Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2013

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2013.

Infracţiuni înregistrate. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne în anul 2013, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 38,2 mii infracţiuni, ceea ce constituie o creştere de 4,2% comparativ cu anul 2012. Rata infracţionalităţii constituie 107 infracţiuni înregistrate la 10 mii locuitori, faţă de 72 infracţiuni în anul 2009.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2009-2013

Cele mai multe infracţiuni sunt comise în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău, fiind înregistrate peste 176 infracţiuni la 10 mii locuitori, ceea ce depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. Distribuţia geografică a infracţionalităţii relevă o concentrare mai mare în UTA Găgăuzia (86,8 infracţiuni la 10 mii locuitori), regiunea Centru (80,0 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Sud (79,6 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai scăzut al infracţionalităţii a fost înregistrat în zona Nord (76,6 infracţiuni la 10 mii locuitori) (vezi anexa, tab. 1).

Din total infracţiuni înregistrate, 20,3% (7,7 mii cazuri) sînt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 17,0% revin celor grave. Totodată, în 2013 comparativ cu 2009 au fost înregistrate cu 37 la sută mai multe infracţiuni puţin grave, iar numărul infracţiunilor uşoare s-a dublat în ultimii 5 ani (vezi anexa, tab. 2).

În medie la 10 mii locuitori revin 21,8 din categoria infracţiunilor grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (37 cazuri la 10 mii locuitori). În regiunea Nord şi Centru rata infracţionalităţii a constituit 14 cazuri la 10 mii locuitori, iar în regiunea Sud şi UTA Găgăuzia nivelul infracţionalităţii grave nu a depăşit 11 cazuri la 10 mii locuitori. În profil raional cea mai mare rată a infracţionalităţii se atestă în raioanele Criuleni, Donduşeni şi Rezina (19 cazuri la 10 mii locuitori), iar cea mai mică rată este caracteristică pentru raionul Edineţ şi Stefan Vodă (7 cazuri la 10 mii locuitori) (vezi anexa, tab. 1).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave în total infracţiuni înregistrate, 2009-2013

Fiecare a noua infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor pe parcursul anului 2013 au fost săvîrşite 84 de cazuri, inclusiv 28 cazuri de vătămări intenţionate, 16 cazuri de huliganism, 10 cazuri de tîlhării şi 6 cazuri de omor.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 19,0% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Totodată, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 1,1 mii infracţiuni sau 3% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o diminuare cu 22,2 la sută a infracţiunilor săvârşite de minori.

Tabelul 1. Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori,  2009-2013

Cel mai frecvent minorii sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 73,4%, după care urmează jafurile – 7,0% şi huliganismul – 3,1%. În anul 2013, la 100 mii populaţie în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 160 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 149 în anul 2009 şi 206 în anul 2012.

Figura 3. Rata infracţionalității juvenile, cazuri la 100 mii populație în vîrstă de 0-17 ani

În anul 2013 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra familiei şi minorilor (de 1,5 ori) comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul cazurilor de violenţă în familie (de 1,6 ori), iar faţă de anul 2011 cazurile de violenţă în familie s-a triplat. De asemenea a crescut numărul infracţiunilor contra patrimoniului cu 8,7%, precum cazurile de pungăşii, şantaj, escrocherii şi furturi.

Anual sînt înregistrate peste 200 cazuri de omor, iar în 2013 victime ale omorurilor au fost 229 persoane, din care 16 persoane au fost omorîte de către soţ/soţie, 19 - de către alte rude, 100 persoane – de către persoane necunoscute. În anul de referinţă 329 persoane au suferit în urma leziunilor corporale grave, 177 persoane au devenit victime ale jafurilor, iar 619 peroane au fost jertfe ale infracţiunilor cu caracter sexual.

În urma infracţiunilor săvîrşite pe parcursul anului 2013 au decedat 698 persoane sau cu 52 persoane mai mult comparativ cu anul 2012. Principalele cauze de deces au fost accidentele rutiere (31,7%), omorurile (21,3%) şi vătămările intenţionate (15,9%). În rezultatul infracţiunilor grave au decedat 269 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2009-2013

                                                                                                                                                                                        persoane

Figura 4. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, 2013

Persoane condamnate. În anul 2013 numărul persoanelor condamnate s-a majorat cu 7% comparativ cu anul precedent. La 100 mii locuitori în medie revin 264 condamnaţi, cu 47 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2009. Din numărul total de condamnaţi, 6,6% sînt femei, iar la 100 mii femei revin în medie 33 femei condamnate. Circa 3% din persoanele condamnate sunt minori în vîrstă de 14-17 ani, astfel fiind înregistrată o rata minorilor condamnaţi la nivel de 45 condamnaţi la 100 mii minori (0-17 ani).

Figura 5. Dinamica persoanelor condamnate la 100 mii populaţie, în 2013

În anul 2013, în cele mai dese cazuri delicvenţii au fost condamnaţi pentru savîrşirea furturilor – 15,2% , huliganism - 9,2%, infracţiuni legate de droguri – 7,7%, jafuri – 5,1%, etc.

Figura 6. Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni în 2013, %

Cele mai frecvente pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate sînt condamnarea condiţionată - 3139 persoane (33,4%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 2188 (23,3%), aplicarea amenzii – 2144 persoane (22,8%), privaţiunea de libertate - 1826 persoane (19,4%), inclusiv cu închisoare pe viaţă (6 persoane). În cazul minorilor preponderent este aplicată condamnarea condiţionată (59,1%), după care urmează privaţiunea de libertate (16,6%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (11,6%).

Tabelul 3. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti,  2012-2013

În cazul femeilor condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 44 la sută din femei condamnate, comparativ cu 33 la sută în cazul bărbaţilor. Totodată, fiecare al patrulea bărbat condamnat a fost condamnat la munca neremunerată în folosul comunităţii, în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 9 la sută din femei condamnate.

Figura 7. Distribuţia persoanelor condamnate, în dependenţă de pedeapsa stabilită, pe sexe,  2013

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. Pe durata anului 2013 în penitenciarele din ţară îşi ispăşeau pedeapsa 5363 deţinuţi, inclusiv 429 femei (8,0%). La 100 mii locuitori revin în medie 151 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1261persoane, acestea fiind urmate de persoanele care au comis furturi - 747 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni de natură sexuală – 502 persoane, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri – 319 persoane, pentru vătămare intenţionată gravă – 637 persoane, iar pentru tîlhării – 594 persoane.

Tabelul 4. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2009 - 2013

Dacă în anul 2011 în sistemul penitenciar erau 98 minori, în anul 2013 prezenţa acestora s-a redus la 75 persoane. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie de 45 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea furturilor şi jafurilor – 34 minori, pentru omor – 20 minori (26,7%), iar 15 minori pentru viol (20,0%). În prezent, în penitenciarul de tip închis pentru minori, îşi ispăşesc pedeapsa 43 minori pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave, inclusiv 2 fete.

Tabelul 5. Numărul minorilor deţinuţi în penitenciarul de tip închis,  2009-2013

La 100 mii minori revin în medie 6 minori deţinuţi în penitenciare de tip închis. Creşterea numărului de minori în penitenciarul de tip închis este determinată de implicarea minorilor în săvîrşirea unor fapte mai grave sau comiterea unor crime repetat.

• Anexă

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78