Portret statistic al femeilor şi bărbaţilor în Republica Moldova în anul 2014
Femeile sunt preponderente în numărul populaţiei
Din numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2015 (3555,2 mii persoane), 51,9% constituie femeile, iar 48,1% respectiv bărbaţii. Preponderenţa femeilor sau a bărbaţilor în numărul populaţiei diferă semnificativ în funcţie de anumite grupe de vîrstă. Astfel, bărbaţii predomină în grupele de vîrstă 0-15 ani şi populaţia în vîrstă aptă de muncă, respectiv 52% faţă de 48% pentru femei. Însă, diferenţele sunt mai accentuate în cazul populaţiei care a depăşit vîrsta aptă de muncă, ponderea femeilor fiind de 69,0% comparativ cu 31,0% pentru bărbaţi.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decît a bărbaţilor
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 7,9 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,4 pentru femei şi 67,5 în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vîrstă aptă de muncă. Rata mortalităţii pe medii de reşedinţă determină anumite diferenţe şi în durata medie a vieţii a locuitorilor din mediul urban şi rural. Astfel, bărbaţii din urbe trăiesc în medie mai mult cu 4,5 ani comparativ cu cei din mediul rural, iar în cazul femeilor acest decalaj este de 3,5 ani.
Femeile se căsătoresc mai timpuriu decît bărbaţii
Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 24 ani, iar la bărbaţi de 26 ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2014, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (45,8%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vîrsta de 20-24 ani (52,2%). Căsătoriile la vîrsta de pînă la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 18,9% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,7%, în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2014, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,1% pentru bărbaţi şi 83,4% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decît femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,7% la bărbaţi şi 14,8% la femei. Însă, ponderea femeilor văduve recăsătorite în total persoane văduve este practic dublă faţă de bărbaţi.
Mai mulţi băieţi decăt fete se nasc anual
În anul 2014 s-au născut 38,6 mii copii sau cu 2,0% mai mult comparativ cu anul 2013. Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete: din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete.
Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, denotă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Totodată, în anul 2014 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vârstă de până la 20 ani – 7,7% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 16,9% în anul 2000. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,9 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai timpurie decât mamele din mediul urban, respectiv la 23,0 şi 25,4 ani.
Rata de ocupare în rîndul femeilor este mai mică decît cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în total populaţie ocupată este, practic, egală cu cea a bărbaţilor şi se menţine pe parcursul ultimilor ani la acelaşi nivel (49,6% femei şi 50,4% bărbaţi). Totuşi, rata de ocupare în rîndul femeilor înregistrează valori inferioare (37,4%) în comparaţie cu bărbaţii (42,1%).
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulţi factori, inclusiv dacă au sau nu copii sub 16 ani. Astfel, pentru femeile în vîrstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (sub 16 ani) rata de ocupare este de 51,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare atinge valoarea de 57,8%. Pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor cu copii scade treptat în funcţie de numărul de copii: de la 51,4% în cazul femeilor cu 1 copil pînă la 36,2% pentru femeile cu 3 şi mai mulţi copii. Rata de ocupare este determinată şi de vârsta copilului/copiilor, de cele mai dese ori femeile îşi asumă responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi respectiv , rata de ocupare a femeilor cu copii de până la doi ani constituie 15,3%, faţă de 53% la bărbaţi.
Totodată, şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii decât femeile. Peste 60 la sută din totalul şomerilor sunt bărbaţi, iar rata şomajului este cu 1,5 p.p. mai mare la bărbaţi (4,6%) faţă de cea înregistrată la femei (3,1%).
Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca bărbaţii
Femeile ocupate au un nivel de pregătire mai înalt ca al bărbaţilor: 27% din ele au studii superioare şi 17% medii de specialitate, în timp ce printre bărbaţi aceşti indicatori constituie, respectiv, 22% şi 11%. La fel, femeile, în comparaţie cu bărbaţii, deţin ponderi net superioare în total persoane ocupate cu studii superioare (55% femei faţă de 45% bărbaţi) şi celor cu studii medii de specialitate (61% femei şi 39% bărbaţi).
Femeile au un nivel de instruire mai mare decît al bărbaţilor
Femeile în vîrstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior1, 22,3% din femei deţin acest nivel comparativ cu 17,1% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 61,4% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,5% din bărbaţi faţă de 21,0% din femei.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional2 pentru persoanele în vîrstă de 18-24 ani constituie 25,2% la bărbaţi faţă de 16,3% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atît a femeilor, cît şi a bărbaţilor este foarte redus (circa 1%).
Femeile câştigă în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii
Femeile câştigă în medie cu 12,4% mai puţin faţă de bărbaţi (87,6% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa a constituit în medie peste 543 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 3831,7 lei şi pentru bărbaţi - 4374,9 lei. Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 1,5% în transport și depozitare până la 27,6% în activităţi financiare și de asigurări. Excepţie sunt activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport, unde salariul mediu lunar înregistrat la femei depăşeşte salariul bărbaţilor cu 20,8%. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), arta, activități de recreere și de agrement (-15,1%), sănătate și asistență socială (-10,9%) și administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii (-10,8%).
Femeile deţin ponderi mai mari în sectorul serviciilor, faţă de sectorul agricol şi industrial
Distribuţia după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (59% femei şi 41% respectiv bărbaţii). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43%), industrie (46%) şi construcţii (9%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum hoteluri şi restaurante (70,9%), învăţământ (80,0%), ocrotirea sănătăţii (85,2%), comerţ (57,1%).
Femeile predomină în rândul ocupaţiilor cu un nivel înalt de calificare
Repartizarea populaţiei ocupate după ocupaţii3 (funcţii deţinute/profesii exercitate) denotă o preponderenţă a femeilor în rândul specialiştilor în diverse domenii de activitate (respectiv, 63% femei şi 37% bărbaţi) şi a tehnicienilor și altor specialiști cu nivel mediu de calificare (68% femei şi 32% bărbaţi). Şi mai mari sunt ponderile femeilor în rândul funcţionarilor administrativi (86,8%) şi a lucrătorilor în domeniul serviciilor și în comerț (74,5%).
Femeile într-o măsură mai mare ca bărbaţii, preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale
72% din total femei ocupate sunt angajate în calitate de salariat4. La bărbaţi acest indicator constituie 62%. În rândul non-salariaţilor bărbaţii predomină în categoria lucrătorilor pe cont propriu (60,3%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (72,3%). Ponderea ocupării informale în rândul femeilor constituie 28%, iar în rândul bărbaţilor - 37%.
Bărbaţii deţin ponderi superioare în rândul conducătorilor de toate nivelurile
Din total conducători de toate nivelurile5, 57 la sută sunt bărbaţi, iar restul 43% revin femeilor. În cazul primilor conducători6 de unităţi economico-sociale diferenţele în aspect gender sunt şi mai pronunţate. Astfel, raportul între femei şi bărbaţi în rândul angajatorilor este de 1 la 4 (respectiv 26,9% femei şi 73,1% bărbaţi), indiferent de forma de proprietate a unităţii pe care o conduc.
În funcţie de mărimea unităţii7, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,5%) şi a celor mijlocii (24,7%), iar întreprinderilor cu peste 100 de salariaţi sunt conduse de femei în proporţie de 18%.
Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuînd să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor
Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de18,8% (din 101 deputaţi 19 sunt femei în 2014), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 35 la sută, iar media globală fiind de 22,6 la sută. În anul 2014 din 16 ministere 4 erau conduse de femei. Dacă ne referim la ministerele cheie, atunci constatăm că doar o femeie a fost ministră. Acelaşi tablou se prezintă şi la nivel local, în funcţii de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de raion, femeile au o pondere de 18,1%.
Femeile sunt subreprezentate în organele de justiţie şi de forţă
Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2014 reprezintă 43,8%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al colaboratorilor organelor de poliţie, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,1%.
Fetele sînt înrolate în învăţămîntul obligatoriu la fel ca şi băieţii
Băieţii într-o proporţie nesemnificativă prevalează în numărul elevilor înrolaţi în clasele 1-9, dar în cazul învăţămîntului liceal fetele predomină cu o pondere de 57 la sută. O astfel de situaţie este determinată de faptul că băieţii, după absolvirea gimnaziului, se orientează într-o măsură mai mare către învăţămîntul profesional tehnic secundar şi postsecundar.
Fetele optează mai mult pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar, iar băieţii pentru cel profesional tehnic secundar
Peste două treimi din numărul total de elevi din învăţămîntul profesional tehnic secundar sînt băieţi, iar în cazul învăţămîntului profesional tehnic postsecundar mai mult de 50 la sută sînt fete. Diferenţele existente depind în mare măsură de opţiunile profesionale spre care sînt orientaţi elevii.
Dat fiind, că în învăţămîntul profesional tehnic secundar oferta de formare profesională preponderent este axată pe profilul tehnic, respectiv acest nivel de învăţămînt este preferat în special de către băieţi. Cele mai solicitate profesii/meserii, cum ar fi mecanic auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric, tîmplar, tractorist-maşinist sînt dominate de băieţi (circa 100%), iar meseriile precum cusătoreasă, croitor sînt alese preponderent de fete.
În învăţămîntul profesional tehnic postsecundar, la fel, există o anumită polarizare în funcţie de gen, care se reflectă pe profiluri. În special, regăsim mai multe fete în pedagogie (96%), servicii (87%), medicină (81%) şi economie (72%), iar băieţii se axează, în principal, pe profiluri cum ar fi electrotehnica şi energetica (98%), mecanica (96%), transporturile (89%), construcţiile (82%).
În învăţămîntul superior se înscriu mai multe femei decît bărbaţi
Femeile reprezintă 58 la sută din numărul total de studenţi înrolaţi în învăţămîntul superior. La nivelul învăţămîntului superior alegerea unor specialităţi se realizează, la fel, în funcţie stereotipurile existente privind profesii „mai potrivite” femeilor sau bărbaţilor. Astfel, domeniile generale de studii în care numărul femeilor este covîrşitor sînt tehnologia chimică şi biotehnologiile (89%), asistenţa socială (86%), educaţia (85%), ştiinţele sociale (83%), farmacia (82%), ştiinţele comunicării (80%), ştiinţeleumaniste (79%), serviciile publice (75%) şi medicina (73%). Totodată, domeniile servicii transport şi militărie sînt dominate de către bărbaţi (respectiv, 96% şi 89%). O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată şi în aşa domenii generale de studii precum, protecţie, pază şi securitate (84,0%), inginerie şi activităţi inginereşti (86%), ştiinţe agricole (81%), protecţia mediului (73%).
Bărbaţii predomină în activităţile de cercetare-dezvoltare
Se atestă un grad de sub-reprezentativitate a femeilor-cercetători în activitatea de cercetare-dezvoltare, 48% comparativ cu 52% în cazul bărbaţilor. Din total cercetători cu grad de doctor 47% reprezintă femeile, iar în cazul cercetătorilor cu grad de doctor habilitat ponderea femeilor este de 19%. Femeile sînt implicate preponderent în ştiinţe sociale, în special în psihologie şi economie, în timp ce ştiinţele inginereşti şi tehnologice sînt dominate de bărbaţi.
Femeile săvîrşesc infracţiuni în proporţie mult mai mică decît bărbaţii
91,8% bărbaţi. Rata femeilor care au comis infracţiuni este de 78 la 100 mii femei, iar în cazul bărbaţilor de 948 la 100 mii populaţie masculină. Totodată, femeile mai des sunt implicate în săvîrşirea infracţiunilor grave: 21,3% din total femei care au fost implicate în săvîrşirea infracţiunilor au comis infracţiuni excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,4% în cazul bărbaţilor. Însă, bărbaţii infractori mai frecvent au antecedente penale şi mai des săvîrşesc infracţiunii în stare de ebrietate (17,9% comparativ cu 3,3% în cazul femeilor).
Femeile săvîrşesc mai des infracţiuni contra patrimoniului, contra libertăţii, contra sănătăţii publice, dar şi infracţiuni economice, delicvenţe legate de droguri. Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în comiterea infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei, privind viaţa sexuală, contra familiei şi a minorilor, dar şi infracţiuni în domeniul transportului şi securităţii publice.
Femeile într-o proporţie mai mică îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună
Aprecierea stării de sănătate a femeilor este mai inferioară comparativ cu cea a bărbaţilor, astfel încât, bărbaţii au declarat o stare de sănătate bună/foarte bună în proporţie de 38,7% faţă de 31,5% în cazul femeilor. Unul dintre factorii care influențează aprecierea stării de sănătate este vârsta persoanei. Astfel, persoanele cuprinse în grupul de vârstă de 35-54 ani prezintă cel mai mare decalaj în aprecierea stării de sănătate bună/foarte bună, de circa 7 puncte procentuale.
Femeile depăşesc cota bărbaţilor pensionari
Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 83% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 71% - pensionari pentru limită de vîrstă, pînă la 50% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.
Circa 88 mii femei şi 96 mii bărbaţi beneficiază fie de pensie sau alocaţie socială de dizabilitate de la organele de asigurări sociale. Fiecare al doilea pensionar de dizabilitate este femeie. Bărbaţii preponderent beneficiază de pensii pentru dizabilitatea severă şi medie, iar femeile pentru dizabilitatea accentuată. Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă cel mai frecvent este în vîrstă de 55-64 ani, iar o femeie este în vîrstă de 65 ani şi peste.
Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii
Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1479,8 lei, comparativ cu 1122,3 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 986,5 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 931,5 lei la femei. Decalajul dintre sectorul agricol şi non-agricol în mărimea medie a pensiei la femei este de asemenea mai mic în comparaţie cu diferenţa la bărbaţi.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte deja valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 84%.
Femeile sunt antrenate în activităţi aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbaţii
Statutul socio-economic al populaţiei este determinat nemijlocit de sursele de venit ale acesteia. Femeile în vârstă de 18 ani şi peste sunt mai dependente de plăţile sociale comparativ cu bărbaţii: practic fiecare a treia femeie are drept sursă de venit pensiile, comparativ cu fiecare al patrulea bărbat. Totodată, pentru 57 la sută din bărbaţii din această categorie de vârstă, sursa principală de venit este activitatea agricolă şi cea salarială, comparativ cu 42 la sută în cazul femeilor.
Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei comparativ cu femeile
Chiar dacă aproape o treime din total gospodării au apreciat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind unul satisfăcător, gospodăriile conduse de bărbaţi se atestă a fi mai optimiste. Ponderea gospodăriilor conduse de bărbaţi care au apreciat pozitiv nivelul de trai al gospodăriei este cu circa 9 puncte procentuale mai mare decât a gospodăriilor conduse de femei. Unul din factorii care influenţează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că gospodăriile conduse de bărbaţi pot să-şi permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (14,0% comparativ cu 9,8%).
Bărbaţii sunt consideraţi drept cap al gospodăriei mai frecvent decât femeile
Din total gospodării, 41,3 la sută sunt conduse de femei şi respectiv 58,7 la sută de bărbaţi. Practic fiecare a patra gospodărie condusă de bărbaţi este formată din 4 şi mai multe persoane (26,3%). În cazul femeilor, această categorie de gospodării constituie doar 12,8%. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană sunt caracteristice în special femeilor, înregistrând o pondere de 47,6% din totalul gospodăriilor conduse de acestea. Bărbaţii mai frecvent sunt consideraţi drept cap al gospodăriei în cuplurile familiale cu sau fără copii (55,8% comparativ cu 15,3% în cazul celor conduse de femei).
Femeile sunt menţionate mai frecvent drept cap al gospodăriei în cazul gospodăriilor formate din mai multe nuclee familiale şi cele formate dintr-un părinte singur cu copii. Astfel, din totalul gospodăriilor conduse de către femei, 4,6% sunt femei care îngrijesc de una singură de copii, comparativ cu 0,2% din gospodăriile conduse de bărbaţi. Diferenţele de gen sunt evidente şi în funcţie de numărul de copii în gospodărie. Gospodăriile care au în componenţa sa cel puţin un copil în vârstă de pînă la 18 ani, sunt conduse în cea mai mare parte de bărbaţi, cu o diferenţă de 6,5 puncte procentuale faţă de cele conduse de femei.
Note:
1 NiIvel scazut de instruire: cel mult studii gimnaziale;Nivel mediu de instruire: cel putin studii medii/liceale si cel mult studii de colegiu.
Nivel superior de instruire: cel putin studii superioare (ciclul I).
2 Proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani.
3 În conformitate cu Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM).
4 În baza unui contract individual de muncă.
5 Grupa majoră 1 conform CORM: legislatori, membri ai executivului, alţi înalţi demnitari şi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţi.
6 Conducători de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane juridice şi fizice, care au angajaţi salariaţi.
7 Mărimea unităţii în funcţie de numărul salariaţilor: micro – întreprinderi cu 1-9 salariaţi; mijlocii – întreprinderi cu 10-49 salariaţi.
8 Ministere-cheie: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei.
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78