Portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informația privind portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova în baza datelor disponibile.

Caracteristici demografice ale femeilor și bărbaților

Femeile predomină în numărul populaţiei

Populația feminină predomină în rândul populației cu reședință obișnuită (1,4 milioane femei (52,3%) vs. 1,2 milioane bărbați (47,7%)). La începutul anului 2021, la 100 femei reveneau 91 bărbați. Raportul diferă în funcție de grupuri de vârstă. Populația masculină predomină în grupul de vârstă 0-14 ani, raportul fiind de 106 bărbați la 100 femei. În grupul de vârstă 15-34 ani, numărul bărbaților și femeilor este de 102 bărbați la 100 femei. Diferențele sunt mai accentuate în cazul populației în vârstă de 35-64 ani și 65 ani și peste, la 100 femei revenind 92 bărbați și, respectiv, 61 bărbați.

Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați

Femeile trăiesc, în medie, cu 8,0 ani mai mult decât bărbații. Speranţa de viaţă la naştere în anul 2020 a constituit 73,9 ani pentru femei şi 65,9 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj este cauzat de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă (16-62 de ani).

Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii

Vârsta medie a femeii la prima căsătorie în anul 2020 a constituit 26,0 ani, iar la bărbaţi – 29,0 ani. Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în anul 2020 aparţin grupului de vârstă 25-29 ani (35,1%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (35,8%). Căsătoriile până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 11,0% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 4,1% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2020, cele încheiate de persoanele celibatare au reprezentat circa 78% atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Nivelul de educație al femeilor și bărbaților

Fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar

În anul de studii 2021/22, la programele de formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar, băieții au constituit circa trei pătrimi din total (73%), iar la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar ‒ peste o jumătate erau fete (54%).

Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională scoate în evidență o anumită polarizare, în funcție de gen, a meseriilor/profesiilor/ specialităților corespunzătoare acestora. În învățământul profesional tehnic secundar, meseriile care prezintă un interes ridicat în rândul elevilor, cum ar fi mecanic auto, electrician-electronist auto, electrogazosudor-montator, electromontor la repararea și întreținerea utilajelor electrice, lăcătuș-instalator tehnică sanitară, tractorist-mașinist în producția agricolă, placator cu plăci, tencuitor, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor sunt dominate de băieți. Totodată, meseriile la fel de solicitate, precum: croitor confecționer îmbrăcăminte după comandă, cusător, cofetar, brutar sunt alese preponderent de fete.

În învățământul profesional tehnic postsecundar, opțiunile băieților s-au îndreptat preponderent spre domeniile: activități inginerești, tehnologie a informației și a comunicațiilor, stomatologie. Cele mai atractive au fost următoarele specialități: exploatarea/diagnosticarea tehnică a transportului auto, mecanica agricolă, electromecanica, rețele de calculatoare, programare și analiza produselor de program, stomatologia. În același timp, fetele manifestă preferințe pentru așa domenii precum: îngrijire a bolnavilor și obstetrica, asistență socială și consiliere, pedagogie, servicii de coafor si frumusețe, secretariat și muncă de birou, medicină, fabricare și prelucrare a textilelor.

Femeile optează mai mult pentru învățământul superior

Învățământul superior comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (59% din total studenți în anul de studii 2021/22). Totodată, femeile rămân a fi mai bine reprezentate la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea studentelor a constituit 64% din totalul studenților înscriși la acest nivel, la studii superioare de licență – fiind de 57%.

La nivelul învățământului superior de licență, populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale si comportamentale, servicii publice, filologie și arte. Pe de altă parte, bărbații, preponderent optează pentru inginerie și tehnologii ale informației și comunicațiilor. În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, se poate observa că femeile predomină în totalul de studenți la economie (circa două treimi ) și dețin ponderi aproape egale ca și bărbații la drept.

Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master relevă că: o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul drept - în care proporția femeilor și cea a bărbaților este egală, din domeniul științe ale educației - în care domină femeile și domeniul sănătate și științe economice ‒ în care femeile reprezintă circa 70 la sută.

Femeile și bărbații pe piața forței de muncă

Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior²: în anul 2020 24,8% din femeile de această vârstă au atins nivelul respectiv comparativ cu 18,3% din bărbaţii de aceeași vârstă.

Atât femeile, cât şi bărbaţii, în structura totală a populaţiei de 25-64 ani, au preponderent nivel de instruire mediu - 58,9% din bărbaţi faţă de 54,0% femei. Nivel scăzut de instruire au 22,8% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, faţă de 21,2% din femeile de aceeași vârstă.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional³ pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani în anul 2020 a constituit 20,6% la bărbaţi faţă de 13,1% în cazul femeilor de aceeași vârstă. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (0,9% - bărbați și 1,4% - femei în anul 2020)(indicatorul ODD 4.3.1 ).

Femeile au un nivel de studii mai înalt decât cel al bărbaţilor și în rândul populației ocupate. În anul 2020, 33,2% din femeile ocupate aveau studii superioare şi 17,1% studii medii de specialitate, în timp ce printre bărbații ocupați acești indicatori au constituit 23,8% şi, respectiv, 11,7%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților (56,3% faţă de 43,7% în anul 2020). Aceeași diferență se înregistrează și în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate (57,5% femei şi 42,5% bărbați în anul 2020).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor

Ponderea femeilor în populaţia ocupată este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (47,9% femei și 52,1% bărbați în anul 2020). Discrepanța în rata de ocupare pe sexe a constituit 8,1 p.p. în anul 2020: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de 35,0% în comparaţie cu 43,1% la bărbaţi.

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, pentru femeile în vârstă de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil (de 16 ani și mai puțin) rata de ocupare în anul 2020 a constituit 47,3%, în timp ce pentru femeile fără copii, rata de ocupare a atins valoarea de 60,5%.

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (57,4% femei și, respectiv, 42,6% bărbaţi în anul 2020). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), industrie (47,5%), construcţii (5,5%), transport şi depozitare (25,6%), informaţii şi comunicaţii (38,7%), dar predomină în aşa activități economice precum hoteluri şi restaurante (70,8%), intermedieri financiare şi asigurări (67,2%), învăţământ (82,3%), sănătate și asistență socială (79,4%), activităţi culturale şi de agrement (63,9%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale

În anul 2020, peste 84,2% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate⁴. La bărbaţi acest indicator a constituit 72,5%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria lucrătorilor pe cont propriu (75,1%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (73,1%). Ponderea ocupării informale în anul 2020 în rândul femeilor a constituit 16,1%, iar în rândul bărbaţilor – 28,1% (indicatorul ODD 8.3.1 ).

Femeile au câștigat în anul 2020, în medie, cu 13,7% mai puțin decât bărbații (86,3% din câștigul salarial mediu al bărbaților) (indicatorul ODD 8.5.1 ). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1171 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2020 a constituit 7387,2 lei, iar al bărbaților – 8558,5 lei.

Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor femeilor și bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, precum și sănătate și asistență socială

Femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice în anul 2020 cele mai mari diferențe au fost înregistrate în:

• activități financiare și de asigurări – cu 44,6% (8807,6 lei) mai puțin;
• informații și comunicații – cu 38,0% (8136,5 lei) mai puțin;
• sănătate și asistență socială – cu 23,3% (2486,0 lei) mai puțin;
• industrie – cu 19,8% (1652,4 lei) mai puțin;
• tranzacții imobiliare – cu 18,6% (1271,9 lei) mai puțin.

Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților doar în:

• activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 8,1% (487,4 lei) mai mult;
• învățământ – cu 1,8% (127,5 lei) mai mult;
• alte activități de servicii – cu 1,3% (120,2 lei) mai mult.

Femeile sunt mai puțin expuse accidentelor de muncă

Din 388 de salariați care au suferit accidente de muncă (cu excepția celor mortale) în anul 2020 femeile au constituit 32,2%. Rata accidentelor de muncă nemortale în rândul femeilor este de 2,3 ori mai mică decât cea a bărbaților (39,5 femei la 100 mii femei salariate comparativ cu 92,1 bărbați la 100 mii bărbați salariați) (indicatorul ODD 8.8.1 ).

Din 31 de salariați care au suferit accidente de muncă mortale în anul 2020 nu a fost înregistrată nici o femeie. Rata accidentelor de muncă mortale în rândul bărbaților a constituit 10,9 bărbați la 100 mii bărbați salariați.

Șomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM⁵ în forța de muncă) în anul 2020 la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,3% în rândul bărbaţilor și de 3,2% în rândul femeilor (indicatorul ODD 8.5.2 ). În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată atât la bărbați (9,9%), cât și la femei (12,3%) a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.

Femeile înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor NEET⁶ în comparație cu bărbații

În anul 2020, ponderea tinerilor NEET în totalul tinerilor de 15-24 ani (indicatorul ODD 8.6.1 ) a constituit 19,7% la femei și 15,6% la bărbați. În rândul tinerilor de 15-29 ani, 32,5% pentru femei și, respectiv, 19,6% pentru bărbați, iar în rândul tinerilor de 15-34 ani, 39,4% pentru femei și, respectiv, 22,9% pentru bărbați.

COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină pe piața muncii

În anul 2020, ponderea persoanelor ocupate care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei de COVID-19 a constituit peste 8% din total populație ocupată. Totodată, COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 10,1% din total femei ocupate în comparație cu cea masculină – 6,3% din total bărbați ocupați.

În structura pe sexe, ponderea femeilor a constituit 59,7% din total persoane afectate la locul de muncă și cea a bărbaților - 40,3% (în timp ce, în total ocupare femeile au alcătuit 47,9% și bărbații 52,1%).

Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea / sistarea activității, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial etc.

În rândul persoanelor ocupate, afectate de pandemie în anul 2020 majoritatea a constituit-o persoanele care nu au lucrat deloc / activitate întreruptă (54,4% printre femei și 45,6% printre bărbați), urmate de persoanele care au fost nevoite să lucreze mai puține ore pe săptămână (38,1% printre femei și 22,9% printre bărbați) și de persoanele care au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță (33,6% printre femei și 16,3% printre bărbați).

Femeile și bărbații infectați cu Covid-19

Femeile predomină în numărul persoanelor infectate și decedate din cauza Covid-19

Conform datelor Ministerului Sănătății⁷, de la începutul pandemiei de Covid-19, din martie 2020 și până la data de 1 martie 2022, au fost confirmate circa 503,0 mii cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus și 11,2 mii cazuri de deces. Din numărul total al persoanelor infectate, femeile dețin o pondere de circa 59,0%, iar din numărul total al deceselor – 52,7%. 

Cel mai des s-au infectat cu noul tip de coronavirus femeile și bărbații în vârstă de 50-59 ani - 19,7% din numărul total de femei infectate și 18,2% din numărul total de bărbați infectați. Totodată, ponderea femeilor decedate în vârstă de 60-69 ani în total femei decedate de Covid-19 a constituit 32,4%, iar ponderea bărbaților decedați de această vârstă în total bărbați decedați - 34,3%.

Femeile și bărbații victime ale infracțiunilor înregistrate

Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2021, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracţiunilor înregistrate. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 56,4% comparativ cu 43,6% femei.

Femeile comparativ cu bărbații sunt mai des victime ale violenței în familie

În anul 2021, în urma infracțiunilor violenței în familie înregistrate au suferit 648 persoane, iar circa 68,2% din victime au fost femei. Atât femeile, cât și bărbații, victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani care au suferit în urma violenței în familie a fost triplă față de cea a fetelor, de aceeași vârstă - 15,5% față de 5,0%.

Femeile și bărbații în poziții de luare a deciziilor

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor

Din total conducători de toate nivelurile⁸, în anul 2020 57,7% au fost bărbaţi, iar 42,3% - femei (indicatorul ODD 5.5.2 ).

Femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor

Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 24,8%, la începutul anului 2021 (din 101 deputaţi 25 erau femei). Totodată, ponderea femeilor în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a crescut până la 39,6%, în timp ce la nivel european aceasta a constituit 30,4%, iar media globală a fost de 25,5%⁹.

Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, la începutul anului 2021, a fost de 22,3%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor la începutul anului 2021 a constituit 49,6%.

Nivelul de trai al gospodăriilor din perspectiva de gen

Femeile sunt implicate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică decât bărbații

Femeile în vârstă de 18 ani și peste sunt mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații, relevă analiza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Astfel, în anul 2020 fiecare a treia femeie (33,7%) și fiecare al patrulea bărbat (23,1%) a avut pensia drept sursă principală de venit. Totodată, pentru circa 63% din bărbații din această categorie de vârstă sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 49% în cazul femeilor.

Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei

Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, fiecare a 5-a gospodărie condusă de bărbați apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun comparativ cu fiecare a 8-a gospodărie condusă de femei. Totodată, gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (24,6% față de 15,9% în anul 2020).

În anul 2020, nivelul sărăciei în rândul femeilor a constituit 26,9%, iar în rândul bărbaților – 26,7% (indicatorul ODD 1.2.1 ). Sărăcia afectează însă cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 29,3% sau cu 3,7 p.p. mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (25,6%).

Protecția socială a femeilor și bărbaților

Femeile depăşesc cota bărbaţilor în totalul pensionarilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022 din numărul total al pensionarilor (674,9 mii sau 64,2%)¹⁰ erau femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 78,8% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 69,1% - în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 50,7% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.

Bărbaţii preponderent au beneficiat de pensii pentru dizabilitate severă (58,0%) şi medie (51,3%), iar femeile de pensii pentru dizabilitate accentuată (53,0%). Un bărbat beneficiar de pensie de dizabilitate severă, cel mai des, a avut vârsta de 55-64 ani (63,6%), iar o femeie - vârsta de 65 ani şi peste (46,6%).

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vârstă mai mici decât bărbaţii

La 1 ianuarie 2022, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol a constituit 3479,8 lei comparativ cu 2629,2 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă pentru angajaţii sectorului agricol a fost de 2023,6 lei pentru bărbaţi comparativ cu 1964,0 lei la femei.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă atât la bărbați, cât și la femei acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

În sectorul agricol, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la bărbaţi a acoperit în proporție de 112,6% valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, iar la femei – 109,3%. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la bărbaţi a acoperit în proporție de 193,7 % valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, iar la femei – 146,4%.

Adițional, 38,2 mii bărbaţi (52,3%) şi 34,8 mii femei (47,7%) au beneficiat de alocaţii sociale de stat de la organele de asigurări sociale dat fiind faptul că nu au întrunit condițiile pentru obținerea dreptului la o pensie.

• Indicatorii privind numărul populației și indicatorii relativi sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Referințe utile:

• The life of women and men in Europe. A statistical portrait. Ediția 2021
• Gender statistics
• Baza de date

• Baza de date

Divizia pentru Statistică a Departamentului ONU Afaceri Economice și Sociale

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă