Sondajul de opinie publică privind gradul de satisfacţie al utilizatorior cu date statistice ale Biroul Naţional de Statistică (BNS) a fost realizat în cadrul Proiectului comun PNUD, UNIFEM, UNFPA „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” la cererea BNS. Această cercetare sociologică a avut ca scop prezentarea modului în care datele statistice produse şi informaţia metodologică a BNS corespund necesităţilor informaţionale ale diferitelor categorii de utilizatori. 

Interviu cu Vadim Cortac, Coordonator Proiecte Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală "OIKOS".

Care este imaginea generală a BNS în rîndul utilizatorilor de date statistice produse de BNS? În ce măsură au încredere în datele produse de catre BNS?

- Imaginea BNS este percepută de majoritatea populaţiei/utilizatorilor în contextul performanţelor sociale, profesionale ale instituţiilor publice, ale statului în general.

Din punctul de vedere al metodologiei de cercetare sociologică, separarea imaginii unei instituţii publice, în cazul dat BNS, de imaginea generală a statului este destul de anevoios de înfăptuit. Acest aspect este şi mai greu de înfăptuit în cazul BNS care, de fapt, constituie doar un intermediar – deşi indispensabil şi profesionist - de la sursa primară de date statistice la consumatorul final.

Dacă separăm opiniile utilizatorilor permanenţi de date statistice produse de BNS de opiniile utilizatorilor ocazionali, celor care într-un fel consumă involuntar informaţia statistică din mass media naţională, am putea constata că imaginea, reputaţia BNS creşte odată cu creşterea frecvenţei de utilizare a datelor statistice.
În ceea ce priveşte încrederea faţă de datele BNS, situaţia este similară, încrederea creşte odată cu frecvenţa utilizării.

Ca rezultat general, putem menţiona, că majoritatea utilizatorilor apreciază pozitiv gradul de reflectare a situaţiei socio-economice prin datele produse de către BNS (56% dintre utilizatorii participanţi la studiu apreciază ca satisfăcător, iar circa 16% ca bine şi foarte bine).

Potrivit respondenţilor, care sînt factorii care afectează utilitatea datelor produse de BNS?

- În primul rînd, gradul de dezagregare (detaliere) a datelor statistice. Utilizatorii, îndeosebi cei din sectorul economic, percep datele statistice ca prea generalizate, deşi fiind bune, ele rareori pot fi aplicate în activitatea acestei categorii de utilizatori.

Tot în acest context utilizatorii se aşteaptă de la BNS la o dezagregare teritorială mai adîncă la nivel de localitate, inclusiv rurală, cea la nivel de raion fiind prea generalizată pentru ei.

Majoritatea respondenţilor intervievaţi consideră că generalizarea datelor nu este decît o consecinţă a armonizării statisticii naţionale cu normele internaţionale, fapt ce facilitează comparabilitatea datelor la nivel internaţional, însă afectează aplicabilitatea acestora la nivel local.

Oportunitatea utilizării datelor BNS este afectată în primul rînd de lipsa mijloacelor de acces la site-ul BNS sau din lipsa cunoştinţelor de utilizare a calculatorului personal, îndeosebi la utilizatorii din mediul rural.

Există şi situaţii cînd unii funcţionari percep doar publicaţiile tipărite ale BNS ca informaţie oficială, datele de pe site-ul BNS fiind ignorate, evident, cu efect negativ asupra oportunităţii utilizării acestor date.

Aţi putea menţiona despre preferinţele specifice ale unor categorii de utilizatori, de exemplu ale mass mediei şi sectorului asociativ?

- Mass media ca şi sectorul asociativ doreşte în primul rînd operativitate şi explicaţii. Dacă, de bine de rău, datorită site-ului, cu oportunitatea publicării datelor BNS stă destul de bine, cu explicaţiile la datele difuzate efortul BNS este perceput mai puţin eficient, mai ales că printre cele mai solicitate/preferate forme de difuzare a informaţiei statistice au fost menţionate rapoartele analitice.

Utilizatorii de date trebuie să înţeleagă că elaborarea rapoartelor analitice explicative la datele difuzate ar constitui o funcţie improprie BNS-ului, constituind de fapt o responsabilitate profesională şi prerogativa instituţiilor de resort din domeniile din care provin datele statistice difuzate.

În aşa caz, BNS ar trebui să dispună de echipe de analişti pentru fiecare domeniu de date, un întreg centru analitic, fapt ce este prematur sau în genere alogic să-l solicităm acestuia.

Deseori auzim în mass media, inclusiv TV, replicile moderatorilor despre lipsa de explicaţii oficiale ale BNS-ului, să zicem, la datele difuzate din domeniul economic. Apare întrebarea, de ce mass media se adresează BNS-ului şi nu Ministerului Economiei sau altor organe de resort, abilitate informaţional şi profesional să vină cu explicaţii analitice despre situaţia în domeniile ce ţin de competenţa instituţiilor.

Lipsa de explicaţii operative la datele statistice difuzate conduce în cele din urmă mass media la necesitatea de a se adresa la surse de alternativă, de obicei din sectorul asociativ, deseori slab pregătite şi/sau tendenţioase, fapt în urma căruia are de suferit în primul rînd reputaţia întregului sistem administrativ public şi implicit BNS-ul.

Care ar fi cele mai importante recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii şi utilităţii datelor BNS?

- În primul rînd, atenţie sporită detalierii datelor. Datele de nivel macro sînt bune ca prezentare a tendinţelor, însă sînt inutile în sectorul microeconomic, microsocial.
Decizia de a investi sau nu rezidă nu doar în stabilitatea macroeconomică, ci îndeosebi în lucruri simple, dar concrete – cît se consumă într-o anumită localitate şi cine sînt consumatorii.

Am recomanda ca BNS să cerceteze posibilităţile sale tehnice, metodologice, informaţionale, financiare pentru a asigura un nivel sporit de detaliere a indicatorilor statistici pe domenii şi zone de referinţă (regionali, raionali), şi să asigure disponibilitatea lor pe pagina web a instituţiei.

Însă şi utilizatorii trebuie să înţeleagă că detalierea înseamnă costuri, resurse suplimentare, povară informaţională sporită asupra agenţilor economici, gospodăriilor populaţiei şi altor furnizori de date statistice, fapt care în condiţiile resurselor limitate este dificil de realizat şi deseori nu este privit cu ochi buni de cei care prezintă datele statistice.

Datele statistice reprezintă expresia situaţiei social-economice în stat, de aici şi riscurile de reputaţie pentru BNS pe care trebuie să şi le asume, dar şi să le împartă mai eficient cu celelalte instituţii publice.

Dezvoltarea în continuare a activităţii statistice în corespundere cu doleanţele consumatorilor finali de date statistice şi experienţa avansată a altor ţări ar duce la sporirea gradului de satisfacere a acestora cu informaţie relevantă,autentică şi comparabilă la nivel internaţional.

Interviu realizat de Natalia Costaş în cadrul Proiectului comun PNUD, UNIFEM, UNFPA „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”.

Interviul a fost publicat în săptămînalul "Экономическое обозрение "Логос-пресс", nr. 30, 21.08.09.