NOTĂ PRIVIND SCHIMBĂRILE METODOLOGICE

În anul 2019, în metodologia cercetării ”Ancheta forței de muncă (AFM)”² au fost aplicate următoarele modificări:

NOU PLAN DE SONDAJ

Începând cu 1 ianuarie, AFM se realizează conform unui nouplan de sondaj (un nou eșantion de gospodării casnice și o nouă schemă de rotație).

UTILIZAREA NUMĂRULUI POPULAȚIEI CU REȘEDINȚĂ OBIȘNUITĂ

La baza estimării³ indicatorilor AFM se utilizează numărul populației cu reședință obișnuită, recalculat în baza rezultatelor Recensământului populației și al locuințelor din 2014 și NU a numărului populației stabile, cum s-a utilizat până în anul 2018 inclusiv.

Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

În AFM, această modificare are impact, în principal, asupra numărului populației în afara forței de muncă (populației economic inactive), din care nu mai fac parte persoanele care lipsesc din gospodărie mai mult de 12 luni.

Dat fiind faptul, că persoanele care lipsesc din țară mai mult de 12 luni nu sunt parte a populației rezidente, în baza AFM nu mai poate fi estimat „numărul persoanelor, declarate de către gospodării, ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru”.

NOU STANDARD INTERNAȚIONAL ÎN STATISTICA MUNCII

Populația ocupată este estimată în conformitate cu noul standard internațional, adoptat de a 19ea Conferință Internațională a Statisticienilor Muncii din 2013: Rezoluția „Statisticile privind munca, ocuparea și subutilizarea forței de muncă”.

În conformitate cu definiția nouă din acest standard, populaţia ocupatăcuprinde doar persoanele care desfăşoară activități de producere a bunurilor sau de prestare a serviciilor pentru plată sau profit. În „ocupare” NU se includ „persoanele ocupate în gospodăria auxiliară (de pe lângă casă) cu producerea produselor agricole pentru consumul propriu al gospodăriei”. (Până în 2018 inclusiv, persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în exclusivitate pentru consumul propriu, se includeau în ocupare, dacă lucrau pe săptămână 20 de ore și mai mult).

În AFM, ajustată la noul standard, această modificare are impact de micșorare a numărului populației ocupate (în principal non-salariate) în agricultură. În metodologia veche (de până în a. 2018 inclusiv), ponderea acestor persoane în populația ocupată în agricultură a înregistrat pe parcursul anilor 2014-2018 valori cuprinse între 35-50%, sau între 10-18% din totalul populației ocupate.

În afară de aceasta, conform aceluiași standard internațional, pe lângă noțiunile de „populație economic activă” și „populație economic inactivă”, mai nou, se utilizează și noțiunile de „forța de muncă” și, respectiv, „populație în afara forței de muncă”.

Reieșind din modificările menționate, operate în metodologia AFM, indicatorii referitori la principalele categorii de populaţie (ocupată, în şomaj, inactivă) nu sunt întru totul comparabili cu seria de date din anii precedenţi.

COMUNICAT PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRII

În trimestrul I 2019, forța de muncă (forța de muncă include populația ocupată plus șomerii) a Republicii Moldova  a constituit 898,6 mii, iar în trimestrul II 2019 - 943,0mii persoane.

Disparități importante pe sexe în cadrul forței de muncă nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (tr. I - 52,8% și tr. II - 52,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (tr. I - 47,2% și tr. II - 47,8%), iar ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (tr. I 53,5% și, respectiv, 46,5% și tr. II 53,3% și, respectiv, 46,7%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste(proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) în tr. I 2019 a constituit 41,3% și în tr. II - 43,4%. Atât în tr. I , cât și în tr. II, acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine (tr. I - 46,5% și tr. II - 48,6%), în comparație cu cea feminină (tr. I - 36,7% și tr. II - 38,8%), la fel și în mediul urban (tr. I - 48,1% și tr. II - 50,8%) în comparație cu cel rural (tr. I - 36,8% și tr. II - 38,4%).

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 35,0% în tr. I și de 34,0% în tr. II. În grupa de vârstă 15-64⁴ ani - 48,3% și, respectiv, 50,5%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei şi 16-62 ani și 8 luni pentru bărbați) a fost în tr. I de 51,9% și în tr. II - 54,1%.

Populaţia ocupată în I tr. a constituit 829,0 mii, iar în tr. II - 901,1 mii persoane. Ponderea bărbaților în total ocupare pe parcursul a două trimestre se menține aceeași (52%), fiind mai mare în comparație cu a femeilor (48%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural (52,3% și, respectiv, 53,6%) față de mediul urban (47,7% în tr. I și 46,4% în tr. II).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 38,1% în tr. I și de 41,4% în tr. II. Rata de ocupare a bărbaților (42,4% în tr. I și 45,8% în tr. II) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (34,3% în tr. I și 37,6% în tr. II).

În distribuţia pe medii de reşedinţă, acest indicator a avut valorile de 45,5% în tr. I și de 48,2% în tr. II în mediul urban și de 33,2% în tr. I și de 36,9% în tr. II în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 pentru femei/62 ani și 8 luni pentru bărbați) a fost de 47,6% în tr. I și de 51,6% în tr. II; a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,5% și, respectiv, 48,2%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valorile de 31,0% în tr. I și 31,7% în tr. II.

Din distribuția persoanelor ocupate după activitățile economice rezultă că, aproape fiecare a cincea persoană lucra în sectorul agricol (18,9% în tr. I și 21,9% în tr. II).

Ponderea activitățile non-agricole a fost de 81,1% în tr. I și de 78,1% în tr. II. Persoanele ocupate în industrie au constituit 16,2% în tr. I și 14,5% în tr. II, iar în construcții 5,5%în tr. I și, respectiv, 7,1% în tr. II. În sectorul servicii au activat 59,4% în tr. I și 56,5% în tr. II din totalul persoanelor ocupate.

În repartizarea după forme de proprietate 68,2% din populația ocupată în tr. I și 69,5% în tr. II a activat în sectorul privat și 31,8% și, respectiv, 30,5% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților în total ocupare a constituit 79,6% în tr. I și 76,6% în tr. II. Marea majoritate a salariaților (90,4% tr. I și 88,6% tr. II) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁵ în rândul salariaților a constituit 5,7% în tr. I și 8,3% în tr. II. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (8% în tr. I și 10,4% în tr. II) decât salariații femei (3,4% și, respectiv, 6,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (circa 43% în fiecare din trimestre), comerț (22,4% în tr. I și 15,2% în tr. II), construcții (13,3% și, respectiv, 15,1%) și industrie (7,6% și 11,7%).

În sectorul informal au lucrat în tr. I 15,8% și în tr. II 17,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 21,1% în tr. I și 24,2% în tr. II au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 24,6% în tr. I și 27,3% în tr. II.

Din totalul salariaților 6,5% în tr. I și 8,6% în tr. II aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau în tr. I 6,2% și în tr. II - 8,3% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (44-47%), comerț (21,1% în tr. I și 12,4% în tr. II) construcții (peste 14%), și industrie (între 8 și 12%).

Numărul persoanelor sub-ocupate²(persoane care au avut un loc de muncă, a căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost în fiecare din trimestre în jur de 35 mii, ceea ce reprezenta din totalul persoanelor ocupate 4,3% în tr. I și 3,9% în tr. II.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 7,7% în tr. I și de 4,5% în tr. II. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 8,9% în tr. I și de 5,7% în tr. II, iar la femei, 6,5% și, respectiv, 3,1%; în mediul urban - 5,4% și 5,1%, iar în mediul rural, 9,7% și, respectiv, 3,9%. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 13,7% în tr. I și 8,9% în tr. II, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 11,3% în tr. I și 6,7% în tr. II.

Populația în afara forței de muncă de 15 ani şi peste a constituit 1276,6 mii persoane în tr. I și 1232,2 mii în tr. II. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice), ambele categorii constituind în jur de 13% fiecare în totalul populației în afara forței de muncă.

În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (în jur de 11% în fiecare din trimestre). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,3% în tr. I și 8,8% în tr. II). Restul o formează alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Ponderea tinerilor NEET⁷ a constituit 30,8% în tr. I și 28,4% în tr. II, din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani (cu excepția persoanelor aflate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru mai puțin de un an).

Note: