Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2010

https://statistica.gov.md/index.php/ro/situatia-demografica-in-republica-moldova-in-anul-2010-9696_2021.html

Biroul Naţional de Statistică comunică, că pe parcursul anilor 2008-2010 în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, care sunt exprimate în primul rând prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii generale, ca rezultat s-a majorat scăderea naturală a populaţiei.

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 20101

Biroul Naţional de Statistică anunţă despre situaţia demografică a Republicii Moldova în anul 2010. Pe parcursul anilor 2008-2010 în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, care sunt exprimate în primul  rând prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii generale, ca rezultat s-a majorat scăderea naturală a populaţiei. A început să scadă şi rata totală de fertilitate, reprezentând 1,31 copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile.

Tabelul 1. Evoluţia principalilor  indicatori demografici în 2008-2010

Denumirea indicatorilor

2008

2009

2010

2009 în  % faţă de 2008

2010 în % faţă de 2009

Numărul populaţiei la sfârşitul anului, mii persoane

3567,5

3563,7

3560,4

99,9

99,9

Născuţi-vii, persoane

39018

40803

40474

104,6

99,2

Decedaţi, persoane

41948

42139

43631

100,5

103,5

din care, copii sub 1 an

473

493

476

104,2

96,6

Scădere naturală

2930

1336

3157

26,3

de 2,4 ori

Rata totală de fertilitate

1,277

1,326

1,309

103,8

98,7

Numărul căsătoriilor

26666

26781

26483

100,4

98,9

Numărul divorţurilor

12601

11884

11504

94,3

96,8

Numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2011 a constituit 3560,4 mii persoane (cu 3,3 mii persoane mai puţin faţă de 2009), din care 1481,7 mii (41,6%) – populaţia urbană şi 2078,7 mii (58,4%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Procentajul se menţine acelaşi ca şi în anul precedent.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,4% (-280,3 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,0% (+13,6 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea.  Pe parcursul anilor 2008 -2010, numărul născuţilor a avut o evoluţie atât pozitivă cât şi negativă. Indicatorul sumar al natalităţii rămâne totuşi cu 40% mai scăzut, decât nivelul necesar pentru simpla completare numerică a generaţiei părinţilor, de generaţia copiilor săi.

Numărul născuţilor-vii în anul 2010 a fost de 40474, micşorându-se cu 329 (0,8%) faţă de anul 2009, rata natalităţii constituind 11,4 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decât în localităţile urbane, fiind respectiv 12,2‰ şi 10,2‰.

 Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2010 mai mult de jumătate (51,3%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete. Majoritatea copiilor (99,6%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

 În funcţie de greutate la naştere, 94,6% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2010 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vârstă de până la 20 ani – 9,4% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 9,9% în 2009 (10,5 % - în 2008 şi 16,9 % - în 2000). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,5 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv la 22,7 şi 24,8 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 54,3%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II, III, IV şi peste a scăzut nesemnificativ. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 81,4% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

Din punct de vedere al stării civile, în anul 2010 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 9063 (22,4% din numărul total al născuţilor-vii ), cu 3,1% mai puţin decât în 2009.

Din totalul născuţilor-vii, 30,0 mii (74,2%) revin  mamelor care sânt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca (8,2‰), Ocniţa (9,0‰), Cimişlia (9,2‰), şi Donduşeni (9,4‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Ialoveni (14,7‰), Criuleni (14,1‰), Ungheni (12,9‰), Străşeni şi UTA Găgăuzia (respectiv cîte 12,7‰)  şi Cantemir (12,4‰).

Mortalitatea. În anul 2010 au decedat 43631 persoane, cu 1492 persoane (3,5%) mai mult comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 12,3 decedaţi la 1000 locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 9,1 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 14,5. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun.Chişinău (8,1‰), mun. Bălţi (9,7‰), raioanele Ialoveni (11,6 ‰) şi Cahul (11,8 ‰), iar cele mai înalte – în raioanele: Donduşeni, Şoldăneşti, Edineţ, Briceni, Rîşcani, Floreşti, (respectiv de la 15,2‰ – la 18,8‰).

Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (56,2%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (13,1%), bolile aparatului digestiv (10,0%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (8,5%), bolile aparatului respirator (5,6%).

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2010, a fost de 476, rata mortalităţii infantile constituind 11,7 decedaţi în vârstă sub un  an la 1000 născuţi-vii.

Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Ştefan Vodă (5,8‰), Drochia (7,7‰), Făleşti (8,1‰) şi Basarabeasca (8,3‰), iar cele mai înalte - în raioanele Teleneşti (20,8‰), Şoldăneşti (20,4‰), Ocniţa (17,7‰), Cimişlia (17,5‰) şi Hînceşti (16,8‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 39,9% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 29,4%, bolile aparatului respirator – 13,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 6,5%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2010 a crescut comparativ cu 2006 aproximativ cu un an.

Totuşi în anul trecut a avut loc o anumită scădere a speranţei de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural. Femeile trăiesc  mai mult decât  bărbaţii cu 8,4 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie vieţii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, respectiv cu 4,4 ani la bărbaţi şi cu 4,5 ani la femei.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în 2006-2010

Anii

Total

Mediul urban

Mediul rural

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

2006

68,40

64,57

72,23

70,39

66,53

74,11

67,18

63,34

71,10

2007

68,79

65,04

72,56

70,44

66,40

74,32

67,76

64,20

71,48

2008

69,36

65,55

73,17

71,22

67,12

75,10

68,22

64,59

72,00

2009

69,31

65,31

73,37

71,51

67,48

75,33

67,95

63,98

72,18

2010

69,11

65,00

73,41

72,04

67,77

76,25

67,38

63,41

71,71

Nupţialitatea şi divorţialitatea. Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

În 2010 s-au încheiat 26,5 mii căsătorii, cu 1,1 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,4 căsătorii la 1000 locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate cele mai multe s-au încheiat în luna octombrie (16,0%), iar cele mai puţine – în luna martie (3,8%).

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2010, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (35,1%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (47,9%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vârsta soţilor se reprezintă astfel: 17,9% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,2%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2010, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 85,0% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 16,7% la bărbaţi şi 13,7% la femei, iar proporţia persoanelor văduve, care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,6 % şi 1,3%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească a fost în 2010 de 11,5 mii, cu 3,2% mai puţin faţă de anul 2009, revenind în medie 3,2 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2010 din totalul divorţurilor, 31,6% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 5-9 ani (21,6%), 20 ani şi peste (19,8%), 10-14 ani (13,7%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 30,0% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 4697.

Migraţiunea populaţiei. În 2010, ca şi în anii precedenţi mai multe persoane au emigrat din Moldova, comparativ cu cele care au imigrat. Diferenţele de gen sunt semnificative în sensul în care mai multe femei decât bărbaţi au ales să emigreze, din numărul imigranţilor ponderea majoritară deţinând-o de asemenea femeile.

Conform datelor Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 4714 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 1162 şi 2227 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 523 persoane, Israel – 232, Germania –   220. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. Majoritatea emigranţilor, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 16% din total. 

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2010 în ţară s-au repatriat 1678 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 48,0%, ruşi – 16,9%, ucraineni – 18,2%, găgăuzi – 7,0%, bulgari – 3,0%, evrei – 2,7%. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 51,0% şi 31,5%.

Pe parcursul anului 2010 în Republica Moldova au sosit 2512 imigranţi, dintre care 140 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 2372 persoane – permis cu termen fixat. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 31,6%, la muncă – 32,4%, imigraţia de familie – 36,0%.

Anexă

Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova în profil teritorial pentru anul 2010

Regiuni de dezvoltare/ municipii, raioane

Date absolute

Rate la 1000 locuitori

Născuţi vii

Decedaţi

Spor natural

Căsătorii

Divorţuri

Decedaţi sub 1 an

Natalitate

Mortalitate

Spor natural

Nupţialitate

Divorţialitate

Mortalitate infantilă (la 1000 născuţi-vii)

Total

40474

43631  

-3157

26483

11504

476

11,4

12,3

-0,9

7,4

3,2

11,7

Mun. Chişinău

7964

6388

1576

7005

2993

69

10,1

8,1

2,0

8,9

3,8

8,7

   Nord

10881

14215

-3334

6572

2741

123

10,8

14,1

-3,3

6,5

2,7

11,3

Mun. Bălţi

1573

1447

126

1081

523

13

10,6

9,7

0,9

7,3

3,5

8,3

Briceni

799

1199

-400

505

165

11

10,6

15,9

-5,3

6,7

2,2

13,9

Donduşeni

424

853

-429

233

 143

7

9,4

18,8

-9,5

5,1

3,2

16,4

Drochia

904

1311

-407

621

234

7

10,0

14,5

-4,5

6,9

2,6

7,7

Edineţ

888

1345

-457

547

192

12

10,7

16,2

-5,5

6,6

2,3

13,3

Făleşti

1098

1301

-203

607

234

9

11,8

14,0

-2,2

6,5

2,5

8,1

Floreşti

1044

1374

-330

530

259

14

11,6

15,2

-3,7

5,9

2,9

13,4

Glodeni

700

901

-201

368

188

7

11,3

14,5

-3,2

5,9

3,0

9,9

Ocniţa

507

828

-321

288

120

9

9,0

14,7

-5,7

5,1

2,1

17,7

Rîşcani

760

1105

-345

505

150

7

10,8

15,7

-4,9

7,2

2,1

9,4

Sîngerei

1133

1124

9

642

247

14

12,1

12,0

0,1

6,9

2,6

12,2

Soroca

1051

1427

-376

645

286

13

10,5

14,2

-3,7

6,4

2,8

12,5

  Centru

13198

14210

-1012

7932

3323

187

12,4

13,4

-1,0

7,5

3,1

14,2

Anenii Noi

988

1018

-30

710

353

10

11,9

12,3

-0,4

8,5

4,3

10,1

Călăraşi

927

1175

-248

570

258

14

11,7

14,9

-3,1

7,2

3,3

14,8

Criuleni

1033

923

110

578

185

14

14,1

12,6

1,5

7,9

2,5

13,7

Dubăsari

415

426

-11

181

4

6

11,8

12,1

-0,3

5,1

0,1

14,5

Hînceşti

1455

1829

-374

925

387

24

11,9

14,9

-3,1

7,6

3,2

16,8

Ialoveni

1455

1145

310

850

308

19

14,7

11,6

3,1

8,6

3,1

13,3

Nisporeni

744

884

-140

461

182

12

11,1

13,2

-2,1

6,9

2,7

16,2

Orhei

1521

1694

-173

974

387

17

12,1

13,5

-1,4

7,7

3,1

11,2

Rezina

586

729

-143

369

299

6

11,1

13,8

-2,7

7,0

5,7

10,2

Străşeni

1163

1251

-88

718

336

14

12,7

13,7

-1,0

7,9

3,7

12,0

Şoldăneşti

536

720

-184

241

122

11

12,3

16,6

-4,2

5,6

2,8

20,4

Teleneşti

858

998

-140

497

209

18

11,5

13,4

-1,9

6,7

2,8

20,8

Ungheni

1517

1418

99

858

293

22

12,9

12,1

0,8

7,3

2,5

14,5

  Sud

6170

6909

-739

3638

1606

69

11,4

12,8

-1,4

6,7

3,0

11,2

Basarabeasca

241

389

-148

182

108

2

8,2

13,3

-5,1

6,2

3,7

8,3

Cahul

1524

1466

58

852

351

15

12,2

11,8

0,5

6,8

2,8

10,4

Cantemir

779

846

-67

416

178

11

12,4

13,4

-1,1

6,6

2,8

14,1

Căuşeni

1088

1199

-111

652

259

11

11,8

13,0

-1,2

7,1

2,8

10,1

Cimişlia

570

830

-260

434

232

10

9,2

13,4

-4,2

7,0

3,7

17,5

Leova

672

667

5

353

173

10

12,5

12,4

0,1

6,6

3,2

14,9

Ştefan Vodă

832

950

-118

460

205

5

11,5

13,2

-1,6

6,4

2,8

5,8

Taraclia

464

562

-98

289

100

5

10,5

12,7

-2,2

6,5

2,3

10,6

U.T.A Găgăuzia

2042

1868

174

1251

512

26

12,7

11,7

1,1

7,8

3,2

12,7

 

Notă:

1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, inclusiv cazuri aparte de înregistrare a actelor de stare civilă a persoanelor de pe acest teritoriu.

Persoana de contact:
Nina Cesnocova
şefa secţiei statistica demografică
Tel. 40 31 10

06.06.2011

© 2024. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Toate drepturile rezervate / Dezvoltat de Brand.md