Munca decentă în atenţia autorităţilor moldoveneşti

Interviu cu Igor Chernyshev, expert internaţional, Departamentul de Statisitcă al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM)

Dle Chernyshev, aţi putea să explicaţi vă rog cititorilor noştri conceptul de Muncă Decentă?

- Conceptul „munca decentă” a fost definit de OIM şi aprobat de către comunitatea internţională ca reprezentînd oportunităţile femeilor şi bărbaţilor de a beneficia de o muncă productivă în condiţii de libertate, echitate, securitate şi demnitate umană.

Mai exact, munca decenta implică oportunităţi de muncă care este productivă şi aduce venituri echitabile; securitate la locul de muncă şi protecţie socială pentru angajaţi şi familiile acestora; perspective mai bune pentru dezvoltare personală şi integrare socială; libertate pentru oameni de a-şi exprima gîndurile, pentru a organiza şi participa la deciziile ce le afectează traiul; şi şanse şi atitudine egale pentru toţi.

Avînd în vedere acest cadru conceptual, cum aţi defini Agenda OIM privind Munca Decentă?

- Agendamuncii decente reprezintă o abordare programatică echilibrată şi integrată avînd drept scop realizarea obiectivelor de angajare în muncă deplină şi productivă şi asigurarea de muncă decentă pentru toţi la nivel global, regional, naţional şi sectorial. Munca decentă oferă un cadru unic pentru majoritatea domeniilor de activitate ale OIM şi scoate în evidenţă relaţiile dintre cele patru obiective strategice ale sale:

• Principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi standardele internaţionale privind munca;
• Oportunităţi de angajare şi de obţinere a veniturilor;
• Protecţie şi securitate socială;
• Dialog social şi tripartism¹.

Reieşind din Agenda Muncii Decente cum aţi descrie scopul major al Muncii Decente?

- Scopul general al muncii decente este de a obţine o schimbare pozitivă în viaţa oamenilor la nivel naţional şi local. OIM oferă sprijin prin intermediul Programelor de Ţară privind Munca Decentă elaborate în coordonare cu reprezentanţii OIM. Aceştia definesc priorităţile şi ţintele în cadrul programelor naţionale de dezvoltare şi au drept scop combaterea celor 8 deficienţe legate de munca decentă (aşa cum sunt şomajul şi sub-ocuparea forţei de muncă, locurile de muncă neproductive şi de calitate joasă, munca periculoasă şi veniturile nesigure, drepturile care sunt încălcate şi inegalitatea de gen) prin intermediul unor programe eficiente care înglobează şi acoperă fiecare din obiectivele strategice.

Dacă scopul rezidă în combaterea deficienţelor ce ţin de Munca Decentă, ar trebui să existe un set de instrumente pentru a măsura progresul privind munca decentă. Aţi putea oferi o descriere de ansamblu a unor astfel de instrumente?

- Într-adevăr, OIM a elaborat un set de indicatoriai muncii decente, care au fost recomandaţi pentru utilizare la cea de-a 18-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor din domeniul muncii (noiembrie-decembrie 2008).

Dar vreau sa menţionez mai întîi motivul pentru care este nevoie de aceşti indicatori ai muncii decente. Problema constă în faptul că statisticile tradiţionale privind piaţa muncii se axează în principal pe măsurarea ofertei şi cererii forţei de muncă, precum şi a volumului de muncă şi salariilor din economie, pe cînd în paralel muncitorii resimt munca decentă (sau deficienţele ce ţin de munca decentă) dintr-o perspectivă mai largă decît scopul statisticilor tradiţionale ale pieţei muncii. Aceştia ar putea să întrebe:

• Conţin aranjamentele de muncă prevederi cu scopul concilierii vieţii profesionale cu cea de familie?
• Primesc eu un salariu care să-mi asigure munimumul de existenţă?
• E necesar ca muncitorii să lucreze peste program?
• Pot să devin membru al unui sindicat?
• Sînt discriminaţi muncitorii migranţi?
• Ce se întîmplă în cazul în care mă îmbolnăvesc?
• Cît de periculoasă este munca pe care o execut?
• Voi fi plătit(ă) pentru concediul de paternitate/maternitate atunci cînd voi avea un copil?

La unele întrebări de mai sus statistica tradiţională a pieţei muncii nu poate oferi raspunsuri.

Date fiind complexitatea şi diversitatea dimensiunilor muncii decente, OIM a optat pentru o abordare stratificată a indicatorilor. Aceasta însemnînd că sistemul de indicatori ai muncii decente este compus din următoarele categorii:

• Indicatorii principali: setul de indicatori de bază care măsoară şi monitorizează progresul înregistrat în domeniul muncii decente (în prezent 18 indicatori)
• Indicatori adiţionali: sunt utilizaţi acolo unde este cazul şi unde datele sunt disponibile (în prezent – 25 indicatori)
• Indicatori de context: oferă informaţii cu privire la contextul economic şi social al muncii decente (11 indicatori)
• Informaţii incluse în cadrul juridic/legal (21 inidcatori).

Este important ca indicatorii să fie prezentaţi atît ca valoare totală, dar şi cu dezagregare pe sexe.

Este de menţionat că ţările sînt încurajate să selecteze din lista totală de indicatori pe cei mai relevanţi şi să adaoge indicatori suplimentari pentru a reflecta contextul naţional.

Dle Chernyshev, vorbiţi-ne despre situaţia Moldovei. În ce măsură Biroul Naţional de Statistică dispune de capacităţi de a produce indicatori ai Muncii Decente pentru monitorizarea progresului cu privire la Munca Decentă?

- Rezultatele Seminarului Comun², organizat pe 22 septembrie 2011 la Chişinău, au demonstrat că BNS poate sa producă practic toţi indicatorii principali ai muncii decente. La moment BNS deja poate produce 78% din indicatorii statistici principali, adiţionali şi de context privind munca decentă din lista indicatorilor recomandaţi de OIM. Mai mult ca atît, BNS poate produce şi alţi trei indicatori privind munca decentă ce ţin de dimensiunea de combinare/reconciliere a muncii (sau vieţii profesionale) cu viaţa de familie şi cea personală. În cadrul seminarului BNS a prezentat conceptele sale , definiţiile şi metodele de calcul aplicate la calcularea indicatorilor de muncă decentă. De asemenea, pentru seminar colaboratorii BNS au produs tabele cu date concrete pentru majoritatea indicatorilor de muncă decentă.

Luînd în consideraţie că BNS este una din cele mai experiemantate instituţii din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte măsurarea ocupării în sectorul informal (unul din indicatorii de bază a muncii decente ce ţin de oportunităţile de ocupare), OIM a propus includerea acestui subiect în agenda de lucru a seminarului.

Adiţional, pe viitor BNS va încerca să producă mai mulţi indicatori ai muncii decente, atunci cînd OIM va pune la dispoziţie Ghidul privind Definiţiile Indicatorilor de Muncă Decentă (care se află în proces de definitivare).

Astfel, în urma recomandării din partea Departamentului de Statistică OIM, Departamentul OIM pentru Integrarea Politicilor va examina posibilitatea includerii Republicii Moldova în programul său de lucru pentru anul 2012 pentru pregătirea Profilurilor de Ţără pe Munca Decentă. Aceasta va promova experienţa Moldovei la cel mai înalt nivel intenaţional şi va spori vizibilitatea ţării în toată lumea.

În acest sens aş vrea să menţionez nivelul avansat al statisticii pieţei muncii din Republica Moldova şi profesionalismul colegilor din BNS.

Dle Chernyshev, vă mulţumim foarte mult pentru răspunsuri şi pentru contribuţia dvs la organizarea Seminarului Comun.