Situația demografică în anul 2020

Situația demografică în anul  20201

Biroul Național de Statistică prezintă informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anul 2020. Datele sunt prezentate din perspectiva evenimentelor demografice vizând populația cu reședință obișnuită2, care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare.
 
Datele precizate privind numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2020, a constituit 2 643,9 mii persoane, iar la 01.01.2021 a constituit 2 597,1 mii persoane3.
 
Natalitatea
 
În anul 2020 s-au născut 30,7 mii copii, cu 1,7 mii (sau cu 5,2%) mai puțini comparativ cu anul precedent (Tabelul 1).

Tabelul 1. Principalii indicatori ai natalității în anii 2019 – 2020

 

2019

2020

2020 în % față de 2019

Născuți-vii4, persoane

32 423

30 730

94,8

      Băieți

16 637

16 111

96,8

      Fete

15 786

14 619

92,6

Rata de natalitate (născuți-vii la 1 000 locuitori), ‰

12,1

11,6

x

Vârsta medie a mamei la prima naștere, ani

25,1

25,2

100,4

Vârsta medie a mamei la toate nașterile, ani

28,6

28,8

100,7

Rata totală de fertilitate (număr mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv)

1,78

1,78

100,0

Rata natalității în 2020 a constituit 11,6 născuți-vii la 1000 locuitori, față de 12,1 născuți-vii la 1000 locuitori în anul 2019. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți-vii au fost băieți – 16,1 mii și 14,6 mii – fete, raportul de masculinitate fiind de 110 băieți la 100 fete.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2020 a fost de 25,2 ani, în ușoară creștere față de anul 2019 când aceasta a fost de 25,1 ani.

Rata totală de fertilitate în 2020 a rămas la același nivel comparativ cu anul precedent – 1,78 copii per femeie. Deși, rata totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuși, aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generațiilor de 2,1 copii născuți-vii per o femeie de vârstă reproductivă.

Mortalitatea

Fenomenul mortalității constituie o componentă negativă a mișcării naturale a populației, influențând numărul populației și structura acesteia pe vârste și sexe (Tabelul 2).

Tabelul 2. Principalii indicatori ai mortalității, pe sexe în anii 2019 - 2020

 

2019

2020

2020 în % față de 2019

Decedați, persoane

36 411

40 656

111,7

       Bărbați

19 300

21 421

111,0

       Femei

17 111

19 235

112,4

Rata de mortalitate (decedați la 1000 locuitori), ‰

13,6

15,4

x

Decedați în  vârsta sub 1 an, persoane

271

268

98,9

Mortalitatea infantilă (copii decedați în vârsta sub 1 an la 1000 născuți-vii), ‰

8,4

8,7

x

        Băieți

8,5

9,0

x

        Fete

8,2

8,4

x

Numărul decedaților în anul 2020, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 40,7 mii persoane, fiind în creștere cu 4 245 cazuri (sau cu 11,7%) față de anul 2019. Rata mortalității a crescut semnificativ, constituind 15,4‰, comparativ cu 13,6‰ în anul 2019. Valoarea „supramortalității masculine” în anul 2020 a fost de 111 decese masculine la 100 decese feminine.

Unul din motivele creșterii mortalității în anul 2020 a fost pandemia Covid-19. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a raportat că în 2020 din această cauză au decedat 2853 persoane, dintre care 1490 au fost bărbați și 1363 au fost femei.

Bolile aparatului circulator și tumorile maligne au continuat în anul 2020 să dețină ponderile cele mai înalte în cauzele de deces, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. În anul 2020, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 70,9% din totalul deceselor (66,4% în cazul bărbaților și 75,9% în cazul femeilor) (Figura 1).

 

Datele graficului în format.xls

Structura mortalității feminine, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea masculină înregistrând valori superioare doar în cazul bolilor aparatului circulator. Supramortalitatea masculină” a fost de 4,0 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicațiilor și traumelor, de 1,9 ori –  bolilor aparatului respirator, de 1,4 ori - tumorilor maligne și de 1,3 - bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an în 2020 a fost de 268, fiind în scădere cu 3 copii comparativ cu anul 2019. Rata mortalității infantile constituind 8,7 decedați cu vârsta mai mică de un an la 1000 născuți-vii.

Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat și în cazul deceselor de până la un an - 9,0 decese la 1000 născuți-vii în cazul băieților, față de 8,4 decese la 1000 născuți-vii în cazul fetelor. Comparativ cu anul 2019, rata mortalității infantile la băieți în anul 2020 a crescut cu 0,5 puncte procentuale, iar la fete – cu 0,2 puncte procentuale.

Mortalitatea infantilă este mai pronunțată în mediul rural comparativ cu cel urban – constituind 70,1% și 29,9% respectiv. Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile au fost înregistrate în municipiile Chișinău (5,4‰) și Bălți (6,6‰) precum și în raioanele: Taraclia (3,0‰), Florești (5,2‰), Dondușeni (5,5‰), Glodeni (6,2‰), Ialoveni (6,6‰) și Nisporeni (6,9‰). Raioanele în care au fost înregistrate cele mai înalte valori ale ratei mortalității infantile sunt reprezentate de: Cantemir (18,9‰), Briceni și Ocnița (câte 16,3‰), Strășeni (16,2‰), Basarabeasca (15,1‰) și Criuleni (14,8‰).

Sporul natural în anul 2020 a avut valori negative (-9,9 mii persoane) și o evoluție diferită pentru femei și bărbați. Sporul natural negativ a înregistrat valori mai mari pentru populația masculină (-5,3 mii persoane) comparativ cu valorile indicatorului pentru populația feminină (de -4,6 mii persoane), din cauza supramortalității masculine”. În anul 2020 comparativ cu anul 2019, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, fiind evidențiată o descreștere mai substanțială a numărului populației comparativ cu ​​anii precedenți.

Nupțialitatea și divorțialitatea
 
În anul 2020 s-au înregistrat 15 540 căsătorii, cu  23,5% mai puțin decât în anul 2019, iar rata nupțialității a constituit 5,9 căsătorii la 1000 de locuitori, față de 7,6 căsătorii în anul 2019.

Cea mai mare pondere din total căsătorii care au fost încheiate în anul 2020, și anume 35,8% revin femeilor din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de cele încheiate de bărbații din grupa de vârstă 25-29 ani - 35,1%. Vârsta medie la prima căsătoriea fost de 29 ani pentru bărbați și de 26 ani pentru femei (Figura 2). 

Datele graficului în format.xls

În anul 2020 s-au înregistrat 8 665 divorțuri, fiind în descreștere cu 19,3% comparativ cu anul 2019, iar rata divorțialității constituie 3,3 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 40,6 ani pentru bărbați și 37,4 ani pentru femei.

Din total divorțuri în anul 2020, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau  23,9%, după 5-9 ani – 27,1%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (16,8%), după 15-19 ani (10,4%) și ,respectiv, după 20 ani și peste (21,8%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

Migrația internațională
 
În anul 2019 procesul de depopulare a Republicii Moldova a continuat. Astfel, migrația netă5 a populației cu reședința obișnuită în anul 20196 a avut o valoare negativă (- 38,2 mii persoane), ca și în anii precedenți, fiind totodată în scădere față de anul 2018 (- 41,8 mii persoane).

Din totalul emigranților, circa 43% dețin persoanele tinere din grupele de vârstă 20-29 de ani și 30-39 de ani, 21% și 22% respectiv. O situație similară este specifică și în cazul imigranților, aceleași grupe de vârstă dețin o pondere de circa 42% din total, (19% pentru grupa de vârstă 20-29 de ani și 23% pentru cea de 30-39 de ani (Figura 3).

Datele graficului în format.xls

Migrația internă
 
Pe parcursul anului 2020 conform datelor furnizate de Agenția Servicii Publice și-au schimbat domiciliul în interiorul țării circa 29,2 mii de persoane. În mare parte, migranții interni (89%) sunt persoanele cu vârsta aptă de muncă, predominant fiind persoanele din grupa de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, abordat din perspectiva de gen, a constituit 56,2% pentru femei și 43,8% pentru bărbați (Tabelul 3.).

Tabelul 3. Migrația internă oficială determinată de schimbarea domiciliului în anul 2020, persoane

 

Grupa de vârstă  

Numărul de sosiri

Numărul de plecări

 

Total

inclusiv:

Total

inclusiv:

 

în localități urbane

în localități rurale

din localități urbane

din localități rurale

 

Total

29158

19494

9664

29158

12491

16667

 

inclusiv:

 

 

 

 

 

 

 

   0-14 ani

44

33

11

44

20

24

 

   15-34 ani

13762

9462

4300

13762

4514

9248

 

   35-59 ani

12173

8070

4103

12173

5986

6187

 

   60 ani și peste
 

3179

1929

1250

3179

1971

1208

 

În anul 2020 datorită migrației interne numărul populației din localitățile urbane a crescut cu 7 mii persoane în detrimentul localităților rurale. Numărul cel mai mare de migranți a fost orientat spre orașele mari, astfel mun. Chișinău a înregistrat 47,5% din total sosiri, fiind urmat de mun. Bălți cu 3,7% respectiv.

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
3 Datele cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2021 sunt provizorii. Datele precizate vor fi disponibile în trimestrul III al anului 2022. Pentru mai multe detalii accesați  https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7050  
4 Nașterile și decesele sunt date provizorii calculate în baza datei evenimentului (data nașterii/decesului) și cu luarea în calcul a datelor privind actele de naștere transcrise.
5 La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definițiiimigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.
6 Migrația netă a populației cu reședința obișnuită este calculată în baza datelor privind traversările frontierei de stat a persoanelor fizice pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2019 a fost estimată în baza datelor pentru anii 2018, 2019 și 2020). Respectiv, datele privind migrația internațională a populației cu reședința obișnuită în anul 2020 vor fi calculate când va fi disponibilă informația  privind traversările frontierei de stat în anul 2021.

Informații relevante:

 
Persoană de contact:
Bargan Natalia
șef al direcției statistica populației și migrației
tel. 067 770 026
2020 căsătorii cifre date decedați divorţialitatea fertilitatea feminină indicatori migrația migraţia internă migraţia internaţională moldova mortalitatea mortalitatea infantilă nascuti natalitatea nupţialitatea rata de fertilitate rata de mortalitate rata de natalitate rata de nupțialitate situația demografică sporul natural statistica statistici

Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER