Ce este sărăcia și cum poate fi măsurată

Sărăcia reflectă accesul insuficient la resurse pentru a satisface nevoile de bază, inclusiv hrană adecvată, locuință, îmbrăcăminte și alte bunuri și servicii esențiale. Deoarece costul satisfacerii acestor nevoi variază de la o țară la alta și în timp, măsurarea sărăciei necesită repere explicite de bunăstare (praguri de sărăcie) care sunt ancorate fie în standarde absolute ale nevoilor de bază, fie în standarde care evoluează odată cu condițiile de viață ale societății.

La nivel internațional, analiza sărăciei, ca fenomen multidimensional și complex, se bazează pe un ansamblu de indicatori monetari și nemonetari care măsoară diferite fațete ale sărăciei, inclusiv pe abordări multidimensionale, care permit o evaluare mai cuprinzătoare a bunăstării populației.

Măsurarea sărăciei în Republica Moldova

În Republica Moldova, în prezent, măsurarea sărăciei se realizează în conformitate cu recomandările internaționale și bunele practici ale țărilor prin estimarea sărăciei monetare (absolute și extreme) și a sărăciei nemonetare prin intermediul Indicelui Sărăciei Multidimensionale (ISM). Producerea statisticilor privind aceste tipuri de sărăcii este realizată conform Metodologiei de calculare a pragului absolut al sărăciei², elaborată în conformitate cu recomandările Băncii Mondiale³, și cu Metodologia de calculare a Indicelui Sărăciei Multidimensionale⁴, bazată pe metodologia⁵ elaborată de Inițiativa Oxford pentru sărăcie și dezvoltare umană (OPHI) și Biroul de raportare privind dezvoltarea umană a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (HDRO PNUD). 

Datele necesare pentru realizarea acestor estimări sunt colectate de Biroul Național de Statistică (BNS) prin intermediul Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), o cercetare statistică desfășurată cu periodicitate anuală și care constituie în prezent principala sursă de informații pentru măsurarea sărăciei în țară.

Sărăcia în Republica Moldova în anul 2025⁶

Principalele constatări cu privire la sărăcie pentru anul 2025 sunt:

• pragul sărăciei absolute a constituit 3764,4 lei în medie pe lună pe o persoană și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 31,1%;
• pragul sărăciei extreme a constituit în medie 3035,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 15,1%;
• incidența sărăciei multidimensionale, care indică ponderea populației cu deprivări (confruntându-se cu cel puțin 35% din indicatorii ponderați din componența Indicelui Sărăciei Multidimensionale), a constituit 27,4%;
• intensitatea sărăciei multidimensionale a constituit 48,3%, adică fiecare persoană săracă din punct de vedere multidimensional a fost, în medie, deprivată în 48 la sută de indicatori ponderați;
• valoarea Indicelui Sărăciei Multidimensionale a constituit 0,132, ceea ce indică faptul că, în medie, persoanele sărace multidimensional din Moldova se confruntă cu 13,2% din totalul deprivărilor măsurate de ISM.

Sărăcia absolută și extremă⁷

Pentru estimarea sărăciei absolute metodologia națională utilizează pragul absolut al sărăciei bazat pe cheltuielile de consum, ceea ce permite monitorizarea comparabilă în timp a evoluțiilor sărăciei și evaluarea impactului politicilor socio-economice.

Pragul absolut al sărăciei, compus din două componente – alimentară și nealimentară – este stabilit pentru fiecare an de referință și reprezintă valoarea monetară a unui coș minim de consum, considerat suficient pentru acoperirea necesităților de bază la un nivel acceptabil în context național.

Rata sărăciei absolute reprezintă proporția persoanelor ale căror cheltuieli de consum sunt inferioare unui prag stabilit al sărăciei (absolute și extreme), și este determinat de disponibilitatea mijloacelor populației ce le-ar permite asigurarea necesităților de bază minime, acceptabile la nivel național. În anul 2025, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 3764,4 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 31,1%. Pragul sărăciei extreme a constituit în medie 3035,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 15,1%.

Un alt indicator utilizat la măsurarea sărăciei este indicele profunzimii sărăciei, care reprezintă deficitul mediu al consumului populaţiei necesar pentru depășirea pragului sărăciei. În anul 2025, profunzimea sărăciei absolute a constituit 6,65%, ceea ce semnifică faptul că, pentru depăşirea sărăciei absolute, ar fi necesară majorarea consumului populaţiei, în medie, cu 6,65 la sută din valoarea pragului absolut al sărăciei. Profunzimea sărăciei extreme a constituit 2,75% (Tabelul 1 din Anexă).

Gradul de inegalitate între cei săraci este măsurat prin indicele severităţii sărăciei, care reprezintă distribuția nivelului de bunăstare în rândul populației sărace în raport cu pragul sărăciei. În anul 2025, severitatea sărăciei absolute a constituit 2,12%, iar severitatea sărăciei extreme – 0,78% (Tabelul 1 din Anexă).

Mediul de reședință este un factor important în determinarea nivelului de bunăstare a populației. Populația rurală înregistrează niveluri ale sărăciei semnificativ mai ridicate comparativ cu populația din mediul urban. În anul 2025, rata sărăciei în mediul rural a constituit 40,0%, fiind aproape de două ori mai mare decât în mediul urban, unde aceasta a înregistrat 21,1% (Figura 1).

Sărăcia este distribuită inegal și în profil regional. Astfel, în regiunea Nord rata sărăciei a constituit 31,6%, în regiunea Centru – 38,8%, iar în regiunea Sud – 46,5%. Totodată, municipiul Chișinău a înregistrat cea mai scăzută rată a sărăciei la nivel național, de 15,1% (Figura 1).

Figura 1. Rata sărăciei absolute pe medii de reședință și regiuni statistice, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de mărimea gospodăriei, cea mai scăzută rată a sărăciei, de 26,0%, s-a înregistrat la gospodăriile formate din 3 persoane. La polul opus, gospodăriile formate din 5 persoane și mai multe înregistrează rate mai ridicate ale sărăciei – de 44,8% (Figura 2).

Un factor important îl reprezintă existenţa şi numărul copiilor în gospodărie. Astfel, nivelul sărăciei crește odată cu numărul copiilor în componența gospodăriei, de la 26,4% pentru persoanele din gospodăriile cu 1 copil, atingând 41,5% în cazul gospodăriilor cu trei copii și mai mulți (Figura 2).

Figura 2. Rata sărăciei absolute în funcție de mărimea și tipul gospodăriei, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Sărăcia variază și în funcție de vârsta persoanelor, înregistrând niveluri mai reduse în rândul populației din grupa de vârstă 30-39 ani – 24,0%, iar cele mai vulnerabile sunt persoanele care au depășit vârsta de 60 ani – 38,9% (Figura 3).

Figura 3. Rata sărăciei absolute în funcție de grupa de vârstă a persoanelor, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Persoanele cu dizabilități înregistrează o rată a sărăciei mai ridicată, de 38,7%, comparativ cu 30,6% în rândul persoanelor fără dizabilități, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea acestui grup, cu un decalaj de aproximativ 8,1 puncte procentuale. Din perspectiva structurii populației sărace, persoanele cu dizabilități reprezintă 8,3% din totalul persoanelor aflate în sărăcie.

Sărăcia multidimensională

Măsurarea sărăciei multidimensionale oferă o perspectivă mai cuprinzătoare asupra depravărilor non-monetare ale sărăciei și contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenului sărăciei din țară. Pentru implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și monitorizarea progresului în implementarea Agendei de dezvoltare durabilă 2030 și a țintei ODD 1.2., care îndeamnă țările să reducă cu cel puțin jumătate numărul persoanelor de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale, BNS elaborează calculele privind Indicele național al sărăciei multidimensionale(ISM) care măsoară deprivările simultane cu care se confruntă populația săracă a țării în domeniile educației, sănătății, condițiilor de trai și ocupării printr-un set de indicatori prioritari legați de sărăcia nemonetară⁸, specifici contextului național.

Conform metodologiei aplicate, ISM include patru dimensiuni ne-monetare ale sărăciei multidimensionale (operaționalizate prin intermediul a 11 indicatori socio-demografici):

1. Sănătate – care include indicatori de deprivare a gospodăriilor din cauza lipsei accesului membrilor acestora la servicii medicale și a asigurării medicale;
2. Educație – include indicatori de deprivare a gospodăriilor care au membri cu studii secundare nefinisate și tineri NEET (care nu urmează o formă de instruire sau de pregătire profesională, nu sunt încadrați în câmpul muncii);
3. Condiții de trai – include indicatori de deprivare a gospodăriilor care utilizează combustibili poluanți, nu dispun de acces la sanitație sau lipsa conectării la sistemul public de alimentare cu apă, au condiții precare a locuinței și supraaglomerarea în cadrul acesteia;
4. Ocupare – include indicatori de deprivare a gospodăriilor care au membri fără loc de muncă sau angajați informal sau sezonier pe piața muncii.

Toate dimensiunile sărăciei multidimensionale sunt ponderate în mod egal, primind o pătrime din ponderea totală (1/4) în ISM. Și indicatorii sunt ponderați în mod egal în cadrul dimensiunilor corespunzătoare. Lista și ponderea efectivă a fiecărui dintre indicatori, care măsoară dimensiunile sărăciei multidimensionale, sunt prezentate în Tabelul 5 din Anexă.

În anul 2025, incidența sărăciei multidimensionale (H) a înregistrat 27,4%, reprezentând ponderea populației sărace din punct de vedere multidimensional. Acest indicator este cunoscut și sub denumirea de „rata sărăciei multidimensionale” (Tabelul 1).

Intensitatea sărăciei multidimensionale (A), în anul 2025, a constituit 48,3%, ceea ce semnifică că fiecare persoană săracă din punct de vedere multidimensional este, în medie, deprivată în 48% de indicatori ponderați ai ISM. Astfel, în rândul celor 27,4% din populația identificată ca fiind săracă multidimensional gradul mediu de deprivare în indicatorii ponderați a constituit 48,3%.

Indicatorul care măsoară atât incidența sărăciei multidimensionale, cât și intensitatea acesteia, este ISM. Acesta este utilizat pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a persoanelor care trăiesc în sărăcie multidimensională.

În anul 2025, valoarea ISM a constituit 0,132, ceea ce semnifică că persoanele aflate în sărăcie multidimensională experimentează aproximativ 13,2% din totalul deprivărilor posibile. Prin „totalul deprivărilor posibile” se înțelege situația teoretică în care fiecare persoană este deprivată în funcție de toți indicatorii (Tabelul 1). 

Tabelul 1. Incidența, intensitatea și valoarea Indicelui național al Sărăciei Multidimensionale, 2025

Analiza datelor relevă discrepanțe semnificative în ISM între medii. Astfel, incidența sărăciei multidimensionale în regiunile rurale constituie 42,2% față de 10,5% în cele urbane, valoarea ISM marcând 0,206 și, respectiv, 0,048. Disparitatea este amplificată de intensitatea sărăciei, persoanele din localitățile rurale, aflate în sărăcie multidimensională, suferând în medie deprivări în 48,7% de indicatori ponderați, comparativ cu 46,1% în cazul persoanelor din mediul urban (Tabelul 2).

Tabelul 2. Incidența, intensitatea și valoarea Indicelui național al Sărăciei Multidimensionale,
pe medii de reședință, 2025

Rata trunchiată a unui indicator din componența ISM, sau rată de deprivare, reprezintă proporția populației sărace multidimensional și deprivată în funcție de acest indicator.

În Figura 4 sunt prezentate valorile ratei trunchiate a sărăciei pentru cei 11 indicatori incluși în analiza sărăciei multidimensionale și prezintă proporția populației sărace multidimensional și simultan deprivată în raport cu acești indicatori.

În anul 2025, cele mai ridicate rate de deprivare în rândul populației sărace multidimensional au fost înregistrate pentru indicatorii: sanitație (24,7%), lipsa asigurării medicale (24,2%) și combustibili poluanți (lemn, cărbune, etc) (23,9%). La polul opus, cele mai reduse niveluri de deprivare a gospodăriilor vizează supraaglomerarea (6,1%) și accesul la servicii medicale (1,0%).

Prin urmare, 24,7% din populație este săracă multidimensional și trăiește în gospodării ale căror locuință nu este conectată la sistemul public de canalizare; 24,2% – în gospodării, în care cel puțin un membru nu deține asigurare medicală, iar 23,9% – în gospodării, care pentru încălzirea locuinței utilizează combustibili poluanți (lemn, cărbune, etc).

Figura 4. Rata trunchiată a sărăciei multidimensionale la nivel național, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Figura 5 prezintă rata trunchiată a sărăciei multidimensionale în mediul urban și rural. Datele evidențiază că, zonele rurale înregistrează rate mai mari pentru toți indicatorii de deprivare analizați. Disparitățile cele mai pronunțate sunt observate pentru indicatorii sanitație și combustibili poluanți, cu niveluri ale deprivărilor de circa șapte ori mai mari în mediul rural față de urban pentru sanitație și de aproximativ opt ori mai mari pentru combustibilii poluanți.

Figura 5. Rata trunchiată a sărăciei multidimensionale, pe medii de reședință, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

O completare esențială a analizei ratei trunchiate a sărăciei multidimensionale este examinarea contribuției procentuale a fiecărui indicator la sărăcia multidimensională. Contribuție procentuală reprezintă ponderea pe care fiecare indicator o are în valoarea totală a ISM, astfel încât suma tuturor contribuțiilor este egală cu 100%.

Deși, rata trunchiată arată amploarea deprivărilor în rândul celor săraci multidimensional, dar aceasta nu reflectă ponderea pe care fiecare indicator o are în valoarea totală a ISM. Doi indicatori pot înregistra rate trunchiate similare dar, totodată, să aibă contribuții diferite la nivelul general al sărăciei multidimensionale. Acest lucru se explică prin faptul că, valoarea contribuției depinde atât de rata trunchiată, cât și de ponderea atribuită fiecărui indicator în calculul ISM.

Figura 6 prezintă contribuțiile procentuale ale fiecărui indicator ponderat la valoarea totală a ISM. Indicatorii care contribuie cel mai mult la sărăcia multidimensională sunt lipsa asigurării medicale (22,9%), anii de școlarizare (18,4%) și munca decentă (15,6%). În contrast, indicatorul cu cea mai mică contribuție este accesul la servicii medicale (0,9%).

În mediul urban, cele mai mari contribuții la nivelul indicatorilor analizați sunt determinate de lipsa asigurării medicale (24,6%), urmată de ani de școlarizare (16,7%) și muncă decentă (14,5%). O structură similară se observă și în mediul rural, unde predomină același set de indicatori: lipsa asigurării medicale (22,5%), ani de școlarizare (18,7%) și muncă decentă (15,8%).

Figura 6. Contribuții procentuale ale indicatorilor ISM, pe medii de reședință, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Intersecția sărăciei monetare și multidimensionale

În procesul analizei fenomenului sărăciei, este util de evaluat cum se manifestă sărăcia multidimensională în raport cu sărăcia monetară (sărăcie absolută) măsurată în baza cheltuielilor de consum.

După cum se observă din Figura 7, locul de reședință joacă un rol important în nivelul de bunăstare a populației. În mediul urban, ponderea populației sărace monetar constituie 21,1%, iar a populației sărace multidimensional – 10,5%. În același timp, în mediul rural se înregistrează rate mai ridicate pentru ambele metode de măsurare a sărăciei: 40,0% din populație este săracă din punct de vedere monetar, iar 42,2% – multidimensional.

Figura 7. Sărăcia monetară versus sărăcia multidimensională, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Figura 8 prezintă relațiile dintre ratele sărăciei multidimensionale și a sărăciei monetare, în anul 2025. Astfel, aproximativ 55% din populația Republicii Moldova nu este săracă nici din punct de vedere multidimensional, nici monetar. Din totalul de 31,1% populație săracă conform abordării monetare, 17,3% nu este săracă multidimensional. Pe de altă parte, din 27,4% populație săracă multidimensional, 13,6% nu este săracă monetar. Totodată, 13,8% din populația țării se confruntă simultan cu sărăcia multidimensională și sărăcia monetară.

Diferențele dintre cele două metode de măsurare a sărăciei arată importanța utilizării complementare a acestora pentru monitorizarea sărăciei, oferind informații despre populația săracă în moduri diferite.

Figura 8. Suprapunerea între ratele sărăciei monetare și multidimensionale, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Statistici experimentale privind sărăcia relativă⁹

În corespundere cu bunele practici internaționale, statisticile experimentale realizate de BNS sunt statistici noi, inovative, aflate în proces de dezvoltare, inclusiv în faza de evaluare. Statisticile experimentale sunt dezvoltate pentru a informa utilizatorii despre rezultatele obținute pe parcursul elaborării statisticilor noi, care se află la etapa de elaborare și testare, precum și pentru a antrena utilizatorii în evaluarea necesității și calității lor la o etapă timpurie de dezvoltare.

Pentru o analiză mai amplă a fenomenului sărăciei, luând în considerare recomandările Eurostat (Oficiul de Statistică al Uniunii Europene ), răspunzând la solicitările utilizatorilor naționali, BNS a lansat elaborarea calculelor experimentale privind estimarea ratei riscului de sărăcie (engleză - at risk of poverty rate)⁵. Acest indicator poate fi intâlnit și sub denumirea de “rata sărăciei relative” inclusiv transferurile sociale (AROP).

Sărăcia relativă este înțeleasă ca fiind situația unei persoane ale cărei resurse monetare nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie din ţara respectivă. Potrivit acestei metode de estimare, se determină persoanele ale căror resurse monetare sunt mai mici comparativ cu restul populaţiei, ceea ce nu înseamnă automat că resursele acestor persoane nu le permit acoperirea unui nivel minim de trai (ceea ce ar presupune starea de sărăcie în accepțiunea cea mai simplă). Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați indicatori „ai riscului de sărăcie”.

Pragul riscului de sărăcie (inclusiv transferurile sociale) reprezintă nivelul veniturilor bănești disponibile pe adult-echivalent, în raport cu care o persoană (cu un venit inferior pragului) poate fi considerată săracă. Nivelul pragului riscului de sărăcie reprezintă 60% din valoarea punctului median al distribuţiei persoanelor după veniturile bănești disponibile pe adult-echivalent. În anul 2025, pragul riscului de sărăcie a constituit 3705,6 lei.

Rata riscului de sărăcie (inclusiv transferurile sociale) reprezintă ponderea persoanelor care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile în totalul populaţiei.

Este de menționat că, la nivelul Uniunii Europene, instrumentul de bază utilizat pentru producerea de statistici privind distribuția veniturilor, condițiile de trai și incluziunii sociale, respectiv sursa de date pentru calcularea ratei riscului de sărăcie, este Cercetarea Europeană privind Veniturile și Condițiile de Trai (EU-SILC). În prezent, în lipsa cercetării respective în țara noastră, BNS a realizat calculele experimentale are ratei riscului de sărăcie utilizând datele CBGC. Totuși, CBGC are o serie de diferențe față de cercetarea EU-SILC realizată la nivelul UE, ceea ce influențează comparabilitatea indicatorilor rezultați din cele două cercetări. Întru armonizarea statisticilor naționale la standardele de calitate stabilite la nivelul UE, implementarea noii cercetări, conform metodologiei EU-SILC, este preconizată a fi realizată în Republica Moldova începând cu anul 2027, după pilotarea acesteia în anul 2026 (în proces de realizare¹⁰).

În anul 2025, rata riscului de sărăcie la nivel național a constituit 22,1%. Analiza datelor experimentale ale ratei riscului de sărăcie pe medii de reședință relevă disparități semnificative între mediul urban și cel rural, populația rurală fiind considerabil mai vulnerabilă la riscul de sărăcie. Astfel, în mediul rural rata riscului de sărăcie a constituit 32,9%, nivel de peste trei ori mai ridicat comparativ cu mediul urban, unde 9,8% din populație se află în risc de sărăcie.

Anexă:

• Indicatorii sărăciei, anul 2025 (10 tabele.xls)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Metodologia de calculare a pragului absolut al sărăciei este disponibilă pe pagina web oficială a BNS, aici. În anul 2026, Metodologia a fost ajustată, modificările în special țin de: includerea în agregatul pentru calcularea sărăciei absolute a cheltuielilor de sănătate; ajustarea codurilor de cheltuieli în corespundere cu noua Clasificare a Consumului Individual pe Destinații, implementat în cadrul CBGC conform clasificatorului COICOP 2018 (eng. Classification of Individual Consumption According to Purpose) aplicat la nivel internațional, inclusiv al UE; actualizarea descrierii privind CBGC ca sursă de date pentru calcularea indicatorilor de sărăcie, urmare a alinierii acesteia la cerințele Uniunii Europene, precum și a altor aspecte metodologice relevante pentru calculul și estimarea indicatorilor sărăciei absolute urmând recomandările internaționale actualizate în domeniu. Aceste modificări au fost consultate public (vezi aici) și aprobate prin Ordinul Directorului General al BNS nr.42 din 28 mai 2026.

³ Inequality and Poverty Analysis.

⁴ Metodologia de calculare a Indicelui Sărăciei Multidimensionale este disponibilă pe pagina web oficială a BNS, aici.

⁵ https://ophi.org.uk/md-poverty-and-AF-method

⁶ Ca urmare a modificărilor operate în anul 2026 în metodologia de calculare a pragului absolut al sărăciei, datele privind sărăcia absolută și extremă pentru anul 2025 nu sunt pe deplin comparabile cu cele din anii precedenți, aspect care trebuie avut în vedere în analiza longitudinală a seriilor de date.

⁷ Datele privind sărăcia absolută și extremă sunt disponibile în Banca de date statistice a BNS, domeniul Statistica socială, secțiunea Nivelul de trai al populației, subsecțiunea Saracia si inegalitatea.

⁸ Mai multe detalii despre proiectarea ISM național vezi aici.

⁹ Notă informativă privind statisticile experimentale elaborate de Biroul Național de Statistică pentru măsurarea sărăciei relative.

¹⁰ Mai multe detalii despre desfășura cercetarea pilot privind veniturile și condițiile de trai, aliniată la acquis-ului statistic al UE sunt disponibile aici.

Referințe utile:

• Eurostat Data Browser
• Metadatele indicatorilor ODD ai ONU
• Sărăcia multidimensională și medota Alkire-Foster (AF)
• Introducere tehnică în metoda AF
• Indicele global al sărăciei multidimensionale
• Multidimensional Poverty Peer Network (MPPN)
• MPPN Some National Measures