Nivelul criminalităţii în Republica Moldova în anul 2008

Infracţiuni înregistrate. Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2008 au fost înregistrate 24,8 mii infracţiuni sau cu 1,7% mai mult decît în anul 2007. Cele mai multe infracţiuni au fost înregistrate în localităţile urbane – 66% din total infracţiuni înregistrate. La 10 mii locuitori în medie revin 67 crime, acest indicator fiind în descreştere începînd cu anul 2000.

În anul 2008 cea mai mare rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în mun. Chişinău – 105 crime la 10 mii locuitori, ce respectiv depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. O rată înaltă a infracţionalităţii a fost înregistrată de asemenea în municipiul Bălţi (102 crime la 10 mii locuitori) şi în raionul Basarabeasca – 88 crime la 10 mii locuitori. Cea mai mică rată a infracţionalităţii este în raionul Făleşti – 31 crime la 10 mii locuitori (vezi anexa 1).

Din total infracţiuni înregistrate, 28,7% revin celor grave, în anul 2004 aceste crime au constituit circa două treimi din total infracţiuni. La 10 mii locuitori revin în medie 19,9 infracţiuni grave, inclusiv 3,2 reprezintă infracţiunile excepţional şi deosebit grave. Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în mun. Chişinău şi Bălţi, r-ul Cahul, Străşeni, Ialoveni, Anenii-Noi, Hînceşti (vezi anexa 1).

Comparativ cu anul 2004 au fost înregistrate mai puţine cazuri pentru infracţiunile săvîrşite cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor: numărul acestor infracţiuni s-a micşorat aproape de şaisprezece ori şi a constituit 22 cazuri în anul 2008, din care 6 cazuri de omor, 5 cazuri de huliganism, 3 cazuri de tîlhării şi cîte 1 caz de jaf şi şantaj.

Contra persoanelor au fost comise 5,7 mii crime, în urma cărora au decedat 599 persoane sau cu 3 la sută mai mult comparativ cu anul 2004. Principalele cauze de deces fiind accidentele rutiere (48,1%), omorurile (33,6%) şi vătămările intenţionate (10,2%).

În condiţiile micşorării nivelului general al infracţionalităţii, pentru unele tipuri de infracţiuni s-a înregistrat o creştere faţă de anul 2004, în special, aceasta se referă la următoarele: fabricarea banilor falşi (cu 68,6%), traficul de copii (cu 16,3%), infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (cu 10,1%), vătămările intenţionate grave (cu 8,5%). Totodată, s-a micşorat numărul infracţiunilor înregistrate contra patrimoniului şi a infracţiunilor contra familiei şi minorilor.

Fiecare a doua infracţiune înregistrată este contra patrimoniului (50,6%), după care urmează infracţiunile economice (12,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (9,6%). Comparativ cu anul 2004 s-a micşorat ponderea infracţiunilor contra patrimoniului şi a celor economice, dar a crescut ponderea infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate fiecare a treia este săvîrşită de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Ponderea infracţiunilor săvîrşite de către minori sau cu participarea acestora a constituit 6,0% în total infracţiuni, faţă de 9,7% în anul 2004. Din total persoane culpabile de săvîrşirea crimelor, 57,9% revin tinerilor în vîrstă de pînă la 30 ani. La săvîrşirea crimelor au participat 267 elevi ai şcolilor şi liceelor, 40 studenţi ai instituţiilor medii de specialitate.

În anul 2008 au fost relevate 12,9 mii persoane care au comis crime, comparativ cu 18,1 mii persoane în anul 2004, ce prezintă o reducere cu 28,6 la sută. Numărul persoanelor care au comis crime repetat a fost de 551, iar comparativ cu anul 2004 numărul acestora a diminuat cu 1453 persoane. Rămîne a fi în creştere ponderea persoanelor care au comis crime pentru prima dată (95,7%) şi a persoanelor în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie (83,5%).

În decursul anului 2008, au comis infracţiuni 1554 minori, comparativ cu anul 2007 numărul acestora s-a redus cu 261 persoane. În anul 2004 a fost înregistrat nivelul maxim al numărului de minori care au comis crime – 3187. Pe parcursul anilor, peste 70% din minori care au comis crime, au săvîrşit furturi şi jafuri. La 100000 copii în vîrstă de pînă la 17 ani revin în medie 191 persoane care au săvîrşit crime.

Fenomenul de infracţionalitate în republică este dominat de bărbaţi, femeile constituind o cotă foarte mică în rîndurile persoanelor care au comis infracţiuni (13,9%). Crimele specifice într-o măsură mai mare femeilor sunt cele legate de droguri, cărora le revin 33,8% din totalul crimelor comise de femei.

Persoane condamnate. În instanţele judecătoreşti cu pronunţarea sentinţei au fost examinate 9533 dosare sau cu 3292 dosare mai puţin comparativ cu anul 2007. Comparativ cu anul 2004 aplicarea pedepselor penale în privinţa condamnaţilor s-a redus pentru toate tipurile de pedepse. Majoritatea persoanelor au fost condamnate pentru furt – 18,5%, crime legate de droguri – 17,0%, jaf şi tîlhării – 8,3%.

Din total persoane condamnate fiecare a şasea persoană este în vîrstă de 14-17 ani. Comparativ cu anul 2004 numărul de minori condamnaţi s-a redus cu 1329 persoane. Majoritatea minorilor au fost condamnaţi pentru furt -190 persoane (42,7%), pentru jaf şi tîlhării - 71 persoane (16,0%), 37 persoane pentru huliganism (8,3%), iar 17 persoane pentru crime legate de droguri (4,0%).

În rîndurile persoanelor condamnate femeile constituie o minoritate pronunţată -13,3%. Cea mai mare parte a infracţiunilor care au dus la condamnare în cazul femeilor sînt infracţiunile legate de droguri (31,6%) şi furturile (13,7%).

În anul 2008 cele mai multe pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate au fost condamnarea condiţionată - 2125 persoane (28,8%) urmată de aplicarea amenzilor - 1840 persoane (25%) şi privaţiune de libertate - 1789 persoane (24,3%). Cu închisoare pe viaţă îşi ispăşesc pedeapsa 86 persoane (la nivelul anului 2007), la privaţiune de libertate peste 15 ani au fost condamnate - 889 persoane. În structura măsurilor de pedeapsă cu privire la minori prevalează condamnarea condiţionată (38,9%), muncă neremunerată în folosul comunităţii (24,3%) şi privaţiunea de libertate (22,5%).

Din numărul total de pedepse aplicate pentru femei, în 12,6% cazuri a fost stabilită pedeapsa cu închisoare. Femeilor mai des li se stabilesc pedepsele prin amendă sau le este suspendată executarea pedepsei (în anul 2007 din total 13 cazuri de suspendare a pedepsei au fost stabilite în adresa femeilor).

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. La începutul anului 2008 în cele 17 instituţii penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 5470 deţinuţi, din care 282 femei (5,2%). Anual în penitenciare se află peste 5400 persoane. Din total deţinuţi, fiecare a cincia persoană stă în detenţie pentru omor, fiecare a şaptea pentru furt şi însuşirea în proporţii mari şi deosebit de mari, fiecare a şasea pentru jaf şi tîlhărie.

În anul 2008 s-a redus considerabil numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare, ca rezultat al aplicării legii privind amnistia în legătură cu declararea anului „An al Tineretului”. Cei mai mulţi minori care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnaţi pentru omor – 10 persoane (41,7%), pentru comiterea furturilor şi jafurilor – 4 persoane (16,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%). La 100000 minori în vîrstă de pînă la 17 ani revin în medie 3 persoane deţinute.

Centrul de Plasament Temporar a Minorilor. Pe parcursul anului 2008, în scopul combaterii cerşitului şi vagabondajului, în Centrul  de Plasament Temporar al Minorilor au fost plasaţi provizoriu 1680 „copii ai străzii”, cu 173 copii mai mult comparativ cu anul 2007. Din total copii plasaţi în acest centru cei mai mulţi sunt din şcoli generale şi gimnazii-internat (63,9%), copiii care nu învaţă şi nu lucrează constituie - 19,6%, copiii ce se ocupă cu cerşitul - 10,5%. Din total copii plasaţi în centru, 17,3% sînt minore (291 persoane).

Persoană de contact:
L. Stoianov
Tel: 73 15 68

Anexa 1