Biroul Național de Statistică (BNS), în parteneriat cu Banca Mondială, au desfășurat la 29 mai evenimentul public dedicat temei „Măsurarea sărăciei în Republica Moldova în anul 2025”. Aurelia SPĂTARU – Directoarea generală adjunctă a BNS și Ina EMELIANOVA – șefa Direcției statistica nivelului de trai, au prezentat experiența și practica Republicii Moldova în măsurarea sărăciei, inclusiv au relatat despre ajustările recente operate în Metodologia de calcul a pragului sărăciei absolute, precum și au prezentat informația despre statisticile oficiale cu privire la sărăcia absolută, extremă și multidimensională pentru anul 2025, toate estimate în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. La fel, au fost prezentate rezultatele calculelor experimentale privind rata riscului de sărăcie (numită și sărăcie relativă). Federica MARZO, economistă principală în Unitatea sărăcie și echitate a Grupului Băncii Mondiale, s-a referit la standarde și practici internaționale în măsurarea sărăciei, precum și la rezultatele cooperării dintre BNS și Banca Mondială în vederea evaluării conformității și alinierii Metodologiei de calcul a pragului sărăciei absolute la cele mai recente cerințe și practici internaționale, și la cerințele informaționale ale utilizatorilor din țară.
În cuvântul de salut, Oleg CARA – directorul general al BNS, a vorbit despre premisele și contextul pentru măsurarea statistică a sărăciei, despre necesitatea și importanța măsurării sărăciei, experiența și viziunea pe viitor privind sistemul de cercetări și indicatori statistici privind evaluarea nivelului de trai al populației. „În prezent, BNS produce și diseminează statistici privind: sărăcia monetară - absolută și extremă; sărăcia multidimensională, care se referă la sărăcia nemonetară; precum și, în mod experimental - privind sărăcia relativă. Principala sursă de date pentru evaluarea nivelului de trai și măsurarea sărăciei este Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC). În anul 2025, această cercetare statistică a trecut printr-un amplu proces de modernizare și aliniere la standardele europene și internaționale, printre care actualizarea bazei de sondaj conform ultimului recensământ, armonizarea chestionarelor la cerințele UE, actualizarea clasificatorului cheltuielilor de consum ale populației conform standardelor ONU etc. Totodată, în anul 2026, au fost operate modificări ale metodologiei de calculare a pragului absolut al sărăciei, în conformitate cu recomandările internaționale, inclusiv cele ale Băncii Mondiale, precum și în urma consultărilor cu experți naționali și internaționali, dar și a procesului de consultări publice. Printre ajustările importante în această metodologie se numără includerea cheltuielilor pentru sănătate (în particular cheltuielile pentru medicamente și produse pentru sănătate, precum și cele aferente serviciilor de îngrijire ambulatorie) în agregatul utilizat pentru măsurarea sărăciei absolute. În prezent, cu suportul Băncii Mondiale, BNS desfășoară activități suplimentare pentru evaluarea impactului modificărilor metodologice asupra grupurilor vulnerabile ale populației (elaborând profilurile corespunzătoare pentru toate grupurile demografice cheie, inclusiv cohortele de vârstă și tipurile de compoziție a gospodăriilor), precum și privind reconcilierea seriilor de timp, în retrospectivă,” a menționat Oleg CARA.
Carolina ODOBESCU – Ofițer senior de țară, Grupul Băncii Mondiale, a remarcat faptul că „măsurarea robustă a sărăciei este o condiție esențială pentru elaborarea unor politici publice eficiente. Datele fiabile, care ne arată cine anume sunt persoanele sărace, care este amploarea sărăciei și care sunt motivele ei, permit autorităților și tuturor factorilor de decizie să elaboreze programe bine țintite și corelate necesităților reale. Datele privind sărăcia au un rol esențial de monitorizare, ele construiesc baza de dovezi necesară pentru a evalua măsura în care politicile își ating în timp impactul scontat. În acest context, cooperarea strânsă dintre statisticieni și factorii de decizie este esențială, întrucât permite nu doar producerea datelor de calitate, dar și interpretarea corectă a acestora, contribuind la o înțelegere mai profundă și mai nuanțată a fenomenului sărăciei și la fundamentarea unor politici mai eficiente”.
Principalele constatări cu privire la sărăcie în Republica Moldova pentru anul 2025 sunt:
• pragul sărăciei absolute a constituit 3764,4 lei în medie pe lună pe o persoană și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 31,1%;
• pragul sărăciei extreme a constituit în medie 3035,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 15,1%;
• incidența sărăciei multidimensionale (sau rata sărăciei multidimensionale),care indică ponderea populației cu deprivări (confruntându-se cu cel puțin 35% din indicatorii ponderați din componența Indicelui Sărăciei Multidimensionale), a constituit 27,4%;
• intensitatea sărăciei multidimensionale a constituit 48,3%, adică fiecare persoană săracă din punct de vedere multidimensional a fost, în medie, deprivată în 48 la sută de indicatori ponderați;
• valoarea Indicelui Sărăciei Multidimensionale (ISM) a constituit 0,132, ceea ce indică faptul că, în medie, persoanele sărace multidimensional din Republica Moldova se confruntă cu 13,2% din totalul deprivărilor măsurate de ISM.
Mai multe detalii cu privire la măsurarea sărăciei în Republica Moldova în anul 2025 pot fi consultate încomunicatul Măsurarea sărăciei în Republica Moldova în anul 2025.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, mediului academic, societății civile, precum și ai mass-media, agenda conținând o sesiune de întrebări și răspunsuri.
La linkurile inserate pot fi vizualizate date privind Sărăcia absolută și extremă, Sărăcia multidimensională și Rata riscul de sărăcie.
Prezentări: