RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 15.09.2021
Prima / Comunicate de presă / Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul II 2021
Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul II 2021
06.09.2021
Versiune tipar

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul II 20211

Forța de muncă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul II 2021 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 874,0 mii persoane, fiind în creștere cu 1,9% față de trimestrul II 2020 (857,7 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (53,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (46,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (56,2% și, respectiv, 43,8%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 41,2%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul II 2020 - 39,9%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 47,3% în comparație cu cea feminină – 35,9%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,0% în mediul urban și 38,1% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 29,8%, iar în categoria 15-64 ani3 – 49,4%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 53,2%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 842,6 mii persoane, fiind în creștere (cu 2,6%) față de trimestrul II 2020 (821,5 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (53,9% bărbați și 46,1% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (43,4% mediul urban și, respectiv, 56,6% mediul rural).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 39,7%, fiind mai înaltă față de nivelul anului precedent (38,2% în trimestrul II 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (45,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (34,5%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 44,0% în mediul urban și 37,0% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 51,2%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 47,6%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,9%.

Datele graficului în format .xlsx

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 21,2 p. p. mai mare decât pentru femei) și după medii de reședință - la persoanele de 35-44 ani (cu 9,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 7,2 p.p.) (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 196,4 mii persoane sau 23,3% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul II 2020 - 188,1 mii și, respectiv, 22,9%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 646,2 mii persoane, fiind în creștere cu 2,0% față de trimestrul II 2020 (633,5 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,3% (în trimestrul II 2020 – 14,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,9% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2020 – 11,6%), iar în construcții 7,7% (în 2020 - 7,0%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 120,2 mii, fiind practic la nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (în 2020 - 120,4 mii), iar în construcții a constituit 64,9 mii, crescând cu 12,2% față de trimestrul II 2020. În sectorul servicii au activat 461,1 mii sau 54,7% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în creștere cu 1,3% față de trimestrul II 2020 (455,1 mii sau 55,4% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul II 2020) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 28,2% din populația ocupată a activat în sectorul public și 71,8% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.
 
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că marea majoritate o constituie salariații (78,0% din total ocupare sau 657,1 mii persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,8%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,6%). Marea majoritate a salariaților (89,5%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 6,6% față de 6,4% în trimestrul II 2020. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (9,4%) decât salariații femei (3,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (59,8%), construcții (13,1%), comerț (13,0%) și industrie (7,0%).

În sectorul informal au lucrat 17,0% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2020 – 17,6%), iar 22,8% - au avut un loc de muncă informal (în trimestrul II 2020 – 23,3%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 24,4%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 10,8% (indicator ODD 8.3.1 ). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).
 
Din totalul salariaților, 7,1% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” au primit 6,9% din salariați.

Numărul persoanelor subocupate5 a fost de 27,9 mii, ceea ce reprezenta 3,3% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul II 2020 a constituit 7,8%).

Din totalul persoanelor ocupate, 6,8% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)6, a fost de 31,4 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului II 2020 (36,2 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 52,7% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 53,6%7.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,6%, fiind mai mică față de trimestrul II 2020 (4,2%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,5%, iar la femei – de 3,7%; în mediul urban – 4,4% și în mediul rural – 3,0%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 7,1%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (1,2% pentru bărbați și 18,7% – femei), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,4% (5,5% pentru bărbați și 7,7% – femei).

Subutilizarea forței de muncă

În trimestrul II 2021 forța de muncă subutilizată8 a constituit 66,1 mii persoane, fiind în descreștere cu 44,3% față de trimestrul II 2020 (alcătuind 7,5% din forța de muncă extinsă9) și cu 30,8% față de trimestrul II 2019 (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul II 2021 scoate în evidență că la toate componentele (numărul șomerilor, forța de muncă potențială10, subocuparea) s-au înregistrat valori mai scăzute în comparație cu trimestrul respectiv al anului trecut (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

În raport cu structura forței de muncă subutilizate după componente, ponderea subocupării și a forței de muncă potențiale în totalul forței de muncă subutilizate în trimestrul II 2021 au înregistrat valori mai scăzute față de perioada respectivă a anului trecut (subocuparea - 42,2% față de 54,2% și, forța de muncă potențială, respectiv 10,3% față de 15,3%), totodată, cota parte a șomajului a fost în creștere (47,5% în 2021 față de 30,5% în 2020) (Figura 6).

Datele graficului în format .xlsx

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă, estimați în conformitate cu definițiile BIM11 (LU1- rata șomajului, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă), se prezintă după cum urmează (Figura 7).

Datele graficului în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul II 2021, a constituit 1246,5 mii persoane sau 58,8% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 3,6% față de trimestrul II 2020 (1293,2 mii și, respectiv, 60,1% din total populație). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, 47,5%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,8%) și grupa elevilor și studenților (13,7%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (10,6% comparativ cu 12,6% în trimestrul II 2020). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,1% sau 76,5 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 6,3% față de trimestrul II 2020 (respectiv 82,0 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (17,9% și, respectiv, 10,3% la bărbați față de 5,2% și, respectiv, 3,1% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (22,8% comparativ cu 1,4% pentru bărbați) (Figura 8).

Datele graficului în format .xlsx

În trimestrul II 2021, ponderea tinerilor NEET12 a constituit 18,1% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 27,4% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 31,3% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 9).

Datele graficului în format .xlsx

Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației pe piața muncii

Principalele constatări

În trimestrul II 2021 circa 8 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 86% la sută, sunt persoane ocupate, circa 14,0% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită Covid-19 a constituit 6,8 mii sau circa 1,0% din total populație ocupată (comparativ cu 200 mii sau 24,4% din total populație ocupată în trimestrul II 2020) (Figura 10).

Datele graficului în format .xlsx

Covid-19 a afectat într-o proporție mai mare populația ocupată feminină – 1,0% în comparație cu cea masculină – 0,7% și, respectiv, populația ocupată din mediul urban – 1,4% în comparație cu cea din mediul rural – 0,4% (în trimestrul II 2020, pentru femei – 30,9% față de bărbați – 18,5% și în mediul urban – 33,3% față de mediul rural – 17,4%) (Figura 11).

Datele graficului în format .xlsx

În structura pe sexe a persoanelor care au fost afectate de pandemie, în trimestrul II 2021 au predominat femeile, cu o pondere de 55,3% față de 44,7% pentru bărbați, în timp ce în total ocupare în trimestrul II 2021, femeile au alcătuit 46,1% și bărbații, respectiv, 53,9% (comparativ cu trimestrul II 2020, pentru femei – 60,5% față de 39,5% pentru bărbați). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban - 74,2% față de mediul rural - 25,8% (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 43,4% și a mediului rural, respectiv de 56,6% și comparativ cu trimestrul II 2020 în mediul urban – 60,0% față de mediul rural – 40,0%) (Figura 12).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare economice rezultă că marea majoritate au fost din sectorul servicii (83,4% din total persoane ocupate afectate), urmate de persoanele din sectorul industrie (16,6%). În trimestrul II 2020 situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul servicii au avut cea mai mare pondere (77,1%), urmate de persoanele din sectorul industrie (14,4%), și sectorul construcții (6,1%).

În trimestrul II 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează: fiecare a doua persoană a lucrat mai puține ore pe săptămână (48,2%), fiecare a treia persoană fie că a prestat munca la domiciliu/a lucrat la distanță, fie că a fost transferată la program de lucru parțial (37,5%, și respectiv, 37,6%) și una din patru persoane (23,5%) nu a lucrat deloc/activitate întreruptă (în trimestrul II 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc/activitate întreruptă a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,7%, urmate de persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână și persoanele care au prestat munca la domiciliu/la distanță (30,4%, și respectiv, 25,6%) (Figura 13).

Sistarea/întreruperea activității în trimestrul II 2021 a avut un impact mai mare asupra femeilor, înregistrând 26,9% din totalul femeilor afectate în comparație cu 19,4% la bărbați. În rândul bărbaților a fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță (39,6% pentru bărbați și, respectiv, 35,9% - femei). Mai puține ore lucrate au fost raportate practic atât de femei, cât și de bărbați (49,4% pentru femei, și, respectiv, 46,7% - bărbați). Ponderea bărbaților transferați la program parțial de lucru a depășit-o pe cea a femeilor (40,3% pentru bărbați, și, respectiv, 35,3% - femei) (în trimestrul II 2020 situația a fost inversă: femeile au deținut ponderi mai superioare bărbaților în prestarea muncii la domiciliu/la distantă (33,0% pentru femei, și, respectiv, 14,2% - bărbați), iar bărbații - în activități întrerupte/sistate (69,2% pentru bărbați, și,  respectiv, 55,0% - femei) (Figura 14).

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă/activitate întreruptă/sistată din cauza pandemiei au fost concediile de boală (71,3%) și staționarea/sistarea activității unității (28,7%) (comparativ cu trimestrul II 2020, ponderi mai mari au fost înregistrate la - concediile fără plată (31,4%), staționarea/sistarea activității (21,9%) și șomajul tehnic (20,3%).

 

Anexă:

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
5 Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 
6 Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
7 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 iulie 2021 a constituit 20,5 mii persoane.
8 Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.
9 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.
10 Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
11 BIM: Biroul Internațional al Muncii.
12 Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

Precizări metodologice:

Informații relevante:

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

OECD:

sdg-ro-08.png

Persoană de contact:
Vâtcărău Elena
şef al Direcţiei statistica ocupării
tel. 067 770 017

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
29799 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran