Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2017

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2017.

Numărul infracţiunilor înregistrate este în scădere

Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2017, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 35,6 mii infracţiuni, înregistrînd o scădere de 15,0% faţă de anul precedent, iar comparativ cu anul 2013 nivelul infracţionalităţii a scăzut cu 6,8%. Rata infracţionalităţii constituie 100 infracţiuni la 10 mii locuitori comparativ cu 107 infracţiuni în anul 2013.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, 2013 -2017

Nivelul infracţionalităţii este mai mare în mediul urban

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău - 136 infracţiuni la 10 mii locuitori şi mun. Bălţi - 115 infracţiuni la 10 mii locuitori. Fiecare a treia infracțiune (31% din total infracţiuni) a avut loc în mun. Chişinău, rata infracţionalităţii depăşind nivelul mediu pe ţară de 1,4 ori.

În raioanele Criuleni, Cahul şi Ialoveni este înregistrat cel mai mare nivel al infracţionalităţii

În anul 2017, o rată mai mare a infracţionalităţii s-a înregistrat în Criuleni (112 infracţiuni la 10 mii locuitori), Cahul (97 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi Ialoveni (94 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Sîngerei (57 infracţiuni la 10 mii locuitori), dar și Glodeni, Șoldănești (cîte 49 infracţiuni la 10 mii locuitori).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave

Circa 22% din infracţiunile înregistrate sunt excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,1% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 18,4% revin celor grave. În ultimii 5 ani se înregistrează o scădere a infracţiunilor deosebit de grave (-17%), a celor mai puţin grave (-9%) şi uşoare (-6%). La 10 mii locuitori, în medie revin 21,5 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (33 cazuri la 10 mii locuitori).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave¹ în total infracţiuni înregistrate, 2013-2017

Aproape fiecare a patra infracţiune este comisă în locuri publice, iar fiecare a şasea este comisă de către persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie

Fiecare a patra infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 131 infracţiuni, inclusiv în 31 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de omor şi 8 cazuri de tîlhării. Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 17,3 % sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie comparativ cu 16,2% în anul 2016.

Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori este în descreştere

În anul 2017, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 2,2% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 15,2% a infracţiunilor săvârşite de minori, în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 117 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 163 în anul 2013. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile din ultimii 5 ani s-a înregistrat în anul 2014. Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 69,8%, după care urmează jafurile –6,8% şi huliganismul –3,5%.

Tabelul 1. Infracţionalitatea juvenilă, 2013-2017

Fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului, iar fiecare a șasea în domeniul transporturilor

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (48,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (17,4%), infracţiunile contra securităţii publice şi cele contra autorităților publice cîte 4,6%.

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, în anul 2017

Mai multe infracţiuni contra sănătății și autorităților publice, dar mai puţine contra patrimoniului, familiei şi minorilor

În anul 2017 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra sănătății publice comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul infracțiunilor legate de droguri (+10,1%). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor contra autorităților publice (+2,7%), inclusiv a trecerii ilegale a frontierei (+16,1%) şi a infracţiunilor privind organizarea migrării ilegale (de 1,5 ori). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra patrimoniului (-23,2%), infracţiuni contra familiei şi minorilor (-44,2%) şi contra securității publice (-15,4%).

Fiecare a doua persoană a decedat în accidente rutiere şi fiecare a cincea din cauza omorurilor

În anul 2017, numărul persoanelor decedate în urma infracţiunilor înregistrate a constituit 585 persoane. Astfel, aproape fiecare a doua persoană a decedat în urma accidentelor rutiere (41,4%), urmat de decesul din cauza omorurilor (19,5%) şi vătămărilor intenţionate (9,7%). Cele mai multe persoane au decedat în rezultatul infracţiunilor grave - 484 persoane.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2013-2017

Cel mai des victime ale violenței domestice sunt femeile, în special cele de 35-64 ani

În anul 2017, în urma violenței domestice au suferit 760 persoane, 73% din victime fiind femei. Atît femeile cît și bărbații devin victime preponderent la vîrsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care suferă în urma violenței domestice este dublă față de cea a fetelor, 17,9% față de 7,8 %.

Figura 4. Structura persoanelor care au suferit în urma violenței domestice pe sexe, 2015-2017

Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este în scădere, iar cei mai mulți infractori sunt bărbați

În anul 2017 au fost relevate 15,7 mii persoane care au comis infracţiuni, în scădere cu 10,4% comparativ cu anul precedent. Rata persoanelor care au comis infracţiuni a înregistrat o valoare medie de 443 infractori la 100 mii populaţie, faţă de 495 infractori în anul precedent. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin în medie 203 infractori.

Cel mai înalt nivel al infracţionalităţii este înregistrat în rîndul bărbaţilor, femeile constituind o cotă mai mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (8,0%). Femeile sunt implicate în comiterea infracţiunilor grave în proporţie de 20,2% din totalul femeilor, comparativ cu 17,1% din bărbaţi. La 100 mii femei revin în medie 68 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 848 persoane. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvîrşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, huliganism, iar femeile în săvîrşirea furturilor, escrocheriilor şi infracțiunilor legate cu droguri.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, 2015-2017

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată

Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (55,7%) şi cele în vîrstă de 18-24 ani (21,3%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 48,3% şi 25,7%. Circa 27,8% din bărbaţi şi 5,1% din femei în vîrstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate în momentul săvîrşirii infracţiunii, cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.

Persoane condamnate

În medie în fiecare zi circa 29 persoane sunt condamnate, inclusiv 27 bărbaţi

Numărul persoanelor condamnate în anul 2017 a constituit 10,5 mii persoane, ceea ce înseamnă că în fiecare zi 29 persoane sunt condamnate. Comparativ cu anul precedent numărul lor s-a majorat cu 4,2%.

Figura 5. Persoane condamnate la 10 mii locuitori, 2013-2017

La 10 mii locuitori în medie revin 29,5 condamnaţi, cu 3 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2013. Femeile deţin o cotă de 6,0% în numărul total al condamnaţilor, iar la 10 mii femei revin în medie 3,4 femei condamnate comparativ cu 57,6 bărbaţi condamnaţi la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 5,5 condamnaţi la 10 mii copii de 0-17 ani.

Cel mai des infractorii sunt condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor, furturi şi infracțiuni legate de droguri

Figura 6.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni, în anul 2017

În majoritatea cazurilor delicvenţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni în domeniul transporturilor –31,4%, savîrşirea furturilor – 14,3%, infracţiuni legate de droguri – 7,2%, acte de huliganism –7,1%, precum și infracțiuni contra autorităților publice și jafuri - cîte 3,9%, etc.

Munca neremunerată în folosul comunității, condamnarea condiţionată şi amenda sunt principalele pedepse aplicate

Cel mai frecvent au fost aplicate următoarele pedepse: munca neremunerată în folosul comunității –2708 persoane (25,9%), condamnarea condiţionată - 2634 persoane (25,2%), aplicarea amenzii – 2482 persoane (23,7%), privaţiunea de libertate - 2219 persoane (21,2%). În cazul minorilor predomină condamnarea condiţionată (42,2%), după care urmează privaţiunea de libertate (24,1%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (15,6%).

Femeile într-o măsură mai mare sunt condamnate condiţionat comparativ cu bărbaţii

În anul 2017 condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 38 la sută din femei, comparativ cu 24 la sută din bărbaţi. Totodată, pe lîngă amendă şi închisoare, fiecare al patrulea bărbat condamnat a fost pedepsit cu munca neremunerată în folosul comunităţii, iar în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 11 la sută din femei condamnate.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti,2015-2017

Cei mai mulți condamnați ce revin la 10 mii locuitori sunt în raioanele Hîncești, Bălți și Ștefan-Vodă

În regiunea Nord, cei mai mulți condamnați au fost în raioanele Bălți (39,9 condamnați la 10 mii locuitori) și Dondușeni (36,3 condamnați la 10 mii locuitori), în Centru în raioanele Hîncești și Ialoveni (41,2 și respectiv 35,4 condamnați la 10 mii locuitori), iar la Sud în raioanele Ștefan Vodă și Cimișlia (38,7 și respectiv 31,9 condamnați la 10 mii locuitori).

Pedeapsa cu închisoare a fost preponderent aplicată pentru cei care au comis omoruri și jafuri

În anul 2017, numărul persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare s-a majorat cu aproximativ 17,4% comparativ cu anul 2013. Totodată, din total persoane deţinute circa 7,8% sunt femei. La 100 mii locuitori revin în medie 177 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1442 persoane, acestea fiind urmate de persoanele care au comis jafuri - 748 persoane. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracțiuni legate de droguri – 734 persoane, furt - 601 persoane, vătămare intenţionată gravă - 589 persoane, tîlhării - 557 persoane, iar pentru viol și huliganism - 589 și respectiv 486 persoane.

Tabelul 5. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2013 - 2017

Persoanele deţinute preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 pînă la 10 ani

Conform perioadei de ispăşire a pedepsei, 36 la sută din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. Pe parcursul anului 2017, în detenţie pe viaţă se aflau cu 4,2% mai multe persoane comparativ cu anul precedent. Totodată, numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare de tip închis a constituit 34 persoane şi a crescut cu 13,3% comparativ cu anul precedent. Minorii deţinuţi în penitenciare în proporţie de 32 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea violurilor – 11 minori, pentru omor - 10 minori (29,4%), iar pentru furturi și jaf cîte 20,6% și respectiv 8,8%.

Figura 7. Structura deținuților după vîrstă și sexe, în anul 2017

În funcție de vîrsta deținuților constatăm că femeile au o vîrstă mai înaintată comparativ cu bărbații, fiecare al treilea bărbat deținut va avea vîrsta de 20-29 ani iar fiecare a doua femeie deținută va avea între 30-39 ani. Totodată, nici o femeie în vîrstă de pînă la 20 ani nu este deținută în timp ce 4,7% din bărbații deținuți au sub 20 ani.

• Infracțiuni, 2013-2017 (.xls)