Activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 20201
La 31 decembrie 2020 desfășurau activitatea de cercetare-dezvoltare 4052 salariați3, ponderea femeilor fiind de 50,9%, în ușoară creștere (cu 0,7 puncte procentuale) față de cea înregistrată în anul 2019. Conform programului de lucru, 57,9% din totalul de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare au lucrat cu normă întreagă de timp, în anul 2019 această pondere fiind de 71,0%. Majoritatea salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare reprezentau instituțiile de stat (91,0%).
După nivelul de pregătire profesională, din totalul de 4052 de salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare, 1619 persoane sau 40,0% aveau studii de doctorat și postdoctorat, 1804 persoane (44,5%) – studii superioare de master și licență, 241 persoane (5,9%) – studii profesional tehnice postsecundare și 388 persoane (9,6%) – alt nivel de pregătire.
Pe categorii de ocupații, ponderea cea mai mare în cadrul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători (71,7%), urmată de personal auxiliar (11,4%), alte categorii (salariații care execută funcții conexe activității instituției – 9,1%) și tehnicieni – 7,8%. Comparativ cu anul 2019, structura salariaților după ocupații s-a modificat, în special pentru cercetători (creștere cu 3,5 p.p.) și alte categorii (scădere cu 3,3 p.p.).
Tabelul 1. Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare după ocupații, 2019 și 2020
Persoane | Structură, % | |||||||
2019 | 2020 | 2019 | 2020 | |||||
Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | |
Total | 4058 | 2037 | 4052 | 2062 | 100 | 100 | 100 | 100 |
cercetători | 2767 | 1315 | 2907 | 1430 | 68,2 | 64,6 | 71,7 | 69,4 |
tehnicieni | 275 | 187 | 316 | 212 | 6,8 | 9,2 | 7,8 | 10,3 |
personal auxiliar | 510 | 292 | 460 | 240 | 12,6 | 14,3 | 11,4 | 11,6 |
alte categorii de salariați | 506 | 243 | 369 | 180 | 12,4 | 11,9 | 9,1 | 8,7 |
Datele tabelului în format .xlsx
În anul 2020, numărul de femei cercetători a crescut. Astfel, la 100 bărbați cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare reveneau 97 femei cercetători (în 2019, respectiv, 91 femei).
Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că, în anul 2020, ponderea cea mai mare era deţinută de cercetătorii cu vârsta cuprinsă între 35-44 ani (21,3%). Comparativ cu anul 2019, este evidentă reducerea ponderii cercetătorilor care au depășit vârsta de 64 ani (cu 4,6 p.p.).
Datele figurii în format .xlsx
Ca și în anul 2019, cei mai mulți cercetători și-au desfășurat activitatea în domeniul științelor naturale (33,9%), iar cei mai puțini cercetători ‒ în domeniul științelor umaniste (8,2%). Totodată, în anul 2020, s-a redus ponderea cercetătorilor din domeniul științelor naturale (cu 2,9 p.p. față de 2019), științelor inginerești și tehnologice (cu 2,5 p.p.), științelor umaniste (cu 1,3 p.p.), fiind în creștere ponderea cercetătorilor din domeniul științelor agricole (cu 2,9 p.p.), științelor sociale (cu 2,2 p.p.) și științelor medicale (cu 1,6 p.p.).
Tabelul 2. Cercetători pe domenii științifice, 2019 și 2020
Persoane | Structură, % | |||||||
2019 | 2020 | 2019 | 2020 | |||||
Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | |
Cercetători - total | 2767 | 1315 | 2907 | 1430 | 100 | 100 | 100 | 100 |
științe naturale | 1018 | 516 | 985 | 487 | 36,8 | 39,2 | 33,9 | 34,0 |
științe inginerești și tehnologice | 403 | 83 | 351 | 71 | 14,6 | 6,3 | 12,1 | 5,0 |
științe medicale | 339 | 192 | 402 | 251 | 12,2 | 14,6 | 13,8 | 17,6 |
științe agricole | 352 | 169 | 453 | 217 | 12,7 | 12,9 | 15,6 | 15,2 |
științe sociale | 393 | 230 | 477 | 278 | 14,2 | 17,5 | 16,4 | 19,4 |
științe umaniste | 262 | 125 | 239 | 126 | 9,5 | 9,5 | 8,2 | 8,8 |
Datele tabelului în format .xlsx
Ponderea femeilor cercetători este superioară celei a bărbaților în următoarele domenii ‒ științe medicale (62,4%), sociale (58,3%) și umaniste (52,7%), minoritară în celelalte trei domenii ‒ științe naturale (49,4%), agricole (47,9%) și științe inginerești și tehnologice (20,2%).
La nivel general, în anul 2020, cercetătorii cu titluri științifice (doctor și doctor habilitat) dețin 55,4% din numărul total de cercetători. Pe domenii științifice situația este diferită, trei pătrimi din cercetători au titluri științifice în cadrul domeniului științe umaniste (75,7%), pe când în cel al științelor inginerești și tehnologice ‒ o treime (33,6%).
În același timp, ponderea cercetătorilor cu titlul științific de doctor în numărul total de cercetători este de 43,9%, iar cu titlul științific de doctor habilitat ‒ de 11,5%. Femeile cercetători cu titlul științific de doctor reprezintă puțin peste jumătate din totalul de cercetători doctori (51,1%), în timp ce femeilor cercetători cu titlul științific de doctor habilitat le revine 24,2%. Comparativ cu anul 2019, se atestă creșterea atăt a numărului de femei cercetători cu titlul științific de doctor (cu 12,4%), precum și de doctor habilitat (cu 5,2%), în cazul bărbaților ‒ reducerea în rândul cercetătorilor cu titlul științific de doctor (cu 2,2%) și a celor cu titlul științific de doctor habilitat (cu 5,6%).
Tabelul 3. Cercetători cu titluri științifice pe domenii științifice, 2019 și 2020
2019 | 2020 | |||||||
doctor habilitat | doctor în științe | doctor habilitat | doctor în științe | |||||
Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | Total | inclusiv femei | |
Cercetători cu titluri științifice | 346 | 77 | 1217 | 579 | 335 | 81 | 1275 | 651 |
științe naturale | 123 | 23 | 483 | 235 | 100 | 17 | 436 | 230 |
științe inginerești și tehnologice | 30 | 1 | 122 | 27 | 21 | 1 | 97 | 14 |
științe medicale | 61 | 18 | 146 | 82 | 70 | 21 | 157 | 102 |
științe agricole | 33 | 5 | 127 | 36 | 38 | 5 | 166 | 72 |
științe sociale | 49 | 16 | 208 | 130 | 59 | 20 | 285 | 163 |
științe umaniste | 50 | 14 | 131 | 69 | 47 | 17 | 134 | 70 |
Structură, % | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
științe naturale | 35,5 | 29,8 | 39,7 | 40,6 | 29,9 | 21,0 | 34,2 | 35,3 |
științe inginerești și tehnologice | 8,7 | 1,3 | 10,0 | 4,7 | 6,3 | 1,2 | 7,6 | 2,1 |
științe medicale | 17,6 | 23,4 | 12,0 | 14,2 | 20,9 | 25,9 | 12,3 | 15,7 |
științe agricole | 9,5 | 6,5 | 10,4 | 6,2 | 11,3 | 6,2 | 13,0 | 11,1 |
științe sociale | 14,2 | 20,8 | 17,1 | 22,4 | 17,6 | 24,7 | 22,4 | 25,0 |
științe umaniste | 14,5 | 18,2 | 10,8 | 11,9 | 14,0 | 21,0 | 10,5 | 10,8 |
Datele tabelului în format .xlsx
În anul 2020, cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 469,6 milioane lei, reprezentând 0,23% din produsul intern brut4 (indicator ODD 9.5.1 ). Cheltuielile efectuate în unitățile cu forma de proprietate de stat constituie 89,1% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare. Comparativ cu anul 2019, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au diminuat cu 28,4 milioane (sau cu 5,7%), în unitățile de stat ‒ cu 22,1 milioane (sau 5,0%).
Ponderea majoritară în suma totală de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare o dețin cheltuielile curente - 95,4%, celor capitale revenind 4,6% .
Tabelul 4. Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, 2019 și 2020, milioane lei
2019 | 2020 | |||
Total | inclusiv în | Total | inclusiv în | |
unitățile de stat | unitățile de stat | |||
Cheltuieli ̶ total5 | 498,0 | 440,7 | 469,6 | 418,6 |
cheltuieli curente6 | 484,5 | 428,7 | 448,2 | 400,2 |
cheltuieli capitale7 | 13,5 | 12,0 | 21,4 | 18,4 |
În totalul cheltuielilor curente predomină cheltuielile de personal (349,5 milioane lei sau 78,0%), fiind în descreștere cu 14,2 milioane lei (sau cu 3,9 %) față de anul 2019. În același timp, celelalte două componente de cheltuieli curente (materiale și alte) s-au diminuat cu 22,1 milioane lei (sau cu 18,3 %).
Cheltuielile pentru echipamente a unităților au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor capitale (17,4 milioane lei sau 81,3%), prezentând o creștere cu 5,9 milioane lei (sau de 1,5 ori) comparativ cu anul 2019.
Datele figurii în format .xlsx
În anul 2020, cele mai multe chietuieli curente s-au efectuat în domeniul științelor naturale – 39,9%, urmat de cel al științelor inginerești și tehnologice – 18,2%, agricole – 14,2%, medicale – 11,7%, sociale – 9,2% și umaniste – 6,8%.
Tabelul 5. Cheltuieli curente pentru cercetare-dezvoltare pe domenii științifice, în anul 2020, milioane lei
Total | inclusiv pe domenii științifice: | |||||||
științe | științe | științe | științe | științe | științe |
| ||
Cheltuieli curente ̶ total | 448,2 | 178,8 | 81,7 | 52,4 | 63,7 | 41,4 | 30,2 |
|
cercetare fundamentală | 47,7 | 9,7 | 0,4 | 2,4 | 1,6 | 13,4 | 20,2 |
|
cercetare aplicativă | 336,9 | 161,1 | 29,3 | 46,5 | 62,0 | 28,0 | 10,0 |
|
dezvoltare tehnologică | 63,6 | 8,0 | 52,0 | 3,5 | 0,1 | ‒ | ‒ |
|
Datele tabelului în format .xlsx
După tipul activităţii de cercetare, în anul 2020, 75,2% din totalul cheltuielilor curente au fost destinate cercetării aplicative, 10,6% – cercetării fundamentale și 14,2% – pentru dezvoltarea tehnologică. Comparativ cu anul 2019, structura cheltuielilor curente pe tipuri de cerectare s-a modificat: ponderea cheltuielilor curente destinate cercetării aplicative a înregistrat o creștere cu 18,8 p.p., în cazul cercetării fundamentale se atestă o descreștere cu 18 p.p.
Datele figurii în format .xlsx
- Metadate de referinţă / Statistica ştiinţei / Cercetării-dezvoltării
- Concepte şi definiţii / Ştiinţă şi proprietatea intelectuală
- Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2021
Note:
3 În numărul total al salariaților nu se includ persoanele cu contract de muncă suspendat şi cumularzii externi. Totodată, sunt incluse persoanele care paralel cu activitatea didactică şi practica medicală au executat cercetări ştiinţifice în instituţiile de bază în care activează.
4 Date provizorii.
Informații relevante: