RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 03.12.2021
Prima / Interviuri în presă / "Statistica trebuie să servească interesele interne ale ţării"
"Statistica trebuie să servească interesele interne ale ţării"
07.07.2009
Versiune tipar

Adriana Mata Greenwood, expert internaţional de la Departamentul de Statistică al Oficiului Internaţional al Muncii din Geneva:

"Statistica trebuie să servească interesele interne ale ţării".

  • Utilizarea unor indicatori statistici de calitate joasă poate avea repercusiuni drastice asupra calităţii vieţii oamenilor;
  • Trebuie îmbunătăţite statisticile cu privire la migraţia populaţiei;
  • În R. Moldova, există un nivel scăzut de utilizare a datelor statistice.

Timp de o săptămână, la invitaţia Proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, implementat în comun de către PNUD, UNIFEM, UNFPA şi UNICEF, la Chişinău s-a aflat un expert internaţional de la Departamentul de Statistică al Oficiului Internaţional al Muncii din Geneva. Adriana Mata Greenwood a oferit consultanţă pentru reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică, utilizatorii de date din ministerele şi organizaţiile de resort din R. Moldova privind utilizarea indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen din domeniul pieţei muncii şi nivelului de trai. La solicitarea noastră, Adriana Mata Greenwood a acceptat să vorbească despre situaţia din domeniul statisticii din R. Moldova, despre măsurile necesare pentru alinierea la standardele internaţionale, precum şi despre felul în care a văzut piaţa muncii şi nivelul nostru de trai.  

În ultimul timp se vehiculează mult termenul de egalitate de gen, dar puţină lume ştie ce presupune el. Spuneţi-ne, ce rol joacă indicatorii  statistici în procesul de aplicare a principiului egalităţii de gen în politicile publice?

Este foarte important ca organele de decizie să cunoască şi să utilizeze indicatorii statistici potriviţi care reflectă diferenţele şi similitudinile între bărbaţi şi femei, precum şi circumstanţele care le cauzează, în vederea realizării unor politici publice echitabile pentru femei şi bărbaţi. Pentru a realiza acest lucru este necesar ca aceştia să utilizeze şi indicatori statistici de calitate. Or, politicile publice afectează diferit femeile şi bărbaţii şi, prin urmare, trebuie planificate şi elaborate astfel încât să ţină cont de aceste diferenţe şi să nu le amplifice. Un rol important îi revine şi populaţiei care, în baza informaţiei statistice, poate aprecia starea de lucruri dintr-un anumit domeniu şi poate exercita presiuni asupra factorilor de decizie dacă observă că indicatorii reflectă tendinţe nedorite sau neaşteptate. Din păcate, însă, se întâmplă des ca oamenii să aibă o anumită viziune asupra situaţiei dintr-un domeniu şi să rămână uluiţi când constată că datele statistice arată o situaţie diametral opusă.

Aţi vorbit de indicatori statistici de calitate. Ce presupune asta? 

Disponibilitatea unor indicatori statistici de calitate presupune şi posibilitatea elaborării unor politici publice adecvate. Dar, s-ar putea întâmpla ca ţara respectivă să nu fie în stare să facă acest lucru. De exemplu, dacă într-o ţară există indicatori de calitate cu privire la şomaj şi aceştia indică o rată înaltă a şomajului, s-ar putea ca guvernul acestei ţări să nu fie în stare să întreprindă careva măsuri de redresare a situaţiei. De asemenea, utilizarea unui indicator inadecvat ar putea prezenta pericol, deoarece în baza acestora factorii de decizie ar putea alege o cale greşită de dezvoltare. De exemplu, în unele ţări în care copiii suferă de malnutriţie, organizaţiile internaţionale ce acordă asistenţă în dezvoltare hotărâse, în baza indicatorilor standard privind sănătatea, să promoveze utilizarea laptelui praf de calitate în schimbul celui matern fără a lua însă în consideraţie calitatea apei utilizate pentru pregătirea laptelui praf, ceea ce a avut drept consecinţă agravarea stării generale a sănătăţii copiilor.  În statistica muncii nu există cazuri atât de tragice precum cele din domeniul ocrotirii sănătăţii, dar utilizarea unor indicatori de calitate joasă poate avea repercusiuni drastice asupra calităţii vieţii oamenilor. În multe ţări factorii de decizie nu ţin cont de povara treburilor casnice care le revine femeilor şi încercând să le îmbunătăţească situaţia în societate elaborează politici care le măresc şi mai mult volumul responsabilităţilor. 

Ce părere aveţi despre setul de indicatori sensibili la dimensiunea de gen din domeniul pieţei muncii şi a nivelului de trai din R. Moldova? Ce măsuri ar trebui de întreprins pentru alinierea lor la standardele internaţionale?

Judecând după lista indicatorilor de dezvoltare sensibili la dimensiunea de gen (elaboraţi în cadrul Proiectului Comun cu participarea reprezentanţilor guvernului, societăţii civile, mediului academic, organizaţiilor donatoare) cu care am lucrat, am remarcat existenţa unui mare potenţial pentru elaborarea statisticilor în aceste domenii. Aceştia pot fi indicatori care pot ajuta la evaluarea pieţei muncii, în general, precum şi a circumstanţelor în care activează bărbaţii şi femeile pe piaţa muncii, în particular. Acum însă trebuie identificaţi indicatorii specifici situaţiei concrete din R. Moldova. Cred că trebuie îmbunătăţite statisticile cu privire la migraţia populaţiei. Din câte am înţeles, bărbaţii care pleacă la muncă peste hotare sunt, de regulă, de vârstă medie, căsătoriţi, iar femeile sunt mai tinere şi, de cele mai multe ori, singure şi fără copii. Aceste informaţii există, dar nu sunt prezentate prin careva indicatori. Un alt aspect la care ar trebuie să se atragă atenţie este violenţa în familie; numărul de persoane decedate ca urmare a violenţei în familie etc. 

Lista de indicatori este foarte mare, motiv pentru care este greu de identificat pe cei mai importanţi şi trebuie depuse eforturi considerabile pentru justificarea fiecărui indicator. Statistica are menirea de a servi interesele şi necesităţile interne ale ţării şi, respectiv, de a  elabora indicatori statistici de calitate adecvată, corespunzători acestor necesităţi. Una din recomandări ar fi prioritizarea indicatorilor sensibili la dimensiunea de gen nu în funcţie de datele statistice care sunt disponibile la moment în ţară (lucru deja efectuat de reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică), ci în funcţie de importanţa lor pentru atingerea unor obiective concrete. De asemenea, o altă recomandare ar fi ca pentru fiecare obiectiv inclus în planurile sau strategiile naţionale de dezvoltare economică să fie identificat un indicator primordial şi doi-trei secundari. În caz contrar, se pierde din esenţa acelui obiectiv pe care aceşti indicatori secundari ar trebui să-l servească. În această lucrare de prioritizare a indicatorilor rolul principal ar trebui să-l joace unităţile de monitorizare a politicilor din cadrul Guvernului Moldovei.

În opinia DVS. cât de utilizate sunt datele statistice în R. Moldova?

La momentul finalizării misiunii mele la Chişinău, după o săptămână de lucru cu statisticienii şi cu utilizatorii de date statistice (în cadrul seminarului "Utilizarea indicatorilor de dezvoltare sensibili la dimensiunea de gen", despre care puteţi afla mai multe urmând link-ul  /libview.php?l=ro&idc=223&id=2621), mi se creează impresia că există totuşi un nivel scăzut de utilizare a datelor statistice în RM.

Ar fi benefic pentru ţară dacă responsabilii de elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor naţionale şi regionale ar utiliza mai mult datele statistice şi s-ar implica mai activ în producerea lor. Statisticile naţionale în Moldova sunt de o calitate foarte bună, dar am impresia că acestea nu sunt apreciate la justa lor valoare şi nu sunt foarte cunoscute. Pentru a schimba starea lucrurilor, cred că ar trebui ca datele statistice să fie transformate într-o informaţie pe înţelesul tuturor utilizatorilor. Consumatorul final al datelor statistice trebuie să fie societatea în ansamblu. Majoritatea oamenilor nu au gândire matematică şi când văd multitudinea de cifre se sperie de ele şi nu le înţeleg. Un rol important în acest proces le revine jurnaliştilor, care trebuie să transforme datele statistice în povestiri umanizate, pe înţelesul tuturor, să explice anumite tendinţe în baza acestor date.

Vă mulţumim pentru interviu.

Interviu realizat de Natalia Costaş în cadrul Proiectului Comun PNUD, UNIFEM, UNFPA şi UNICEF „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” .

Interviul a fost publicat în ziarul "Eco, magazin economic" nr. 227 din 08.07.2009

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
51004 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran