Infrastructura edilitară în localităţile urbane şi serviciile de salubrizare în anul 2018

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară a localităţilor urbane şi serviciile de salubrizare prestate populației în anul 2018¹.

Spaţii verzi. Spațiile verzi reprezintă un sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane ale localităţilor.

Pe parcursul anului 2018, activitatea de amenajare, reamenajare și întreţinere a spațiilor verzi în localitățile urbane s-a desfăşurat pe o suprafață totală de 7,9 mii ha, sau 8,7% din suprafaţa totală a teritoriilor localităţilor urbane. În perioada anilor 2016-2018 suprafaţa spaţiilor verzi se menține practic constantă.

Suprafaţa spațiilor verzi în proporţie de 67,4% reprezintă spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), 18,7% - spaţiile cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi pe lîngă instituţii de învăţământ şi locuinţe, spaţii pentru recrearea copiilor şi tineretului, etc.), 9,7% - spaţiile cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor şi de protecţie a surselor de apă, etc. ), 2,5% - spațiile cu profil specializat (grădini botanice, zoologice şi dendrologice, etc.)  și spaţiile din zonele turistice şi de agrement - 1,7%.

Actualmente în Republica Moldova suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine în medie la un locuitor este de 51,9 m.p. Cele mai mari valori a acestui indicator sînt înregistrate în or. Vadul lui Vodă – 1013,0 m.p./locuitor, or. Tvardiţa (r-ul Taraclia) – 326,0 m.p./locuitor, or. Frunză (r-ul Ocniţa) – 182,8 m.p./locuitor şi or. Сălăraşi – 133,5 m.p./locuitor. Menţionăm că nu toată populaţia oraşelor dispune de necesarul minim de spaţii verzi. În 14 localităţi urbane ale ţării suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine unui locuitor este de pînă la 26 m.p., iar în mun. Cahul în medie pe un locuitor revin doar 4,9 m.p, or. Otaci este lipsit de spaţii verzi.  

Plantarea spaţiilor verzi. Pe parcursul anului 2018, lucrări de plantare au fost efectuate pe o suprafaţă de 158,8 ha, ceea ce este cu 15,6 ha mai mult comparativ cu anul precedent. Cea mai mare parte din suprafaţa totală a fost plantată cu arbuşti - 88,4 ha (+58,0 ha), arbori 38,0 ha (de 2 ori mai puţin), iar suprafața plantelor floricole şi de gazon a constituit 32,4 ha, cu 3,9 ha mai puţin comparativ cu anul 2017. De asemenea, s-au efectuat lucrări de plantare a arborilor în mun. Chişinău pe o suprafaţă de 7,2 ha, or.Tvardiţa (r-ul Taraclia) – 6,9 ha, or. Anenii Noi – 2,5 ha, în mun. Cahul şi or. Mărculeşti (r-ul Floreşti) – câte 1,6 ha. Arbuşti au fost plantaţi pe o suprafaţă de 74,7 ha în mun. Chişinău, 6,4 ha – mun. Bălţi, 2,3 ha – or. Anenii Noi, 1,3 ha – or.

Mărculeşti (r-ul Floreşti), 1,0 ha – mun. Cahul. În 27 de oraşe ale ţării întreprinderile de salubrizare şi amenajare pe parcursul anului 2018 nu au plantat nici un arbore sau arbuşti.

Iluminarea străzilor. În anul 2018, lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate a constituit 2,8 mii km, fiind în creştere față de anul 2017 cu 117,9 km. Gradul de acoperire al străzilor cu iluminare constituie 77,0%, cu 3,2 p.p. mai mult decît în anul precedent. Pe parcursul anului, pe teritoriul ţării au fost instalate pe străzi şi căi carosabile, 81,1 mii lămpi sau cu 3,0 mii lămpi mai mult comparativ cu anul precedent. Cele mai multe lămpi au fost instalate pe străzile raioanelor Ocniţa (318 unităţi), Călăraşi (299 unităţi), Străşeni (284 unităţi) şi Căuşeni (252 unităţi).

Cea mai bună acoperire a localităţilor cu serviciu de iluminat stradal public este înregistrată în mun. Chişinău, Bălţi, Comrat, Orhei, Cahul, Soroca şi în oraşele Briceni, Lipcani, Drochia, Făleşti, Frunză, Costeşti, Criuleni, Rezina, Teleneşti, Cantemir, Leova, Ştefan Vodă şi Tvardiţa (peste 90% din lungimea totală a străzilor, a căilor carosabile şi cheiurilor). Situaţia s-a îmbunătăţit şi în oraşele Căinari, Ialoveni, Ocniţa, Otaci, Anenii Noi, Iargara, unde lungimea străzilor iluminate s-a mărit cu respectiv 15,7 km (+42,2%), 15,0 km (+15,8%), 11,4 km (+22,6%), 11,0 km (+40,1%), 10,0 km (+36,2%), 9,5 km (+19,8%).

În pofida faptului că la nivel de țară gradul de acoperire cu iluminare stradală, pe parcursul anului 2018 s-a îmbunătăţit, totuşi rămîne a fi o problemă pentru jumătate din oraşe, în unele din ele iluminarea străzilor este asigurată în proporţie de pînă la 25 la sută: or. Glodeni - 20,2% şi or. Floreşti - 22,0% (vezi Anexa, Tabelul 2).

Servicii de salubrizare a localităţilor. Serviciile de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport ale deșeurilor, formează sistemul de salubrizare a localităților. În activitățile de salubrizare a localităților pe parcursul anului 2018 au fost antrenate 778 vehicule cu destinaţie specială (cu 14 unități mai mult decît în anul precedent), din care 685 vehicule au deservit localităţile urbane (cu o unitate mai puțin), iar 93 localităţile rurale (cu 15 unități mai mult). Cea mai mare capacitate de transport a autovehiculelor cu destinaţie specială care deservesc localitățile este înregistrată în mun. Chişinău - 282 (36,2%), localităţile din UTA Găgăuzia - 52 (6,7%), mun. Bălți – 35 (4,5%), r-nul Anenii Noi - 33 (4,2%), r-nul Cahul - 27 (3,5%), r-nul Hîncești - 26 (3,3%), r-nul Orhei - 23 (2,9%).

Pentru curăţarea drumurilor pe timp de iarnă au fost utilizate 54 vehicule pentru împrăştierea nisipului şi a materialului derapant, 7 încărcătoare de zăpadă şi 6 pluguri de zăpadă cu rotor. Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi au fost utilizate de asemenea 109 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 13 automăturătoare, 40 autostropitoare (inclusiv 22 în mun. Chişinău). Pe parcursul anului, în ţară a fost curăţată o suprafaţă de 37,9 milioane m.p. sau cu 6% mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 94 la sută din suprafaţa localităţilor este curăţată cu mijloace mecanizate.

În majoritatea cazurilor, deşeurile municipale sunt colectate fără a fi separate la sursă şi sunt depozitate la un depozit de deşeuri. Suprafaţa depozitelor destinată deşeurilor municipale a constituit în anul 2018 - 168,9 ha. Către aceste depozite au fost transportate 2966,6 mii m.c. de deşeuri municipale (deșeuri provenite din gospodării și deșeurile similare provenite din comerț și instituții) și 178,9 mii m.c. de deșeuri formate în urma activităților de salubrizare (deșeuri stradale, zăpadă și alte încărcături). Cantitatea totală de deşeuri municipale urbane generate la nivelul mun. Chișinău (1777,1 mii m.c) a reprezentat 65,9% din totalul deşeurilor municipale urbane produse în țară (2695,6 mii m.c ).

Tabelul 1. Volumul deșeurilor pe medii, 2017-2018

Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor municipale a constituit 168 localități, inclusiv 53 municipii și orașe și 115 sate. Astfel, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare rămîne a fi redus în special în localitățile rurale. Cea mai mare pondere în structura volumului deșeurilor municipale, o au deșeurile colectate de la populaţie – 67,0%, după care urmează deşeurile colectate de la instituţii, agenţi economici – 33,0%. Cantitatea de deşeuri lichide comparativ cu anul precedent s-a majorat cu 10,2%, alcătuind 76,5 mii m.c.

Totodată, în anul 2018, doar 32,4% din populație a fost deservită de servicii de salubrizare, gradul de acoperire în mediul urban fiind de 66,9% și 6,2% în mediul rural. De asemenea, se constată că sunt cantități de deșeuri care rămîn necolectate.

• Anexe(4 tabele .xls)

Notă: