Prima / Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2021
 
Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2021
04.03.2022

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 20211

Forța de muncă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul IV 2021 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 870,3 mii persoane, fiind în ușoară descreștere cu 0,8% față de trimestrul IV 2020 (877,4 mii).
 
În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (51,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,1% și, respectiv, 45,9%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 41,0%, fiind în ușoară creștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul IV 2020 - 40,8%) (Figura 1). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 45,7% în comparație cu cea feminină – 37,0%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 48,1% în mediul urban și 36,5% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 32,3%, iar în categoria 15-64 ani3 – 48,9%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 52,5%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 847,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere (cu 0,2%) față de trimestrul IV 2020 (845,6 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (51,5% bărbați și 48,5% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,8% mediul rural și, respectiv, 46,2% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 40,0%, fiind mai înaltă față de nivelul anului precedent (39,3% în trimestrul IV 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (44,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,2%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 47,1% în mediul urban și 35,4% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 51,0%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 47,6%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 30,7%.

Datele graficului în format .xlsx

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 17,0 p.p. mai mare decât pentru femei) și după medii de reședință - la persoanele de 45-54 ani (cu 17,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 8,3 p.p.) (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Distribuția persoanelor ocupate pe activități economice a fost, practic, la nivelul anului precedent. În sectorul agricol au activat 166,4 mii persoane sau 19,6% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV 2020 - 165,4 mii și, respectiv, 19,6%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 681,0 mii persoane (în trimestrul IV 2020 - 680,2 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industria constituit 14,7% (în trimestrul IV 2020 – 14,6%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,2% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2020 – 12,0%), iar în construcții 8,0% (în 2020 - 7,8%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 124,6 mii (în trimestrul IV 2020 - 123,5 mii), iar în construcții a constituit 68,1 mii (în trimestrul IV 2020 - 66,2 mii). În sectorul servicii au activat 488,2 mii sau 57,6% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul IV 2020 - 490,5 mii sau 58,0% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul IV 2020) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 30,1% din populația ocupată a activat în sectorul public și 69,9% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că marea majoritate o constituie salariații (78,6% din total ocupare sau 666,3 mii persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,7%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,3%). Marea majoritate a salariaților (89,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 7,2% față de 6,6% în trimestrul IV 2020. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,9%) decât femei (5,6%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (55,5%), construcții (14,5%), industrie (6,6%) și comerț (6,3%).

În sectorul informal au lucrat 16,6% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2020 – 17,1%), iar 23,0% - au avut un loc de muncă informal (în trimestrul IV 2020 – 22,5%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 25,2%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 12,0% (indicator ODD 8.3.1 ). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (67,8% din totalul persoanelor ocupate în construcții).
 
Din totalul salariaților, 7,3% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Numărul persoanelor subocupate5 a fost de 18,1 mii, ceea ce reprezenta 2,1% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul IV 2020 a constituit 4,0% sau 33,4 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 8,0% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)6, a fost de 22,9 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului IV 2020 (31,8 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 65,1% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 64,8%7.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 2,6%, fiind mai mică față de trimestrul IV 2020 (3,6%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,3%, iar la femei – de 1,9%; în mediul urban – 2,0% și în mediul rural – 3,2%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 9,6%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (12,7% pentru bărbați față de 4,1% pentru femei și, respectiv, 14,3% în mediul rural față de 4,7% – urban), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 4,7% și a înregistrat disparități importante pe sexe (6,5% pentru bărbați și 2,0% pentru femei).

Subutilizarea forței de muncă

În trimestrul IV 2021, forța de muncă subutilizată8 a constituit 49,7 mii persoane, alcătuind 5,7% din forța de muncă extinsă9 și fiind în descreștere cu 31,3% față de trimestrul IV 2020 și cu 38,1% față de trimestrul IV 2019 (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul IV 2021 în comparație cu trimestrul respectiv al anului trecut, scoate în evidență următoarele: numărul șomerilor și subocuparea au fost în descreștere, în timp ce forța de muncă potențială10 – în creștere (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

În raport cu structura forței de muncă subutilizate după componente, ponderea șomajului și a forței de muncă potențiale în totalul forței de muncă subutilizate în trimestrul IV 2021 au înregistrat valori mai înalte față de perioada respectivă a anului trecut (șomajul – 46,1% față de 44,0% și forța de muncă potențială, respectiv 17,5% față de 9,8%), totodată, cota parte a subocupării a fost în descreștere (36,4% în 2021 față de 46,2% în 2020) (Figura 6).

Datele graficului în format .xlsx

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între cerere și oferta de muncă, estimați în conformitate cu definițiile BIM11 (LU1- rata șomajului, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă), se prezintă după cum urmează (Figura 7).

Datele graficului în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul IV 2021, a constituit 1250,3 mii persoane sau 59,0% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 1,8% față de trimestrul IV 2020 (1273,6 mii și, respectiv, 59,2% din total populație). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, 46,1%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,4%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (9,9% comparativ cu 10,6% în trimestrul IV 2020). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,2% sau 90,1 mii), numărul celor din urmă fiind în creștere cu 18,2% față de trimestrul IV 2020 (respectiv 6,0% sau 76,2 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,5% și, respectiv, 12,4% la bărbați față de 5,0% și, respectiv, 3,3% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (21,8% comparativ cu 1,2% pentru bărbați) (Figura 8).

Datele graficului în format .xlsx

În trimestrul IV 2021, ponderea tinerilor NEET12 a constituit 16,3% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 23,2% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 27,8% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1 ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 9).

Datele graficului în format .xlsx

Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației pe piața muncii

Principalele constatări

În trimestrul IV 2021 numărul persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza Covid-19 a constituit 5,3 mii sau circa 0,6% din total populație ocupată (comparativ cu 15,7 mii sau 2,0% din total populație ocupată în trimestrul IV 2020) (Figura 10).

Datele graficului în format .xlsx

În structura pe sexe a persoanelor ocupate care au fost afectate de pandemie în trimestrul IV 2021 majoritatea absolută au alcătuit-o femeile, cu o pondere de 80,6% față de 19,4% la bărbați (comparativ cu trimestrul IV 2020, pentru femei – 53,9% față de 46,1% pentru bărbați). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban - 73,2% față de mediul rural - 26,8% (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 46,2% și a mediului rural, respectiv de 53,8% și comparativ cu trimestrul IV 2020 în mediul urban – 83,9% față de mediul rural – 16,1%) (Figura 11).

Datele graficului în format .xlsx

În trimestrul IV 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează: la persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă - 41,7%, urmate de persoanele cu program de lucru parțial – 35,0% și fiecare a treia persoană fie că nu a lucrat deloc/activitate întreruptă, fie că a prestat munca la domiciliu/a lucrat la distanță (33,7%, și respectiv, 33,9%) (în trimestrul IV 2020 la persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 48,0%, urmate de persoanele care au prestat munca la domiciliu/la distanță și persoanele cu program de lucru parțial (40,5%, și,  respectiv, 28,6%) (Figura 12).

Datele graficului în format .xlsx

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă/activitate întreruptă/sistată din cauza pandemiei au fost concediile de boală (65,2%) și șomajul tehnic (21,7%) comparativ cu trimestrul IV 2020, când ponderi mai mari au fost înregistrate la: concediile fără plată (33,2%), șomajul tehnic (27,4%) și staționarea/sistarea activității (21,9%).

 

Anexe:

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
5 Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 
6 Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
7 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2022 a constituit 20,0 mii persoane.
8 Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.
9 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.
10 Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
11 BIM: Biroul Internațional al Muncii.
12 Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

Precizări metodologice:

Informații relevante:

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

OECD:

   

sdg-ro-08.png

Persoană de contact:
Alerguș-Soloviov Mariana
șef al Direcției statistica ocupării
tel. 067 770 786

Prima / Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2021
Tel. 022 40 30 00
Fax
str. Grenoble, 106, MD-2019 Chişinău, Republica Moldova
Email: moldstat@statistica.gov.md
Copyright © 2022 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
Tipărire