementați în practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de sub-utilizare al forței de muncă. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă se prezintă în Figura 4.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul III 2020 a constituit 1257,4 mii persoane sau 58,5% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 2,4% față de trimestrul III 2019 (1227,5 mii și, respectiv, 56,4%). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,9%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,4%) și grupa elevilor și studenților (12,6%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (13,1% comparativ cu 12,1% în trimestrul III 2019). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,6% sau 83,2 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 21,3% față de trimestrul III 2019 (respectiv 105,6 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (22,2% și, respectiv, 11,0% la bărbați față de 6,2% și, respectiv, 3,3% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (22,5% comparativ cu 1,2% pentru bărbați) (Figura 5).

În trimestrul III 2020, ponderea tinerilor NEET6 a constituit 19,2% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 25,9% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,9% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 sdg-ro-08.png). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 6).

Impactul pandemiei covid-19 asupra situației pe piața muncii

COVID-19 a continuat să afecteze piața muncii și în trimestrul III 2020. Totodată, în comparație cu trimestrul II 2020, efectele acestuia au fost mult mai slab resimțite, în condițiile în care treptat au fost ridicate restricțiile impuse în legătură cu situația epidemiologică.

Principalele constatări

În trimestrul III 2020 peste 22 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste, au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 96,2% la sută sunt persoane ocupate și 3,8% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită COVID-19 a constituit 21,5 mii sau 2,5% din total populație ocupată (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020 și 200,6 mii sau 24,4% - trimestrul II 2020). COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 3,4% în comparație cu cea masculină – 1,6% și, respectiv, populația din mediul urban - 3,8% în comparație cu cea din mediul rural - 1,4% (Figura 7).

În structura pe sexe ponderea femeilor constituie 65,6% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților – de 34,4% (femeile - 60,5% și bărbații - 39,5% în trimestrul II 2020) (în timp ce, în total ocupare, femeile alcătuiesc 47,4% și bărbații 52,6%). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 68,1% în mediul urban și 31,9% în mediul rural (44,3% și, respectiv, 55,7% în total ocupare). În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 25-34 ani (29,5%), urmate de persoanele în vârstă de 35-44 ani (22,3%) și cele de 55-64 ani (20,1%) (comparativ cu 24,1% pentru 25-34 ani, 27,5% - 35-44 ani, 23,3% - 45-54 ani în trimestrul II 2020).

În rândul persoanelor ocupate afectate de pandemie o treime (34,4%) constituie persoanele care nu au lucrat deloc/au absentat de la locul de muncă; fiecare a patra persoană (24,0%) a prestat munca la domiciliu/a lucrat la distanță; fiecare a doua persoană (44,8%) a lucrat mai puține ore pe săptămână, alte circa 10% au fost transferate la program de lucru parțial (Figura 8).

Întreruperea temporară a activității

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III 2020 a constituit 50,2 mii sau 5,8% din total ocupare. Din rândul acestora, 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia. Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă în legătură cu COVID-19 sunt următoarele: șomajul tehnic, concediile neplătite, staționarea activității unității etc. (Figura 9).

În comparație cu trimestrul III 2019, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 5 ori, iar a celor în șomaj tehnic de 4 ori. Totodată, staționarea activității este în principal cauzată de pandemie.

În distribuția pe sexe, bărbaților le revin 35,6% din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei și femeilor, respectiv, 64,4% (comparativ cu 45,1% și, respectiv, 54,9% în trimestrul II 2020). În repartizarea după mediile de reședință, localitățile urbane formează 47,6% și cele rurale, respectiv, 52,4% (comparativ cu 60,6% și, respectiv, 39,4% în trimestrul precedent).

În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupa persoanelor de 25-34 ani și 55-64 ani (29,4% și, respectiv, 29,1%), urmată de grupa persoanelor de 35-44 ani (20,7%).

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei majoritatea absolută de 88,2% revine salariaților (în total ocupare aceștia formează 77,2%). Restul, 11,8% o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea (comparativ cu 85% salariați și 15% lucrători pe cont propriu în trimestrul II 2020).

Din repartizarea absențelor de la locul de muncă după activitățile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de învățământ (37,5%), industrie (14,5%), activități culturale și de agrement (11,0%), transport și depozitare (10,2%), activități de cazare și alimentație publică (9,8%) (comparativ cu trimestrul II 2020 - comerț - 18,2%, industrie - 16,7%, învățământ - 14,8%,activități de cazare și alimentație publică - 8,5%, construcții - 8,1%). În rândul bărbaților predomină activitățile din industria prelucrătoare (32,5%), transport și depozitare (19,4%) și din activități culturale și de agrement (18,3%). Printre femei mai multe absențe au fost înregistrate în învățământ (58,1%) și în activități de cazare și alimentație publică (9,6%).

Totodată, după tipurile de absențe, în industria prelucrătoare predomină staționarea activității - 60,6% (la bărbați 76,0%) și concediile fără plată - 20,2% (în totalitate la femei); în activități culturale și de agrement predomină staționarea activității - 59,6% (în totalitate la bărbați) și, respectiv, șomajul tehnic, 40,4% (în totalitate la femei); în transport și depozitare predomină șomajul tehnic - 65,1% (în totalitate la femei) și, respectiv, concediile de boală – 34,9% (la bărbați 51,5%); în activități de cazare și alimentație publică predomină concediile fără plată – 62,9% (la femei 100,0%); în învățământ – șomajul tehniccu o pondere de 61,0% și, respectiv, concediile fără plată – 39,0% (ambele în totalitate la femei).

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul III 2020 a constituit 10,1 mii persoane (comparativ cu 55,6 mii persoane în trimestrul II 2020), fiind în creștere față de perioada respectivă a anului trecut (6,6 mii în trimestrul III 2019). Majoritatea absolută a creșterii (5,2 mii sau 51,3%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de COVID-19. Printre acestea, la două din trei persoane (70,4%) numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult, iar fiecare a treia persoană (29,6) a declarat că numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost mai puțin de 40 de ore. 

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 55,7% o formează femeile și 44,3% bărbații (comparativ cu 78,1% și, respectiv, 21,9% în trimestrul II 2020), iar pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 93,5% în mediul urban și 6,5% în mediul rural (60,7% și, respectiv, 39,3% în trimestrul II 2020).

În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupa persoanelor de 25-34 ani și 45-54 ani (38,4% și, respectiv, 28,1%), urmată de grupa persoanelor de 55-64 ani (12,3%).

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea o formează lucrătorii din informații și comunicații și învățământ (23,8% și, respectiv, 17,1%), urmați de lucrătorii din comerț (15,9%), activități profesionale, științifice și tehnice (14,3%) și cele din administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii (7,5%) (comparativ cu 66,7% - învățământ, 5,4% - administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii, 5,2% - comerț în trimestrul II 2020).

Orele de lucru

În rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită pandemiei, 79,2% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat defel (comparativ cu 90,1% în trimestrul II 2020). În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situației epidemiologice acest indicator este de 3 ori mai mic, constituind 24,7%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul III 2019 - 27,5% comparativ cu 29,8% în trimestrul II 2020).

Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat defel: șomajul tehnic și staționarea activității unității.
 
Din analiza pe sexe rezultă că, ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 66,1% în total bărbați afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 86,1% (89,7% și, respectiv, 90,4% în trimestrul II 2020).

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 35-44 ani cu o pondere de 28,8%, persoanele de 45-54 ani, respectiv 25,4% și persoanele de 25-34 ani, respectiv 22,8% (persoanele de 25-34 ani - 26,2%, 35-44 ani - 22,6% și 45-54 ani - 26,9% în trimestrul II 2020).

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (27,8%), comerț (15,0%), activități culturale și de agrement (9,0%) și activități de cazare și alimentație publică (8,7%) (comparativ cu trimestrul II 2020 - 61,1% în învățământ, 10,1% industria prelucrătoare și 7,9% comerț).

Din numărul total de 32,0 mii de persoane sub-ocupate în trimestrul III 2020 18,2% sau 5,8 mii persoane au declarat că s-au aflat în această situație din cauza pandemiei.

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul III 2020 a constituit 41,0 mii sau 4,7% din total ocupare (44,8 mii și, respectiv, 5,5% în trimestrul II 2020). Din rândul acestora, 5,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei (comparativ cu 5,2% - trimestrul I 2020 și 30,3% - trimestrul II 2020), motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor (32,2%) și transferul din inițiativa angajatorului (32,3%) la un asemenea program de lucru.

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei nu au fost înregistrate discrepanțe semnificative pe sexe: ponderea bărbaților a fost de 50,2% și a femeilor respectiv de 49,8% (comparativ cu 46,4% și, respectiv, 53,6% în trimestrul II 2020). Totodată, mediului urban i-au revenit 75,7% și mediului rural, respectiv, 24,3% (57,2% și, respectiv, 42,8% în trimestrul II 2020).

În funcție de vârstă, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 55-64 ani (44,9%), 45-54 ani (32,2%) și 25-34 ani (22,9%) (comparativ cu 27,2% pentru grupa de vârstă - 25-34 ani, 15,7% - 35-44 ani și 27,1% - 55-64 ani în trimestrul II 2020).

 

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. 
2 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site la rubrica: Metadate / Metodologii statistice / Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă. 
5 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 octombrie 2020 a constituit 22,0 mii persoane.
6 Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

Precizări metodologice:

 

Informații relevante:

 

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

OECD:

  

Persoană de contact:
Vâtcărău Elena
şef al direcţiei statistica ocupării
tel. 067 770 017

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
44117 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran