RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 04.08.2021
Prima / Comunicate de presă / Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2020
Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2020
26.02.2021
Versiune tipar

Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 20201

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind nivelul infracţionalităţii în anul 2020, elaborată pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Infracțiuni înregistrate

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2020 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 26,3 mii infracţiuni, fiind în scădere cu 17,0% comparativ cu anul precedent și cu 37,2% comparativ cu anul 2016. Rata infracţionalităţii în anul 2020 a constituit 100 infracţiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 120 infracțiuni în anul 2019 și 151 infracţiuni în anul 2016.

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (58,6%). Fiecare a 3-a infracțiune a fost înregistrată în mun. Chișinău – 27,9%. Din numărul total de infracţiuni, în mun. Bălţi au fost înregistrate 5,5% din total infracţiuni, în raionul Cahul – 3,8%, Orhei – 2,9% și Ialoveni – 2,6%.

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Din infracţiunile înregistrate 18,4% au fost infracțiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 2,7% au revenit infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 15,7% celor grave. În ultimii 5 ani s-a înregistrat o scădere a infracţiunilor excepţional de grave (-14,9%), deosebit de grave (-55,1%), a celor grave (-40,6%), mai puţin grave (-39,4%) şi uşoare (-28,2%).

Repartizarea ponderii infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave în total infracțiuni în anul 2020 este prezentată pe Harta anexată.

Fiecare a patra infracţiune înregistrată este comisă în locuri publice, iar fiecare a opta este comisă de către persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupație

Fiecare a patra infracţiune înregistrată a fost săvârşită în locuri publice (25,2%). Cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost înregistrate 88 infracţiuni, inclusiv: 22 cazuri de huliganism, 20 cazuri de vătămări intenţionate și 12 cazuri de omor. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 11,7% au fost săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Numărul infracţiunilor săvârşite de minori este în descreştere

În anul 2020 au fost înregistrate 606 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,3% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent s-a atestat o reducere cu 8,7% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor contra patrimoniului. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 106 infracţiuni comise de minori comparativ cu 156 infracțiuni în anul 2016, când a fost înregistrat cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani. Minorii, cel mai frecvent au fost implicaţi în săvârşirea furturilor – 56,3%, după care urmează jafurile – 6,6% şi huliganismul – 4,0%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă pe sexe, 2016-2020, cazuri

 

2016

2017

2018

2019

2020

Infracţiuni săvârşite de minori

941

798

688

664

606

inclusiv:

 

 

 

 

 

de către fete

78

103

86

102

35

de către băieţi

863

695

602

562

571

Rata infracţionalităţii juvenile, cazuri la 100 mii copii cu vârsta 0-17 ani

156

134

118

116

106

Tabelul 1 în format Excel

Fiecare a doua infracţiune este din categoria infracțiuni contra patrimoniului, iar fiecare a cincea din domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor, fiecare a doua infracţiune înregistrată a fost contra patrimoniului (44,6%), după care au urmat infracţiunile în domeniul transporturilor (20,0%), infracţiunile contra autorităților publice (5,1%) şi cele contra securităţii și ordinii publice (4,6%).

Mai multe infracţiuni ecologice și infracțiuni în domeniul transporturilor, dar mai puţine infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei, infracțiuni informatice şi infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor

În anul 2020 au fost înregistrate mai multe infracţiuni ecologice (+83,3%) și în domeniul transporturilor (+4,1%), comparativ cu anul 2019. În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei (-35,0%), infracțiuni informatice şi infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor (-32,0%), infracțiuni de corupție în sectorul privat (-27,3%).

Fiecare a doua persoană decedată în urma infracțiunilor a suferit în urma unui accident rutier, iar aproape fiecare a patra din cauza unui omor

În anul 2020 numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 490 persoane. Astfel, fiecare a doua persoană a decedat în urma unui accident rutier (39,2%), 26,7% din cauza omorurilor şi 10,4% din cauza vătămărilor intenţionate. Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave - 418 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate în funcție de gravitatea infracțiunii, 2016-2020, persoane

 

2016

2017

2018

2019

2020

Total persoane decedate

642

585

608

620

490

inclusiv:

 

 

 

 

 

Excepţional de grave

84

63

80

82

74

Deosebit de grave

171

123

124

126

118

Grave

279

298

275

272

226

Puţin grave și ușoare

108

101

129

142

72

Tabelul 2 în format Excel

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele în vârstă de 35-64 ani

În urma violenței domestice în anul 2020 au suferit 517 persoane, 64,4% din victime au fost femei. Atât femeile cât și bărbații, victime ale violenței, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței domestice a fost aproape triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă - 11,4% față de 4,2%.

Persoane care au săvârșit infracțiuni

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne în anul 2020 au fost relevate circa 13,0 mii persoane care au comis infracţiuni, practic la același nivel, comparativ cu anul precedent. La 10 mii locuitori au revenit 49,3 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 19,8 minori infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii a fost înregistrat în rândul bărbaţilor, femeile constituind în numărul persoanelor care au comis infracţiuni -7,7%. La 10 mii femei au revenit 7 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator a constituit 95 bărbați.

Femeile au fost implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 12,3% din totalul femeilor comparativ cu 14,3% din bărbaţi. Bărbații au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, infracțiunilor contra patrimoniului și infracțiunilor contra securității şi a ordinii publice, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului, inclusiv a furturilor.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2018-2020

 

2018

2019

2020

2020

în % faţă de 2019

Total

13 927

13 059

13 017

99,7

inclusiv:

 

 

 

 

Femei

1 160

1 117

1 002

89,7

Bărbați

12 767

11 942

12 015

100,6

Minori

1 254

1 215

1 137

93,6

Persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

6 926

5 500

5 268

95,8

Persoane care au săvârșit infracțiuni în grup

1 033

1 026

917

89,4

Persoane care au săvârșit infracțiuni în stare de ebrietate

2 956

2 377

2 927

123,1

Persoane care au săvârşit infracţiuni pentru prima dată

13 186

12 633

12 737

100,8

Persoane care anterior au comis infracţiuni

741

426

280

65,7

Tabelul 3 în format Excel

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată

Femeile în vârstă de 30 ani și peste au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (59,9%) decât bărbații de aceeași vârstă (54,1%), în timp ce bărbații în vârstă de 18-24 ani au comis infracțiuni într-o proporție mai mare (20,7%) decât femeile de această vârstă (18,4%). Din bărbaţii cu vârsta de 30 ani și peste, 27,7% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârşirii infracţiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă - 9,2%. Cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transporturilor.

Persoane condamnate în primă instanță

În medie, în fiecare zi, circa 26 persoane sunt condamnate, din care 24 sunt bărbaţi

Conform datelor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, numărul persoanelor condamnate în primă instanță în anul 2020 a constituit 9,4 mii persoane sau în fiecare zi circa 26 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor condamnate în primă instanță s-a micșorat cu 19,3%.

La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 35,6 condamnaţi în primă instanță comparativ cu 44,1 în anul 2019. Femeile au constituit 6,3% în numărul total al condamnaţilor, iar minorii – 3,4%.
 
La 10 mii femei au revenit, în medie, 4,3 femei condamnate comparativ cu 69,4 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi a înregistrat un nivel de 5,5 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi huliganism.

În majoritatea cazurilor, delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 39,0%, savârşirea furturilor – 10,9%, huliganism – 6,8%, infracțiuni contra autorităților publice și securității de stat – 4,5%, precum și infracţiuni legate de droguri – 4,1% etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, privaţiunea de libertate și condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților

În anul 2020 preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității – 3754 persoane (39,9%), închisoarea – 2417 persoane (25,7%), condamnarea condiţionată – 2104 persoane (22,4%), amenda – 1126 (12,0%). În cazul minorilor a predominat condamnarea condiţionată (44,0%), închisoarea (41,2%) şi amenda (6,6%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2020 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 28,9% din femei comparativ cu 21,9% din bărbaţi. Totodată, pe lângă amendă şi închisoare, fiecărui al doilea bărbat condamnat (40,8%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii. În cazul femeilor, această pedeapsă a fost stabilită pentru 26,8% din femeile condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după pedeapsa principală stabilită de instanţele judecătoreşti, 2018-2020, persoane

 

2018

2019

2020

 

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

 

femei

minori

femei

minori

femei

minori

Total condamnaţi

11 879

785

446

11 644

752

435

9 401

589

318

inclusiv:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Închisoare

2 277

120

93

2 449

130

109

2 417

146

131

Amendă

2 833

196

41

2 288

148

31

1 126

115

21

Condamnare condiţionată

2 796

276

162

2 582

222

183

2 104

170

140

Muncă neremunerată în folosul comunităţii

3 385

156

92

3 977

206

80

3 754

158

17

Alte pedepse

588

37

58

348

46

32

-

-

9

Tabelul 4 în format Excel

Persoane deținute în instituțiile penitenciare

În anul 2020 conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 6427 persoane, inclusiv 983 persoane (15,3%) în arest preventiv și 5444 persoane deținute în instituțiile penitenciare, condamnate definitiv (84,7%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare 5,8% erau femei și 94,2% - bărbați.

Numărul persoanelor condamnate definitiv și deținute în instituțiile penitenciare (5444) a fost în scădere cu 14,6% comparativ cu anul 2016. Totodată, 6,2% din acestea erau femei. La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 20,6 persoane condamnate și deţinuțe în instituțiile penitenciare.

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave și deosebit de grave

În majoritatea cazurilor de condamnare definitivă, pedeapsa cu închisoarea a fost aplicată pentru cei care au comis infracțiuni grave – 34,2%, infracțiuni deosebit de grave – 28,9%, infracțiuni excepțional de grave – 15,9%, iar celor care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave și ușoare în proporție de 21,1%.

Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 37,7% din persoanele deţinuţe își ispăşeau pedeapsa în termen de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2020 în detenţie pe viaţă se aflau 122 persoane, cu 3,9% mai puțin comparativ cu anul precedent. În funcție de recidivă, 29,7% din persoanele deținute au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 28,5% - de 2 ori condamnate și 41,8% - pentru prima dată condamnate la detenție.

În penitenciare își ispășeau pedeapsa cu închisoare 232 persoane cu dizabilități sau 4,3% din total persoane condamnate definitiv la detenție.Totodată, numărul minorilor condamnați cu detenție în instituţiile penitenciare a constituit 45 minori.

În funcție de vârsta persoanelor condamnate definitiv la detenție, cei mai mulți bărbați și femei aveau vârsta de 30-39 ani. Astfel, fiecare al treilea bărbat deținut (32,0%) și fiecare a treia femeie deținută (29,3%) avea vârsta de 30-39 ani.

Hartă

Note:

1 Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender. 
Indicatorii relativi sunt estimați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Informația fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Administrația Națională a Penitenciarelor.
2 Infracţiunile grave reprezintă suma infracţiunilor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave.

Informații relevante:

     

    Persoană de contact:
    Nadejda Cojocari
    şef al direcţiei statistica serviciilor sociale
    tel. 067 770 011

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
38011 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran