Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 2015

https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-in-republica-moldova-ocuparea-si-somajul-in-9430_2709.html

Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2015 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1265,6 mii persoane, fiind în creştere cu 2,7% (33,2 mii) faţă de anul 2014.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 20151

Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2015 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1265,6mii persoane, fiind în creştere cu 2,7% (33,2 mii) faţă de anul 2014.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (50,5%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,5%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 53,1% şi 46,9%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,4%, înregistrând o creștere de 1,2 p.p. față de anul 2014 ( 41,2%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 45,1%, în comparaţie cu cea feminină – 39,9%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 44,9% în mediul urban şi 40,4% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,9%, iar în categoria 15-64 ani (vârstă de muncă în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) – 46,9%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 49,7%.

Populaţia ocupată a constituit 1203,6 mii persoane, în creștere cu 18,7 mii faţă de 2014 (+1,6%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,2% femei şi 49,8% bărbați). Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în repartiţia pe medii de reşedinţă (53,9% mediul rural şi 46,1% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,3%, înregistrând o creștere nesemnificativă față de anul 2014 (+0,7 p.p.). Rata de ocupare la bărbaţi (42,3%) a fost mai înaltă în comparaţie cu femeile (38,4%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 42,0% în mediul urban şi 38,9% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 47,0%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 44,5% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,9%.

Din distribuţia ocupării după activităţile din economia naţională2 rezultă că în sectorul agricol au activat 381,9 mii persoane (31,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 40 la sută (sau 13,0% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Faţă de 2014 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 20,8 mii, sau cu 5,8%.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 821,7 mii persoane, fiind practic la nivelul a. 2014 (-0,3%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie, ca și în anul precedent, a constituit 12,3%, iar în construcţii, respectiv, 5,4% (5,6% în 2014). Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 1,4%, iar în construcţii s-a micșorat cu 1,7%. În sectorul servicii au activat 50,5% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în descreștere față de a.2014 (51,6%).

În repartizarea după forme de proprietate 73,5% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi 26,5% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaţilor a constituit 65,4% din total. Marea majoritate a salariaţilor (92,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată3 în rândul salariaţilor a constituit 7,5%, fiind în descreștere cu 0,8 p.p. față de nivelul anului precedent (8,3% în 2014). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai pe larg întâlnită printre bărbaţi (8,6% din total bărbaţi) în comparaţie cu femeile (6,6% din total femei). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (46,2%) și comerț (21,4%) .

În sectorul informal au lucrat 15,6% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,8% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 16,2%, totodată 8,6% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal. Pe de altă parte, practic fiecare al zecelea salariat a declarat, că primeşte fie că o parte (1,6% din totalul salariaţilor) sau chiar în întregime (7,1% din totalul salariaţilor) salariul ”în plic”. Fenomenul salariului ”în plic” prevalează în agricultură (48,9%), comerț (20,0%) și industrie (6,3%) .

Numărul persoanelor sub-ocupate4(adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână, totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 74,8 mii, ceea ce reprezintă 6,2% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 6,6% (cu 5,3 mii) în comparaţie cu 2014.

Fiecare a şaptea persoană ocupată (14,9%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul4). Majoritatea din ele (90 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 13,1%, fiind la nivelul anului precedent. Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare.

Numărul şomerilor, estimatconform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 62,1 mii, fiind cu 14,5 mii mai mare faţă de 2014. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 63,4% din total şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,7%.

Rata şomajului(proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,9%, fiind mai mare faţă de 2014 (3,9%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 6,2% iar la femei - de 3,6%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 6,4% în urban, faţă de 3,5% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 12,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 9,7%.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1721,7 mii persoane, sau 57,6% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind cu 34,5 mii persoane mai mică faţă de 2014 (-1,2 p.p.). Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoanele descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă au constituit 10,7 mii (13,8 mii în 2014). Numărul persoanelor declarate ca fiind plecate la lucru sau în căutare de lucru peste hotare a alcătuit, conform estimărilor, 325,4 mii persoane (341,9 mii în 2014). Din numărul celor declaraţi plecaţi, 64,8% o constituie bărbaţii.  Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de 68,8 %.

Note:

Datele prezentate au fost obţinute în cadrul cercetării Ancheta Forţei de Muncă, desfăşurate în anul 2015 pe un eşantion de 28800 adrese. Din ele, la 22534 s-a realizat interviul. Informaţii au fost colectate de la 49201 persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Estimatorii pentru anul 2015 au fost calculaţi ca medii anuale în baza estimatorilor trimestriali.
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.
2 Începând cu anul 2015 datele sunt prezentate conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei, Rev.2 (ediția 2009).
3 Prin munca nedeclarată se înţelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
4 Definiţie în corespundere cu Rezoluţia privind măsurarea sub-ocupării şi a situaţiilor inadecvate de ocupare, adoptată de a 16ea Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii, 1998.

 Persoană de contact:
 Elena Vâtcărău,
şef al direcţiei statistica pieţei muncii
tel. 0 22 40 30 99

01.04.2016

© 2024. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Toate drepturile rezervate / Dezvoltat de Brand.md