Mortalitatea generală după principalele clase ale cauzelor de deces în anul 2019¹

Biroul Național de Statistică informează că numărul decedaților, în anul 2019, conform datelor Agenției Servicii Publice, a fost de 36416 persoane, cu 891 persoane (2,4%) mai puțin comparativ cu anul precedent.

Evoluția acestui eveniment demografic pe parcursul anilor 2014-2019 relevă faptul că au avut loc atât creșteri, cât și diminuări esențiale ale numărului persoanelor decedate. În acest sens, o creștere mai semnificativă a fost înregistrată în anul 2014 (cu 3,8%), iar diminuarea cea mai vizibilă s-a produs în anul 2017 (cu 4,5%).

În anul 2019, rata mortalităţii pe țară (calculată la numărul preliminar al populației cu reședință obișnuită² din 01.01.2020 -  2,6 mil. persoane) s-a redus, comparativ cu anul 2018, de la 13,8‰ la 13,7‰, la bărbați rata mortalității rămâne constantă (15,3‰), însă la femei s-a înregistrat o diminuare ușoară de la 12,4‰ la 12,3‰ comparativ cu anul precedent.

Conform datelor preliminare ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, structura mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor de deces³ practic nu s-a schimbat: cele mai multe decese (59,1%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumorile maligne (16,8%), bolile aparatului digestiv (9,0%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (6,0%), bolile aparatului respirator (4,4%) şi alte cauze (4,7%).

Mortalitatea masculină, repartizată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat numai în cazul bolilor aparatului circulator. În structura mortalității femeilor, ponderea deceselor din această cauză este de 1,2 ori mai mare decât cea a bărbaților.

Însă, mortalitatea masculină a înscris valori mai înalte comparativ cu mortalitatea femeilor („supramortalitate masculină”) în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor - de 4,2  ori mai mare; de 2,4  ori – în cazul bolilor aparatului respirator; și de 1,4 ori – în cel al tumorilor maligne, comparativ cu valorile înregistrate de mortalitatea feminină.

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă destul de semnificativ şi în profil teritorial.

Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai semnificative în partea de Nord a Republicii Moldova (63,8% din numărul total al decedaților în regiune), de tumori maligne – în municipiul Chișinău (21,2%) și UTA Găgăuzia (20,1%); de boli ale aparatului digestiv cele mai multe cazuri au fost înregistrate în zona centrală a ţării (11,2%). Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocate de cauzele externe (precum accidente, intoxicații și traume) s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru și Sud (câte 6,9%). În UTA Găgăuzia s-au înregistrat cele mai multe cazuri de deces provocate de bolile aparatului respirator – 5,3% urmat de regiunea Sud - 4,6%.

Date privind numărul de decese pe principalele clase ale cauzelor de deces în profil teritorial sunt prezentate în Tabelul 1 din Anexă.

Informații statistice adiționale

Conform datelor preliminare ale Agenției Servicii Publice⁴, numărul de acte de deces, înregistrate de către organele stării civile în primele trei luni ale anului 2020, sunt în scădere din ianuarie până în martie 2020 și comparativ cu aceleași perioade ale anului 2019⁵.

Date privind indicatori de monitorizare a mortalității în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 Sănătate și stare de bine pentru toți  pot fi accesate în Tabelul 2 din Anexă.

• Anexe(2 tabele xls)

Note:

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice 
• Metadate de referinţă "Statistica ocrotirii sănătăţii"
• Concepte şi definiţii "Ocrotirea sănătăţii"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020

Persoană de contact: