Biroul Naţional de Statistică prezintă portretul statistic al femeilor și bărbaților în Republica Moldova în baza datelor disponibile.
Recensământul populației și locuințelor din 2024
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, numărul populației cu reședință obișnuită, la 8 aprilie 2024, a fost de 2401,2 mii persoane, din care femeile au constituit 52,9% și, respectiv, bărbații - 47,1%.
Din populația recenzată, 4,8% de femei și 3,4% de bărbați s-au născut în alte țări, comparativ cu 4,3% femei și, respectiv, 3,0% bărbați recenzați în 2014.
Proporția femeilor recenzate în anul 2024 care dețin doar cetățenia Republicii Moldova a fost de 84,2%, iar a bărbaților – 82,5%, în descreștere comparativ cu recensământul din 2014 cu 9,9 puncte procentuale (p.p) pentru femei și, respectiv, cu 11,2 p.p. pentru bărbați. Totodată, în comparație cu recensământul din 2014, a crescut ponderea bărbaților și a femeilor ce dețin cetățenia Republicii Moldova și a altor state, de la 5,8% bărbați și 5,4% femei la 16,6% și, respectiv, 14,8%.
În baza informației declarate de persoanele de 2 ani și peste, recenzate în 2024, procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală de a vedea a fost cu 2,3 puncte procentuale mai mare decât procentul bărbaților (7,1% femei și, respectiv, 4,8% bărbați). Cu dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi se confruntă 2,4% femei și 2,1% băbați recenzați. Se confruntă cu dificultăți mari de mobilitate sau incapacitatea totală de a merge sau urca scările 9,4% femei și 6,2% bărbați, iar procentul femeilor care se confruntă cu dificultăți severe de memorare sau incapacitate totală de a memora este practic similar cu cel al bărbaților - de 1,8% și, respectiv, 1,9%.
Caracteristici demografice
Femeile predomină în numărul populaţiei
La începutul anului 2024, la fel ca și în anii precedenți, numărul femeilor per total țară continua să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită (53,4% femei și 46,6% bărbați)2, la 100 femei revenind 87 bărbați. Acest raport diferă în funcție de grupa de vârstă, diferența fiind mai accentuată în cazul populației cu vârsta cuprinsă între 35-64 ani și 65 ani și peste, unde la 100 femei revin 89 și, respectiv, 61 bărbați. Totodată, la vârstele tinere, efectivul persoanelor de sex masculin predomină asupra celui de sex feminin, astfel, în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani raportul fiind de 106 băieți la 100 fete. În grupa de vârstă 15-34 ani la 100 femei revin 95 de bărbați. În zonele urbane și rurale raportul pe sexe este, de asemenea, în favoarea femeilor revenind 83 și, respectiv, 91 bărbați la 100 femei.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât la bărbați
Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2023, a constituit 76,4 ani pentru femei şi 67,5 ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,9 ani mai mult decât bărbații. Această diferență este cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă de muncă (16-62 de ani). Speranța de viață a locuitorilor din mediul rural (atât pentru bărbați, cât și pentru femei) este cu circa trei ani mai mică decât cea a locuitorilor din mediul urban (70,7 și, respectiv, 73,5 ani).
Femeile se căsătoresc mai timpuriu decât bărbaţii
Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie, în anul 2023, a constituit 27,0 ani, iar la bărbaţi – 30,0 ani. În funcție de vârstă, cei mai mulţi bărbaţi, căsătoriți pentru prima dată în anul 2023, au fost în vârstă de 25-29 ani (33,3%), în cazul femeilor primele căsătorii predominând la vârsta de 20-24 ani (31,2%). Căsătoriile până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 10,7% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, comparativ cu 4,2% din căsătorii la femeile de aceeași vârstă în mediul urban.
Din numărul total de căsătorii înregistrate în 2023, cele încheiate de persoane necăsătorite au reprezentat 77,4% pentru bărbaţi şi 75,3% pentru femei.
Educație și formare
Femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor
Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior3 de învățământ: în anul 2023, 26,2% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 19,0% din bărbaţii.
În structura totală a populaţiei de 25-64 ani, atât femeile, cât şi bărbaţii au avut preponderent un nivel de instruire mediu - 56,7% din bărbaţi faţă de 51,9% femei. Nivel scăzut de instruire au avut 24,3% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, comparativ cu 21,9% din femeile de aceeași vârstă.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional4 pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani, în anul 2023, a constituit 18,6% la bărbaţi comparativ cu 16,4% la femei. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor în vârstă de 25-64 ani este foarte redus (1,6% - bărbați și 2,7% - femei) (indicatorul ODD 4.3.1).
Fetele predomină în învățământul profesional tehnic postsecundar, iar băieții în cel profesional tehnic secundar
În anul de studii 2024/25, la programele de formare profesională a muncitorilor calificați din cadrul învățământului profesional tehnic secundar băieții au constituit circa trei pătrimi din total (72,6%), iar la programele de formare profesională a maiștrilor, tehnicienilor și altor specialiști din cadrul învățământului profesional tehnic postsecundar ‒ peste o jumătate erau fete (53,3%).
Distribuția elevilor cuprinși în învățământul profesional tehnic pe domenii de formare profesională scoate în evidență o anumită polarizare, în funcție de gen, a meseriilor/profesiilor/specialităților corespunzătoare acestora. În învățământul profesional tehnic secundar, domeniul preferat de băieți a fost inginerie, prelucrare și construcții, în timp ce fetele au optat preponderent pentru domeniul serviciilor.
În învățământul profesional tehnic postsecundar, opțiunile băieților s-au îndreptat preponderent spre domenii precum: activități inginerești, tehnologie a informației și a comunicațiilor, stomatologie. În același timp, fetele manifestă preferințe pentru așa domenii precum: îngrijire a bolnavilor și obstetrică, asistență socială și consiliere, pedagogie, servicii de coafură și frumusețe, secretariat și muncă de birou, medicină, fabricare și prelucrare a textilelor.
Femeile optează mai mult pentru învățământul superior
Învățământul superior, comparativ cu cel profesional tehnic postsecundar, înregistrează un nivel și mai mare de participare a populației feminine (58,5% din total studenți în anul de studii 2024/25). Totodată, femeile rămân a fi mai bine reprezentate la studii superioare de master (inclusiv studiile integrate), unde ponderea acestora a constituit 66,4% din totalul studenților înscriși la acest nivel, față de 55,8% femei înscrise la studii superioare de licență.
La nivelul învățământului superior de licență, populația feminină se orientează cu predilecție spre următoarele domenii generale de studii: științe ale educației, științe sociale și comportamentale, servicii publice, tehnologii de fabricare si prelucrare, filologie și arte. Pe de altă parte, bărbații, preponderent optează pentru inginerie, tehnologii ale informației și comunicațiilor și sport. În plus, la cele mai solicitate domenii, precum științe economice și drept, se poate observa că femeile predomină în totalul de studenți la economie (61,0%) și dețin ponderi mai mari decât bărbații studenți la drept (54,3% și, respectiv, 45,7%).
Distribuția studenților pe domenii generale de studii la master relevă că, o parte importantă din aceștia reprezintă studenții din domeniul de studii în drept, unde proporția femeilor a fost de 53,5% și cea a bărbaților, respectiv, 46,5%. Femeile predomină în domeniile științe ale educației (87,9%), sănătate (studii integrate 72,9%) și științe economice (67,7%).
Piața muncii
Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât cea a bărbaţilor
Ponderea femeilor în populaţia ocupată de 15 ani și peste este mai mică în comparație cu cea a bărbaților (49,8% femei și 50,2% bărbați în anul 2023). Ecartul de gen al ocupării a constituit 7,4 p.p. în anul 2023: în rândul femeilor a fost înregistrată o rată de ocupare de 39,7% în comparaţie cu 47,1% la bărbaţi.
Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Astfel, în anul 2023, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil sub 16 ani a constituit 55,6%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 66,6%.
Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (59,7% femei și, respectiv, 40,3% bărbaţi în anul 2023). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (39,1%), informaţii şi comunicaţii (38,7%), tranzacții imobilare și activități de servicii administrative și de suport (câte 38,6% fiecare), transport şi depozitare (21,6%), construcţii (6,8%), dar predomină în aşa activități economice precum învăţământ (80,5%), sănătate și asistență socială (80,2%), intermedieri financiare şi asigurări (68,8%), activități de cazare și alimentație publică (65,2%), activităţi culturale şi de agrement (58,0%), comerț (54,4%).
Conform datelor Agenției de Gestionare a Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, în anul 2023, ponderea asistenților personali femei (care îngrijesc de persoane cu dizabilități severe) a constituit 80,0% (indicatorul ODD 5.4.1.1)
Femeile într-o măsură mai mare decât bărbații preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale
În anul 2023, peste 85,0% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate5. La bărbaţi acest indicator a constituit 74,1%. În rândul nesalariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria patronilor (84,7%), iar femeile - printre lucrătorii familiali neremuneraţi (69,4%). Ponderea ocupării informale, în anul 2023, în rândul femeilor a constituit 17,9%, iar în rândul bărbaţilor – 28,0% (indicatorul ODD 8.3.1).
Femeile câștigă în medie cu 15,6% mai puțin decât bărbații
Femeile au câștigat în anul 2023, în medie, cu 15,6 % (ecart salarial) mai puțin decât bărbații (84,4% din câștigul salarial mediu al bărbaților) (indicatorul ODD 8.5.1). Exprimată în valoare absolută, discrepanța salarială pe sexe a constituit, în medie, circa 2071,5 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor, în anul 2023, a constituit 11237,2 lei, iar al bărbaților – 13308,7 lei.
Cele mai mari discrepanțe ale câștigurilor salariale ale femeilor și bărbaților sunt în informații și comunicații și activități financiare
Femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice, în anul 2023, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în informații și comunicații – cu 38,0 % (14599,7 lei) mai puțin; activități financiare și de asigurări – cu 34,6% (10636,5 lei) mai puțin; sănătate și asistență socială – cu 25,6% (4340,9 lei) mai puțin.
Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților doar în activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 7,5% (669,3 lei) mai mult; industria extractivă – cu 3,1% (309,9 lei).
Șomajul afectează într-o măsură mai mare bărbații decât femeile
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM6 în forța de muncă), în anul 2023, la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,0% în rândul bărbaţilor și de 4,2% în rândul femeilor (indicatorul ODD 8.5.2). În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului, atât la bărbați (11,7%), cât și la femei (11,2%), a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.
Femeile într-o măsură mai mare ca bărbații sunt implicate în activitățile de îngrijire
Responsabilitățile familiale sunt cauza principală a inactivității economice pentru fiecare a doua femeie de 25-54 ani (55,7% din total femei inactive de 25-54 ani), în timp ce în rândul bărbaților din aceeași grupă de vârstă acest motiv este invocat doar de 2,5% bărbați.
Femeile înregistrează valori mai ridicate în rândul tinerilor NEET7 în comparație cu bărbații
În anul 2023, ponderea tinerilor NEET în totalul tinerilor de 15-24 ani (indicatorul ODD 8.6.1) a constituit 16,1% la femei și 11,5% la bărbați. În grupa de vârstă 15-29 ani, ponderea tinerilor NEET a constituit 30,3% pentru femei și, respectiv, 15,3% pentru bărbați, iar în rândul tinerilor de 15-34 ani, 35,2% pentru femei și, respectiv, 19,3% pentru bărbați.
Funcții de luare a deciziilor
Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor în funcții de conducere
În anul 2023, din totalul conducătorilor de toate nivelurile8, 56,4% au fost bărbaţi și 43,6% - femei.
Femeile continuă să fie subreprezentate în funcțiile de luare a deciziilor
Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 40,0% (indicatorul ODD 5.5.1.a), la sfârșitul anului 2024 (din 100 deputaţi 40 erau femei), în comparație cu 31,8% la nivel european și 27,2% la nivel global9.
Ponderea femeilor în numărul total al angajaților organelor de poliție, inclusiv din protecția civilă și grăniceri, la începutul anului 2024, a fost de 26,1%. În același timp, ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor, la începutul anului 2025 a constituit 52,0% (indicatorul ODD 5.5.2.3).
Activitatea de antreprenoriat
Două din trei întreprinderi din țară sunt conduse de bărbați și doar întreprinderile din domeniul învățământului sunt preponderent conduse de femei
Conform datelor privind demografia întreprinderilor, pe parcursul anilor 2016-2022, conducătorii întreprinderilor active preponderent erau bărbați, ponderea acestora fiind, în medie, de 66,2%. În anul 2022, cea mai mare pondere a femeilor cu funcție de conducătoare de întreprinedere a fost înregistrată în domeniul învăţământului (secțiunea P conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei-2) și a constituit 62,6% din total conducători din acest domeniu. Cea mai mică pondere a întreprinderilor conduse de femei a fost înregistrată în domeniul industriei extractive (secțiunea B) – 13,6%.
În anul 2022, în municipiu Chișinău, partea preponderentă a întreprinderilor noi create aparținea conducătorilor bărbați - 63,7%, iar conducătorilor femei - 36,3%. Comparativ cu alte regiuni de dezvoltare, cele mai multe întreprinderi nou create de către conducătoare femei s-au înregistrat în regiunea Centru cu o pondere de 39,6%.
Nivelul de trai al gospodăriilor
Femeile sunt implicate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică decât bărbații
Femeile în vârstă de 18 ani și peste sunt mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații, relevă analiza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Astfel, în anul 2023, practic fiecare a treia femeie (33,0%) și fiecare al patrulea bărbat (24,3%) au avut pensia drept sursă principală de venit. Totodată, pentru circa 61% din bărbații din această categorie de vârstă sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 49 la sută în cazul femeilor.
Bărbații sunt mai optimiști în aprecierea nivelului de trai al gospodăriei față de femei
Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriei. Astfel, 18,0% gospodării conduse de bărbați apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun comparativ cu 10,6% gospodării conduse de femei. Totodată, în anul 2023, gospodăriile conduse de bărbați pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (32,6% și, respectiv, 19,1%).
Analiza ratei sărăciei pe sexe nu denotă diferențe semnificative
În anul 2023, nivelul sărăciei în rândul femeilor a constituit 32,0%, iar în rândul bărbaților – 31,1% (indicatorul ODD 1.2.1). Sărăcia afectează, însă, cu intensitate diferită gospodăriile casnice conduse de femei și cele conduse de bărbați. Astfel, nivelul de sărăcie în gospodăriile casnice conduse de femei a constituit 35,2% sau cu 5,5 p.p. mai mult decât în gospodăriile casnice conduse de bărbați (29,7%).
Bărbații în proporție mai mare decât femeile trăiesc în condiții de supraaglomerare
În anul 2023, ponderea bărbaților care trăiesc în locuințe a căror suprafață este sub norma de 9 m2 pentru fiecare persoană (indicatorul ODD 11.1.1.b) a fost cu 3,6 p.p. mai mare decât în cazul femeilor (20,5%, și respectiv, 16,9%). În același timp, ponderea femeilor cu cheltuieli lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicatorul ODD 11.1.1.a) a fost cu 3,2 p.p. mai mare decât a bărbaților (15,1%, comparativ cu 11,9%).
Proporţia femeilor cu asigurare obligatorie de asistență medicală este mai mare decât cea a bărbaților
Conform Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2023, proporția femeilor cu asigurare obligatorie de asistență medicală a fost de 86 la sută, în timp ce ponderea bărbaților asigurați a fost de 81 la sută (indicatorul ODD 3.8.2.2).
Victime ale infracțiunilor înregistrate
Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, numărul de victime ale infracțiunilor înregistrate a constituit 12,9 mii persoane. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% femei.
Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie
În urma infracțiunilor de violență în familie, înregistrate în anul 2024, au suferit 926 persoane dintre care 70,5% din victime au fost femei. Femeile și bărbații victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani, 52,2% dintre femei și, respectiv, 47,3% din bărbați. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă - 25,3% și, respectiv, 11,0% (indicatorul 16.1.3.1).
Protecție socială
Femeile depăşesc ponderea bărbaţilor în totalul beneficiarilor de pensii și indemnizații
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, din numărul total al pensionarilor (672,7 mii) 62,9%10 erau femei. În funcție de categoria pensionarilor, ponderea femeilor a variat de la 76,7% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, pînă la 66,6% - în cazul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă și până la 54,1% în cazul beneficiarilor de pensii de dizabilitate.
Numărul total al beneficiarilor de indemnizații lunare, pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, a constituit 24,0 mii persoane, inclusiv 17,6 mii femei (73,3%) și 6,4 mii bărbați (26,7%).
În cazul persoanelor care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 24 luni a copilului, numărul beneficiarilor a constituit 8,5 mii persoane, inclusiv 6,2 mii femei (72,9%) și 2,3 mii bărbați (27,1%). În cazul persoanelor care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 12 luni a copilului, numărul beneficiarilor a constituit 1,2 mii persoane, inclusiv 0,8 mii femei (66,7%) și 0,4 mii bărbați (33,3%).
Bărbații depăşesc ponderea femeilor în totalul beneficiarilor de alocații sociale de stat
Numărul total al beneficiarilor de alocații sociale de stat a constituit 88,7 mii persoane, inclusiv 40,9 mii femei (46,1%) și 47,7 mii bărbați (53,8%).
Femeile beneficiază de pensii, alocații sociale de stat și indemnizații mai mici decât bărbații
La 1 ianuarie 2025, mărimea medie a pensiei, în general, la femei a constituit 3663,4 lei, comparativ cu 4503,1 lei în cazul bărbaților. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă la femei a constituit 3740,2 lei, comparativ cu 4469,0 lei în cazul bărbaților. Totodată, mărimea medie lunară a alocației sociale de stat la femei a constituit 1541,6 lei, comparativ cu 1652,4 lei în cazul bărbaților.
La 1 ianuarie 2025, mărimea medie a indemnizației lunare, în cazul persoanelor asigurate, acordate femeilor pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani a constituit 3334,2 lei, comparativ cu 3900,6 lei în cazul bărbaților. Pentru beneficiarii care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 24 luni a copilului, mărimea medie a indemnizației lunare a constituit 5243,8 lei la femei, comparativ cu 5277,0 lei la bărbați. Pentru beneficiarii care au ales opțiunea de a beneficia de indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 12 luni a copilului, mărimea medie a indemnizației a constituit 17785,7 lei la femei, comparativ cu 17696,2 lei la bărbați.
Mărimea medie a indemnizației lunare, acordate atât persoanelor asigurate, cât și persoanelor neasigurate pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, a constituit 1000,0 lei, atât în cazul bărbaților, cât și femeilor.
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender cu excepția datelor privind victimele infracțiunilor înregistrate, care includ și datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender.
2 Indicatorii privind numărul populației, la fel și indicatorii relativi, raportați la numărul populației, sunt calculați utilizându-se numărul populației cu reședință obișnuită.
Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
3 Nivel de instruire:
- scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită;
- mediu: liceal, mediu general, profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar nonterțiar (inclusiv mediu de specialitate);
- superior: universitar, postuniversitar.
4 Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente interviului, în total populaţie de 18-24 ani.
5 Salariat este considerată persoana care-și exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înțelegeri), în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc.
6 Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM): persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode active pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
7 Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupa de vârstă de 15-34 ani, inclusiv pentru vârstele 15-24 ani și 15-29 ani.
8 Grupa majoră 1 conform Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM): legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unități.
9 Sursa: Uniunea interparlamentară.
10 În numărul total al pensionarilor este inclus și numărul pensionarilor angajați ai organelor de forță aflați la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
Referințe utile:
Eurostat
Comisia Economică a ONU pentru Europa
Divizia pentru Statistică a Departamentului ONU Afaceri Economice și Sociale