Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura străzilor din localităţile urbane şi serviciile de salubrizare prestate populației în anul 2021.

Spații verzi urbane³

Spațiile verzi de folosință generală ocupă cea mai mare suprafață din spațiile verzi urbane

În anul 2021 suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,6 mii ha, ceea ce reprezintă 12,9% din suprafaţa terenurilor din intravilanul localităţilor urbane.

Suprafaţa spațiilor verzi urbane, în proporţie de 69,0%, este formată din spaţii verzi de folosinţă generală (scuaruri, grădini, parcuri etc.), 18,6% sunt spaţii verzi cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi pe lângă instituţiile de învăţământ şi locuinţe, spaţii pentru recreerea copiilor şi tineretului etc.), 7,8% - spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement, 2,7% - spații verzi cu profil specializat (grădini botanice, zoologice şi dendrologice etc.) și 1,9% - spaţii verzi cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor şi de protecţie a surselor de apă etc.).

Datele graficului în format .xlsx

Municipiul Chișinău și Bălți dețin cea mai mare suprafață a spațiilor verzi

Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiuni arată că: 66,4% din suprafața spațiilor verzi aparține mun. Chișinău, 15,3% - Regiunii Nord, după care urmează Regiunea Centru - 9,8%, Sud - 6,1% și UTA Găgăuzia - 2,4%. În top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi sunt: mun. Chișinău, mun. Bălți și or. Călărași (Anexă, Tabelul 1).

Ponderea suprafeței spațiilor verzi și a străzilor (convențional spații publice) în suprafața intravilanului localităților urbane a constituit 22,7% (indicator ODD 11.7.1.1.) .

Tabelul 1. Lungimea, suprafața străzilor și intravilanului localităților urbane, 2021

Iluminarea străzilor orășenești³

Gradul de iluminare a străzilor orășenești a constituit circa 79 la sută la nivel de țară

În anul 2021 lungimea porţiunilor de străzi orășenești iluminate a constituit 3,2 mii km, gradul de acoperire a străzilor urbane cu iluminare la nivel de țară constituind 79,2%.

Datele graficului în format .xlsx

Localitățile urbane din UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău dețin cel mai mare grad de iluminare stradală

În profil regional, localitățile din UTA Găgăuzia (97,3%) și mun. Chișinău (87,4%) au avut cel mai bun nivel de iluminare al porțiunilor stradale, iar cel mai mic nivel l-a avut regiunea Nord (74,6%) și Centru (70,8%). O acoperire mai bună cu serviciu de iluminat stradal (de peste 90% din lungimea totală a străzilor) s-a înregistrat în 21 localități urbane. 

Totuși, în anul 2021 în 11 oraşe iluminarea străzilor a fost asigurată în proporţie de până la 50 la sută. Cel mai mic nivel de iluminare stradală a fost înregistrat în orașele: Strășeni, Glodeni și Frunză (Anexă, Tabelul 2).

Servicii de salubrizare a localităţilor urbane și rurale⁴

Mai multe vehicule cu destinație specială au fost antrenate în serviciile de salubrizare

Pe parcursul anului 2021, în activitatea de salubrizare a localităților au fost antrenate 975 de vehicule cu destinaţie specială (cu 90 de unități mai multe decât în anul 2020). Dintre acestea, 707 de vehicule au deservit localităţile urbane (cu 39 de unități mai mult comparativ cu anul 2020), iar 268 de vehicule - localităţile rurale (cu 51 de unități mai multe comparativ cu anul 2020).

Cea mai mare capacitate de autovehicule cu destinaţie specială care deservesc localitățile a fost înregistrată în mun. Chişinău - 287 de unități (29,4%), localităţile din UTA Găgăuzia - 72 de unități (7,4%), Soroca - 47 de unități (4,8%), Cahul - 40 de unități (4,1%), mun. Bălți - 37 de unități (3,8%), Hâncești - 33 de unități (3,4%), Ocnița și Anenii Noi câte 28 de unități (2,9%), Orhei - 25 de unități (2,6%).

Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi şi întreţinerea spațiilor și căilor publice au fost utilizate 158 de tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 26 de automăturătoare, 39 de autostropitoare, iar pentru transportarea deşeurilor municipale au fost folosite 263 de autogunoiere.

Suprafața destinată depozitelor de deșeuri municipale este în creștere

În anul 2021 suprafaţa depozitelor, aflate la evidența întreprinderilor/primăriilor, destinate deşeurilor municipale a constituit – 379,7 ha, în creștere cu 75,3 ha comparativ cu anul 2020. Către aceste depozite, în anul 2021 au fost transportate 3519,7 mii m.c. de deşeuri municipale sau cu 1,6% mai puțin față de anul 2020. 

Cea mai mare cantitate de deșeuri municipale a fost colectată în mun. Chișinău, dar și regiunile Nord și Centru

În profil regional, 53,4% din deșeurile municipale au fost colectate în mun. Chișinău, 16,3% - în regiunea Nord, după care urmează regiunea Centru - 15,4%. În regiunea Sud au fost colectate 7,6% din cantitatea totală de deșeuri municipale și 7,3% din UTA Găgăuzia (Anexă, Tabelul 3).

Cea mai mare cantitate de deşeuri municipale a fost colectată în mediul urban al mun. Chișinău (1880,7 mii m.c.), ceea ce a constituit 64,3% din totalul deşeurilor municipale colectate din mediul urban la nivel de țară (2925,2 mii m.c.).

Accesul la servicii de salubrizare în mediul rural este mult mai redus decât în mediul urban

Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor municipale pe parcursul anului 2021 a constituit 519 de localități, inclusiv 55 de municipii și orașe și 464 de sate, ceea ce reprezintă 33,9% din localitățile țării.

Tabelul 2. Numărul localităților cu acces la servicii de colectare și volumul deșeurilor municipale, pe medii, 2019-2021

Datele tabelului în format .xlsx

În structura volumului deșeurilor municipale, o pondere semnificativă o au deșeurile colectate de la populaţie – 62,2%, după care urmează deşeurile colectate de la instituţii, agenţi economici – 31,8%, iar 6,0% - sunt deșeuri stradale, zăpadă și alte încărcături.

Datele graficului în format .xlsx

Numărul populației care beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor municipaleeste în creștere

În anul 2021 de servicii de colectare a deșeurilor municipale au beneficiat 1531,9 mii de persoane, din care 1040,9 mii din mediul urban și 491,0 mii din mediul rural. Astfel, la nivel național, în anul 2021 doar 58,9% din populație a fost deservită de servicii de salubrizare, fiind, totuși în creștere față de anul 2020 (55,5%) cu 3,4 p.p.

Datele graficului în format .xlsx

Rata de conectare a populației la servicii de salubrizare în ultimii 5 ani s-a majorat cu 18,9 p.p.

•  Anexă (3 tabele format .xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Datele se referă la situația de la sfârșitul anului.

³ Datele pentru anul 2021 nu sunt comparabile cu anii precedenți. Mai multe detalii despre limitele în comparabilitatea datelor în Nota „Revizuirea datelor privind serviciile de salubrizare pentru anii 2016-2020 și îmbunătățirea datelor cu privire „infrastructura străzilor din localitățile urbane”.

⁴ Sursa: Agenția Relații Funciare și Cadastru.

⁵ Datele pentru anii 2017-2020 au fost revizuite, în special urmare a majorării gradului de acoperire a localităților rurale cu cercetarea statistică „Salubrizarea localităților”. Mai multe detalii despre revizuirea datelor cu privire la salubrizarea localităților au fost prezentate în Nota „Revizuirea datelor privind serviciile de salubrizare pentru anii 2016-2020 și îmbunătățirea datelor cu privire infrastructura străzilor din localitățile urbane”.

⁶ În unele cazuri pot apărea decalaje neînsemnate între totalurile indicate şi sumele componente incluse, fapt ce se explică prin rotunjirea datelor.

 

Precizări metodologice:

• Datele sunt prezentate de către primării și întreprinderi care prestează servicii de gestionare a infrastructurii străzilor şi spațiilor verzi, precum și cele care efectuează lucrări de salubrizare şi transportare a deşeurilor municipale.
• Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației, pentru anul 2021 sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2021 (provizoriu). Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
• Conform legii nr. 209/2016 cu privire la deșeuri, deşeurile municipale sunt deşeurile provenite din gospodărie şi deşeuri similare care provin din activităţi comerciale, industriale şi administrative, menţionate la poziţia 20 din Lista deşeurilor, aprobată de Guvern (HG 99/2018). Acestea includ, de asemenea, deșeurile din parcuri și grădini, frunze, iarbă, deșeurile în urma curățării străzilor, piețelor și deșeurile din containerele de gunoi. Sunt excluse deșeurile lichide și cele provenite de la canalizarea municipală și epurare precum și gunoiul de construcție.
• Conform legii nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi din localitățile urbane și rurale, spaţiu verde – este definit ca „sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include de regulă o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale”.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Mediul înconjurător / Infrastructura edilitară
• Banca de date statistice / Mediul înconjurător / Deșeuri / Deșeuri municipale
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022

Eurostat​​​​​​​

• Baza de date a Eurosta

​​​​​​​Direcția Statistică a ONU ​​​​​​​

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă