RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 03.12.2021
Prima / Comunicate de presă / Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2020
Vârstnicii în Republica Moldova în anul 2020
29.09.2021
Versiune tipar

Vârstnicii în Republica Moldova în anul 20201

Cu ocazia Zilei internaționale a persoanelor vârstnice, care este marcată anual la 1 octombrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vârstnicilor, conform datelor disponibile pentru anul 2020 și 2021.

Situația demografică

Populația în vârstă la nivel global și național crește atât în termeni absoluți, cât și relativi

Populația lumii este într-un proces continuu de îmbătrânire. În anul 2020, circa 727 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani și peste. Ponderea acestor persoane în total populație s-a majorat de la 6% în anul 1990 până la 9,3% în anul 2020, iar până în anul 2050 se estimează că aceasta va crește până la 16%2.

În Republica Moldova, la începutul anului 2021 locuiau 584,0 mii persoane3 în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 22,5% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 349,5 mii persoane erau femei (sau 59,9%), fiecare a treia persoană era între 60-64 ani, iar 61,2 mii persoane (sau 10,5%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 6,0 p.p. (de la 13,0% la începutul anului 2017, până la 19,0% la începutul anului 2021).

Datele graficului în format .xlsx

La începutul anului 2021, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei a constituit 22,5%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2017, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale.

Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul îmbătrânirii populației feminine la începutul anului 2021 fiind cu 6,9 p.p. mai înalt faţă de cel al bărbaţilor şi a constituit 25,8% comparativ cu 18,9% în cazul bărbaţilor.

Datele graficului în format .xlsx

Raportul pe sexe la vârstnici nu diferă semnificativ în dinamică

La 1 ianuarie 2021, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a fost de 67,1 bărbați la 100 femei (față de 66,4 bărbați la 100 femei la 1 ianuarie 2017). În grupul de vârstă 80-84 ani, schimbările în raportul pe sexe sunt mai vizibile, fiind în scădere de la 48 la 45 bărbați la 100 femei.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile vârstnice au durata medie a vieții mai mare decât bărbații

Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 ani în perioada 2016-2020 a scăzut cu 0,5 ani în cazul bărbaţilor şi cu 0,2 ani în cel al femeilor. În rezultat, s-a înregistrat creşterea decalajului dintre durata medie a vieții la vârsta de 60 ani a bărbaţilor şi a femeilor, de la 4,2 ani (în a.2016) la 4,5 ani (în a.2020) în favoarea femeilor. O femeie în vârstă de 60 ani va mai trăi estimativ, încă 18,6 ani, în timp ce durata medie a vieții unui bărbat la 60 ani este de 14,1 ani, potrivit datelor anului 2020.

Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește mortalitatea femeilor

Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (64,4% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (13,4%) şi bolile aparatului digestiv (5,5%). Supramortalitatea masculină, caracterizată prin valori superioare ale mortalității bărbaților vârstnici comparativ cu mortalitatea femeilor vârstnice, a fost înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces.

Datele graficului în format .xlsx

Starea de sănătate

Incidența prin tumori maligne este în descreștere

Conform datelor Ministerului Sănătății, în anul 2020 circa 68% din cazurile noi de tumori maligne au revenit persoanelor în vârstă de 60 ani și peste. În medie, în fiecare zi, 16 persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu tumori maligne, fiind înregistrate în total 5,9 mii persoane vârstnice. La 100 mii vârstnici au revenit în medie 1011 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 1129 cazuri în anul 2016.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile și bărbații din categoria de vârstă 65-69 ani şi bărbaţii vârstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vârstă de 60 ani şi peste au revenit în medie 1351 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 782 cazuri noi la 100 mii femei de vârsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne s-a înregistrat atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor pentru segmentul de vârstă 65-69 ani – 1396 cazuri noi la 100 mii bărbaţi de vârsta respectivă şi 758 cazuri noi la 100 mii femei.

Bărbații vârstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tuberculoză activă, la fel și bărbații și femeile din categoria de vârstă de 55-64 ani

În anul 2020, la nivel de ţară, s-au înregistrat 1,1 mii cazuri noi de tuberculoză activă, aproape fiecare al patrulea caz (26,4%) revenind unei persoane în vârstă de 55 ani şi peste. Totodată, circa 63% din aceste cazuri s-au înregistrat la populația în vârstă de 55 ani și peste din mediul rural. La 100 mii locuitori în vârstă de 55-64 ani au revenit 57 cazuri noi de tuberculoză activă și 21 cazuri noi de tuberculoză activă la 100 mii locuitori în vârstă de 65 ani și peste.

De la începutul pandemiei de Covid-19 persoanele vârstnice au fost mai mult afectate de noul virus

Conform datelor Ministerului Sănătății, de la începutul pandemiei de Covid-19 din martie 2020 și până la data de 28 septembrie 2021, au fost confirmate circa 291,3 mii cazuri4 de infecție cu noul tip de Coronavirus, iar 6,7 mii persoane au decedat. Din numărul total al persoanelor infectate, persoanele în vârstă de 60 ani și peste reprezintă 32,1%, iar din numărul total al deceselor – 80,8%. Femeile reprezintă 60,0% în numărul total al persoanelor de 60 ani și peste infectate cu Covid-19 și 51,8% în numărul persoanelor de această vârstă decedate din cauza virusului.

Datele graficului în format .xlsx

În funcție de grupul de vârstă al persoanelor infectate, circa 61,7 mii persoane (66,0%) aveau vârsta de 60-69 ani, circa 24,9 mii persoane (26,7%) – vârsta de 70-79 ani și 6,8 mii persoane (7,3%) erau în vârstă de 80 ani și peste. De asemenea, din numărul total al deceselor din cauza Covid-19, 2,4 mii persoane (44,7%) aveau vârsta de 60-69 ani, 2,0 mii persoane (36,8%) – 70-80 de ani și circa o mie persoane (18,5%) – 80 ani și peste.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea vârstnicilor

Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în anul 2020, în urma expertizării primare au fost recunoscute 9,2 mii persoane adulte cu dizabilitate primară, inclusiv 0,5 mii femei în vârstă de 58 ani 6 luni și mai mult și 0,3 mii bărbați în vârstă de 63 ani și mai mult. Totodată, în urma reexpertizării au fost reîncadrate în grad de dizabilitate 40,9 mii de persoane, inclusiv câte 1,6 mii femei și bărbați în vârstă de 58 ani 6 luni și, respectiv, 63 ani și peste.

Bolile aparatului circulator sunt cauza predominantă a dizabilităţii la vârstnici

Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea primară au fost bolile aparatului circulator (30,6%), după care au urmat tumorile maligne (17,6%) și bolile ochiului și anexelor sale – 14,5%.

Datele graficului în format .xlsx

Cauzele care au determinat cel mai des dizabilitatea repetată în urma reexpertizării au fost bolile aparatului circulator (29,1%), după care au urmat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (14,3%) și tumorile maligne (13,5%).

Datele graficului în format .xlsx

Protecţia socială

Ponderea femeilor vârstnice depăşește ponderea bărbaţilor vârstnici în numărul pensionarilor

Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2021 numărul pensionarilor a constituit 686,3 mii persoane5, dintre care circa 522,8 mii (76% din totalul pensionarilor) erau pensionari pentru limită de vârstă. Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vârstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, femeile au constituit 69,8% în numărul total de pensionari pentru limită de vârstă. Persoanele în vârstă de 60 ani și peste dețineau o pondere de 95,9% în totalul pensionarilor pentru limită de vârstă, dintre aceștia 68,5% fiind femei.

Datele graficului în format .xlsx

Femeile beneficiază de pensii medii pentru limită de vârstă mai mici decât pensiile bărbaţilor

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la 01.01.2021 a constituit 2067,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,2%, iar comparativ cu începutul anului 2017 aceasta s-a majorat cu 59,0%. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în cazul bărbaţilor a constituit 2409,3 lei comparativ cu 1919,9 lei în cazul femeilor. Astfel, disparitatea de gen în cazul pensiilor pentru limită de vârstă a constituit 20,3% comparativ cu valoarea de 18,1% la începutul anului 2017.

Datele graficului în format .xlsx

Pensia pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari, dar nu și în cazul beneficiarilor de pensii din sectorul agricol

Valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2020 a constituit 1759,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,1%. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta a constituit 1955,9 lei comparativ cu 1746,8 lei pentru cei din alte oraşe şi 1692,8 lei pentru pensionarii de la sate.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă a permis acoperirea valorii minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 117,5% în anul 2020 comparativ cu 87,0% în anul 2016. Cu toate acestea, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în sectorul agricol a acoperit valoarea minimului de existență în proporție de doar 86,5% comparativ cu sectorul non-agricol – 132,4%.

Datele graficului în format .xlsx

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă a acoperit minimul de existență pentru pensionari în proporție de 65%

Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă la 01.01.2021 a constituit 1143,6 lei și a permis acoperirea valorii minimului de existență pentru pensionari în proporție de 65,0%.

Totodată, circa 23,7% din pensionari pentru limita de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Femeile predomină în numărul beneficiarilor de servicii sociale primare

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2020 au activat circa 2,0 mii lucrători sociali care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 17,5 mii de beneficiari, inclusiv 14,4 mii persoane vârstnice care au atins vârsta de pensionare (82,4%). Femeile au constituit 83,4% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.

Tabelul 1. Persoane vârstnice beneficiare de servicii sociale, pe tipuri de servicii și sexe, în anul 2020

Total

Femei

Bărbați

Servicii sociale primare

Îngrijire la domiciliu

14 394

12 002

2 392

Cantine de ajutor social

16 662

12 370

4 292

Servicii sociale specializate

Centre care acordă servicii specializate

3 796

2 498

1 298

Servicii sociale cu specializare înaltă

Centre care acordă servicii cu specializare înaltă

713

...

...

 

Pachetul minim de servicii sociale

Suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate

857

617

240

Asistență personală

1 480

754

726

Datele tabelului în format .xlsx

În anul 2020, în țară au activat 62 cantine de ajutor social (42 în mediul rural și 20 în mediul urban), înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, care au deservit 23,4 mii persoane, inclusiv 16,7 mii persoane vârstnice care au atins vârsta de pensionare (71,7%). Femeile au constituit 74,2% în rândul persoanelor vârstnice beneficiare de acest serviciu.

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 3,8 mii persoane vârstnice, femeile constituind 65,8%. De serviciile sociale acordate în centrele cu specializare înaltă au beneficiat 0,7 mii persoane vârstnice.

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa 1,5 mii persoane vârstnice au beneficiat de serviciul asistență personală (50,9% femei) și circa 0,9 mii persoane vârstnice (72,0% femei) de suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate.

Piaţa muncii

Ponderea vârstnicilor activi din punct de vedere economic este în descreștere

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în anul 2020 a fost de 80,4 mii, ceea ce constituie 9,3% din totalul persoanelor active și 14,0% din populația totală din aceeași grupă de vârstă.

Datele graficului în format .xlsx

Vârstnicii din mediul rural şi de sex masculin predomină în populația vârstnică ocupată

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste, în anul 2020, a constituit 79,3 mii ceea ce reprezintă 9,5% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 55,7% din vârstnicii ocupaţi au fost din mediul rural şi 59,3% au fost bărbaţi. Peste 2/3 din totalul vârstnicilor ocupaţi (68,6) aveau vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (20,9%) avea 65-69 ani, circa 1,0% – 80 ani și peste.

Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a patra persoană vârstnică ocupată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a treia persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 31,4% din bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 16,2% – în industrie, 10,9% – în învăţământ, 9,6% – în comerț. În rândul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 22,9% de femei vârstnice erau ocupate în agricultură, 20,5% – în învăţământ, 15,3% – în sănătate şi asistenţă socială, 12,0% – în comerţ.

Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 37 ore. Fiecare a doua persoană vârstnică ocupată (55,3%) a lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 32,6% – de la 20 până la 39 de ore pe săptămână. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (74,1%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (19,3%).

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul de trai al gospodăriilor cu vârstnici

Gospodăriile cu vârstnici predomină în mediul rural şi sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2020, din total gospodării, 40,9% aveau în componență cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dintre care 69,6% au constituit gospodăriile formate doar din vârstnici, iar restul gospodăriilor aveau în componenţă şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vârstnici, 62,3% locuiau în mediul rural şi, respectiv, 37,7% în mediul urban. Repartizarea acestor gospodării după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderență a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (65,4%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezente în proporţie de 34,4%.

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vârstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia era cel puţin o persoană în vârstă de 60 ani şi peste, dispunea de 2936,8 lei lunar/persoană. Gospodăriile din mediul urban se aflau într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 3347,2 lei/persoană faţă de 2694,3 lei/ persoană în mediul rural.

Prestaţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a vârstnicilor

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestaţiile sociale, care au constituit 47,9% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie au constituit 28,6% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 9,1%. Transferurile din afara ţării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporţie de 8,2%.

Gospodăriile formate numai din vârstnici au venituri medii mai mari decât gospodăriile cu vârstnici care locuiesc și cu alte persoane

Situaţia vârstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vârstnici, din perspectiva veniturilor medii pe o persoană, au fost într-o situaţie mai bună decât vârstnicii care au locuit în gospodării extinse.

Tabelul 2. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2020

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici și alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total venituri disponibile
(medii lunare pe o persoană), lei

2 973,5

3 485,1

2 677,6

2 897,6

3 204,3

2 712,3

inclusiv în % pe surse de formare:

 

 

 

 

 

 

Venit din activitatea salarială

14,9

19,6

11,3

43,5

51,5

37,8

Venit din activitatea individuală agricolă

8,4

0,8

14,2

9,9

1,4

15,9

Venit din activitatea individuală non-agricolă

1,0

1,0

1,0

5,9

7,1

5,0

Prestații sociale

65,5

66,0

65,2

28,6

30,3

27,4

Alte venituri

10,1

12,6

8,3

12,2

9,7

14,0

inclusiv transferuri din afara țării

6,4

6,5

6,4

10,0

5,9

12,9

Datele tabelului în format .xlsx

Pentru gospodăriile formate numai din vârstnici, principala sursă de existenţă au fost prestaţiile sociale (65,5%). Datorită faptului că o parte din vârstnici erau economic activi, veniturile acestora au avut la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (14,9%) şi activitatea individuală agricolă (8,4%).

În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora erau şi alte persoane, principala sursă de venit a fost activitatea salarială – 43,5%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 28,6%. Totodată, gospodăriile mixte au fost dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu gospodăriile formate doar din vârstnici (10,0% faţă de 6,4%).

Gospodăriile cu vârstnici din mediul urban cheltuie mai mult decât cele din mediul rural

În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 2594,8 lei/persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum s-a evidenţiat mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 3020,9 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au însumat 2343,0 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici au fost destinate necesarului de consum alimentar (47,8%), după care au urmat cheltuielile pentru locuință și serviciile comunale – 18,5%, îmbrăcăminte şi încălţăminte – 7,1% și sănătate – 7,0%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei (5,0%), telecomunicaţii (4,4%) şi transport (3,5%).

Gospodăriile formate numai din vârstnici cheltuie mai mult decât cele care au în componenţă şi alte persoane

Gospodăriile formate doar din vârstnici au cheltuit, în medie pe lună, 2706,3 lei/persoană sau cu 9,3% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţa cărora erau şi alţi membri. În acelaşi timp, comparativ cu gospodăriile cu vârstnici și alte persoane, persoanele din gospodăriile formate numai din vârstnici au cheltuit mai mult pentru procurarea de produse alimentare, locuință și servicii comunale şi sănătate.

Tabelul 3. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vârstnici, în anul 2020
 

 

Gospodării formate numai din vârstnici

Gospodării cu vârstnici şi alte persoane

Total

Urban

Rural

Total

Urban

Rural

Total cheltuieli de consum
(medii lunare pe o persoană), lei

2 706,3

3 099,4

2 478,9

2 476,0

2 939,7

2 195,8

inclusiv, %:

 

 

 

 

 

 

Produse alimentare și băuturi nealcoolice

49,3

47,6

50,6

45,9

43,8

47,7

Îmbrăcăminte și încălţăminte

5,7

4,9

6,3

8,8

8,2

9,2

Locuinţă, apă, electricitate și gaze

20,9

20,4

21,2

15,6

15,3

15,9

Mobilier, dotarea și întreținerea locuinţei

4,8

4,7

4,9

5,2

4,8

5,4

Sănătate

7,2

8,7

6,2

6,6

7,9

5,6

Transport şi telecomunicaţii

6,3

6,8

5,9

9,8

10,1

9,7

Alte bunuri şi servicii

5,7

6,8

4,9

8,0

9,9

6,5

Datele tabelului în format .xlsx

Gospodăriile numai cu vârstnici sunt mai puţin dotate cu comodităţi

Gospodăriile formate numai din vârstnici s-au dovedit a fi în condiţii mai puţin avantajoase privind nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Dacă gospodăriile cu vârstnici şi alte persoane dispuneau de apeduct în proporţie de 85,6%, atunci în cazul gospodăriilor numai cu vârstnici doar 77,3% dispuneau de aceste comodităţi. Situaţia este similară și în privința dotării cu sistem de canalizare, apă caldă, baie sau duş și grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei.

Datele graficului în format .xlsx

Condiţiile de trai ale vârstnicilor din mediul urban sunt mai bune decât ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vârstnicii de la sate şi din oraşe. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi încălzire, respectiv vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mai bune decât cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 97,0% din locuințele gospodăriilor formate numai din vârstnici erau dotate cu apeduct, 92,4% – cu sisteme de canalizare, 86,2% – cu baie sau duş în locuinţă şi 73,3% – cu încălzire centrală sau autonomă. În schimb în mediul rural, doar 65,3% gospodării erau dotate cu apeduct, 47,8% – cu sisteme de canalizare, 35,9% – cu baie sau duş în locuinţă, iar 90,8% pentru încălzire au folosit sobă cu lemne sau cărbune.

Vârstnicii din mediul rural sunt mai puţin satisfăcuţi de nivelul de trai comparativ cu cei din mediul urban

Circa 85,8% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 5,6% – bun sau foarte bun, iar 8,6% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău. În mediul rural doar 4,7% din gospodăriile formate numai din persoane vârstnice au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul urban 7,2% din gospodăriile formate numai din vârstnici erau satisfăcuți pe deplin de nivelul de trai.

Comparativ cu anul 2019, circa 90,7% din gospodăriile formate numai din vârstnici au menţionat că trăiesc la fel, 8,2% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,1% au afirmat ca trăiesc mai bine. Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2020, circa 10,2% din gospodăriile formate numai din vârstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi, iar 5,6% din aceste gospodării nu dispuneau de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare, prescrise de medic.

 

Note:

1 Informația este prezentată fără datele privind populaţia localităţilor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor din compartimentul Dizabilitatea vârstnicilor și a situației cu COVID-19, care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat pentru determinarea dizabilității și pentru testarea la Covid-19.
3 Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021 sunt provizorii.
5 Începând cu 01.01.2017, pensionarii angajați ai organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Precizări metodologice:

    • Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Referințe utile privind situația vârstnicilor în statele Uniunii Europene:

Eurostat:

Direcția statistică a ONU:

 

Persoană de contact:
Nadejda Cojocari
șef al direcției statistica serviciilor sociale
Tel: 067 770 011

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
52197 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran