Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2008¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor pentru anul 2008.

Situaţia demografică

Numărul populaţiei stabile în Republica Moldova (fără raioanele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender) la 1 ianuarie 2009 a constituit 3567,5 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,4%) locuiau în localităţile urbane şi 2091,4 mii (58,6%) - în cele rurale. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1852,6 mii ) - femei şi 48,1% (1714,9 mii) - bărbaţi. Din numărul total al populaţiei 22,1% alcătuiesc copiii în vîrstă de pînă la 18 ani.

Numărul născuţilor-vii în anul 2008 a fost de 39018, majorîndu-se cu 1045 (2,8%) faţă de anul 2007, rata natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale este la un nivel mai înalt decît în localităţile urbane, fiind respectiv 11,8‰ şi 9,7‰. Mai mult de jumătate (51,5%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, înregistrînd o rată de masculinitate de 11,7‰.

Majoritatea copiilor (98,8%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală. În funcţie de greutate la naştere, 94,7% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămîni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vîrstă a mamei, evocă concentrarea acestora pînă la vîrsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2008 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vîrstă de pînă la 20 ani – 10,5% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 11,3% în 2007 (13,0 % - în 2006). Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,1 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vîrstă mai mică decît mamele din mediul urban, respectiv la 22,2 şi 24,4 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind respectiv 53,7%, pe cînd ponderea născuţilor-vii de rangul II, III şi peste descreşte. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 84,4% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

În anul 2008 nivelul natalităţii extraconjugale rămîne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 22,3%. Din totalul născuţilor-vii, 29,3 mii (75,2%) revin mamelor care sînt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost în anul 2008 de 12,6 mii, cu 9,4% mai puţin faţă de anul 2007, revenind în medie 3,5 divorţuri la 1000 locuitori. Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 29,7% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 5119.

O problemă rămîne a fi mortalitatea copiilor, inclusiv cea infantilă. Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub un an în 2008, a fost de 473 copii, rata mortalităţii infantile constituind 12,2 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii.

Principalele cauze de deces ale copiilor în vîrstă sub 1 an sînt stările ce apar în perioada perinatală, care reprezintă 37,6%, din totalul copiilor decedaţi în vîrstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 32,1%, bolile aparatului respirator - 14,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele - 7,4%.

Numărul copiilor decedaţi în vîrstă de 1 -14 ani a alcătuit 35 persoane la 100 mii copii de vîrsta respectivă. Mortalitatea copiilor în această categorie de vîrstă reflectă preponderenţa copiilor care au decedat în urma accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor - 48,5%, tumorilor maligne - 14,0%, malformaţiilor congenitale - 13,0%, şi bolilor aparatului respirator - 9,0%.

Morbiditatea copiilor

În anul 2008 în sistemul de sănătate activau 440 medici pediatri sau 5,6 medici la 10 mii copii în vîrstă de 0-17 ani. În anul 2008 practic fiecare al şaselea copil în vîrstă de pînă la 18 ani a fost internat în una din instituţiile spitaliceşti.

Tabelul nr.1 Asigurarea medicală a copiilor, 2004-2008

Pe parcursul anului 2008 s-au înregistrat unele tendinţe de majorare a incidenţei maladiilor transmise pe cale sexuală, precum sifilisul şi infecţiile ano-genitale prin virusul herpetic. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 14 ani au revemit în medie cîte 3,8 cazuri de sifilis şi de infecţii ano-genitale prin virusul herpetic, 2,0 cazuri de gonoree şi 3,0 cazuri de trihomoniază.

Numărul copiilor în vîrstă de pînă la 17 ani purtători a virusului imunodeficienţei umane (VIH) a constituit 14 persoane sau cu 7 cazuri mai mult comparativ cu anul 2007. Totodată, au fost înregistrate şi 5 cazuri de boală SIDA.

Incidenţa prin maladii psihice la copii în vîrstă de pînă la 17 ani se caracterizează prin predominarea tulburărilor mintale cu caracter nepsihotic (453 cazuri la 100 mii copii) şi retard mintal (126 cazuri la 100 mii copii). După asistenţă consultativ-curativă s-au adresat în anul 2008 peste 840 copii.

Incidenţa tuberculozei active în anul 2008 a constituit 26 cazuri noi la 100 mii copii de vîrsta 0-17 ani. Riscul îmbolnăvirii de tuberculoză este mai mare pentru copiii în vîrstă de 5-14 ani, practic fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză a fost înregistrat în cazul copiilor de vîrsta respectivă.

Tabelul nr.4 Morbiditatea copiilor de tuberculoză activă pe grupe de vîrstă şi sex, 2006-2008

În anul 2008 examenelor de profilaxie au fost supuşi 727,5 mii copii în vîrstă de 0-17 ani sau cu 24,5 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent. Astfel, la 1000 copii examinaţi, 21,4 persoane suferă de acuitate vizuală scăzută, 12,5 sînt cu întîrziere în dezvoltarea fizică, 8,5 au dereglări de ţinută, 7,0 suferă de defecte de vorbire, 7,4 de scolioză şi 2,3 au acuitate auditivă scăzută. În anul 2008 au fost supuşi controlului profilactic 40,9% din copii. Din total examinaţi, 33,7% necesită asanare, din care 74,3% au fost asanaţi.

Invaliditatea copiilor în vîrstă de pînă la 18 ani se caracterizează prin creşterea numărului de cazuri de la 16,8 la 1000 copii de vîrsta respectivă în 2004 pînă la 19,5 cazuri la 1000 copii în 2008. Principalele cauze ale invalidităţii copiilor sînt: tulburările mintale şi de comportament (3,9 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos (3,6 cazuri la 1000 copii), malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (4,5 cazuri la 1000 copii).

Educaţia copiilor

Educaţia preşcolară. La sfîrşitul anului 2008, în ţară funcţionau 1349 instituţii preşcolare, din care în mediul urban erau amplasate 23,4% din total grădiniţe, iar în rural respectiv 76,6%. Numărul copiilor înscrişi în învăţămîntul preşcolar s-a majorat în ultimii ani şi a constituit către sfîrşitul anului 2008 - 123,9 mii sau cu 3,2% mai mult faţă de anul 2007. Majoritatea copiilor cuprinşi în instituţiile preşcolare au vîrsta între 3 şi 6 ani (105,5 mii sau 85,2%). Din numărul total de copii circa 48% reprezintă fetele.

Numărul instituţiilor preşcolare s-a majorat faţă de anul 2004 cu 6,3%, iar numărul copiilor ce frecventează instituţii preşcolare a înregistrat o creştere în mărime de circa 13%. În mediul urban acest indicator a constituit 13,8%, iar în mediul rural – 12,2%. Numărul copiilor în vîrstă de pînă la 3 ani s-a majorat în aceeaşi perioadă cu 24,6%, iar a celor de 3 ani şi peste – cu 11,4%.

La 100 locuri în instituţiile preşcolare reveneau 77 copii, în mediul urban – 90 şi în mediul rural – 68 copii.

Tabelul nr.5 Instituţii preşcolare, 2004-2008 (mii persoane)

Paralel cu creşterea numărului de copii în instituţiile preşcolare se realizează şi o creştere a ratelor de cuprindere a copiilor în aceste instituţii. Dacă în 2004 rata brută de cuprindere a fost de 66,1%, atunci în anul 2008 aceasta a atins nivelul de 74,4%, fiind în creştere cu 8,3 puncte procentuale. Rata netă s-a majorat comparativ cu anul 2004 cu 9,0 puncte procentuale şi în anul 2008 constituia 72,7%. În mediul urban rata brută de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar era superioară (90,8%) celei din mediul rural (65,2%).

Pentru copiii cu necesităţi speciale funcţionează grupe specializate în cadrul a 33 instituţii, majoritatea fiind pentru copii cu deficienţe sau dereglări ale vorbirii (61,9%). În anul 2008 astfel de grupe au fost frecventate de către 2267 copii sau cu circa 8,4% mai mult decît în anul 2004.

În învăţămîntul primar şi secundar general în anul de studii 2008/2009 au fost cuprinşi 434,3 mii elevi (216,7 mii fete), cu 5,8% mai puţin comparativ cu anul de studii anterior. Din numărul total de copii 40,6% studiau în mediul urban, iar 59,4% – în mediul rural.

Rata brută de cuprindere a copiilor în învăţămîntul primar în anul de studii 2008/2009 a constituit 93,6%, iar în învăţămîntul gimnazial – 89,3%. Se constată diferenţe semnificative pe medii de reşedinţă. Astfel, în mediul urban rata brută de cuprindere cu învăţămîntul primar a fost de 101,6%, faţă de 89,4% în rural, iar în cazul învăţămîntului gimnazial acest indicator a constituit respectiv 95,1% în urban şi 86,3% în rural.

Tabelul nr.6 Elevi în instituţii de învăţămînt primar şi secundar general pe medii (mii persoane)

Din totalul elevilor cuprinşi în învăţămîntul primar şi secundar general 147,4 mii (33,9%) reprezintă elevii din învăţămîntul primar, 222,9 mii (51,3%) – elevii din învăţămîntul gimnazial şi 64,0 mii (14,7%) elevi au urmat cursurile de studii liceale. Structura contingentului de elevi practic nu s-a schimbat comparativ cu anul de studii 2007/2008. Numărul de elevi la 10000 locuitori a constituit 1217 persoane faţă de 1289 – în anul de studii 2007/2008.

La începutul anului de studii 2008/2009 au fost înscrişi în clasa I şi clasa pregătitoare 37,1 mii elevi sau cu 4,6% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Numărul elevilor din clasele absolvente (11, 12) începînd cu anul de studii 2003/2004 de asemenea a fost în scădere, iar faţă de anul de studii precedent a înregistrat o diminuare cu 5,7% .

Reţeaua instituţiilor de învăţămînt special din ţară, organizat pentru copiii cu deficienţe (psihice, fizice, senzoriale, motorii, de limbaj, socio-afective şi de comportament sau cu deficienţe asociate), cuprinde 35 unităţi, care activează în scopul instruirii şi educării, recuperării şi integrării sociale a acestor copii.

Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2008/2009 a înregistrat o scădere cu 6,3% comparativ cu anul şcolar anterior şi a constituit 3792 persoane. Majoritatea elevilor din instituţiile nominalizate sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 80,4%. Cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale sunt 6,6% copii, cu auz slab – 6,6%, surzi – 2,5%, cu vederea slabă – 2,8% şi cu dereglări în comportament – 1,1%.

Absolvenţi. În anul 2008 numărul absolvenţilor din învăţămîntul gimnazial a fost de 49,7 mii elevi, din care 24,7 mii fete. Numărul de absolvenţi ai liceelor şi şcolilor medii de cultură generală a constituit 22,6 mii elevi.

În funcţie de medii, repartizarea absolvenţilor este următoarea: 38,4% absolvenţi ai gimnaziilor sînt din mediul urban şi 61,6% – din mediul rural. În ceea ce priveşte absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 65,9% absolvenţi sînt din mediul urban şi 34,1% – din mediul rural.

Criminalitatea juvenilă

În decursul anului 2008 au fost înregistrate 24,8 mii infracţiuni, comparativ cu anul precedent numărul acestora s-a redus cu 1,7%. Numărul crimelor săvîrşite de minori în decursul anului 2008 a constituit 1,5 mii infracţiuni, fiind în descreştere faţă de anul precedent cu 15,1%. Totodată, ponderea infracţiunilor săvîrşite de minori în total infracţiuni a constituit 6,1%, comparativ cu anul 2007 fiind înregistrată o reducere cu 1,2 puncte procentuale.

Pentru criminalitatea juvenilă sînt caracteristice furturile şi jafurile, deşi, în decursul ultimilor ani numărul acestora s-a redus simţitor. Totodată, pe parcursul anului 2008 au fost înregistrate 1,1 mii cazuri de furt şi jaf, ceea ce constituie circa 74,4% din numărul infracţiunilor înregistrate.

Tabelul nr.7 Numărul infracţiunilor comise de către minori, 2004-2008

La 100 mii copii în vîrstă de 0-17ani în anul 2008 au revenit 191 infracţiuni înregistrate, acest indicator fiind în descreştere cu 18 infracţiuni faţă de 2007. Trebuie de menţionat, că acest indicator pe parcursul ultimilor patru ani a urmat o dinamică continuă de scădere, reducîndu-se cu circa 90 de infracţiuni.

În decursul anului 2008, au comis infracţiuni 1554 minori, comparativ cu anul 2007 numărul acestora s-a redus cu 261 persoane. Expuşi spre săvîrşirea crimelor, în general, sînt adolescenţii. Pe parcursul anilor 2004-2008, peste 70% din totalul crimelor comise de minori au fost furturile şi jafurile.

Tabelul nr.8 Numărul minorilor care au comis crime, pe vîrstă, 2004-2008

 În anul 2008 din numărul total al persoanelor condamnate (7,4 mii persoane), 6,0% au fost minori (445 persoane). Comparativ cu anul precedent numărul minorilor condamnaţi s-a redus cu 217 persoane. În decursul ultimilor cinci ani se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de minori condamnaţi.

Majoritatea minorilor sînt condamnaţi pentru furt - 190 persoane (43%), pentru jaf şi tîlhării - 71 persoane (15,9%), 37 persoane pentru huliganism (8,3%), 17 persoane pentru crime legate de droguri (3,8%), etc.

La 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani au revenit în medie 262 minori condamnaţi. În decursul ultimilor cinci ani, numărul minorilor condamnaţi la 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani a înregistrat o descreştere continuă, reducîndu-se de 3,9 ori.

Tabelul nr.9 Minori condamnaţi în funcţie de crima săvîrşită, 2004-2008

Din total minori condamnaţi în anul 2008, pentru 38,9% a fost stabilită condamnarea condiţionată, 22,5% au fost condamnaţi la închisoare, iar 24,3% - la muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Tabelul nr.10 Structura măsurilor de pedeapsă cu privire la minori, 2004-2008

La 01.01.2009 în instituţiile penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 24 persoane care nu au atins vîrsta de 18 ani, comparativ cu anul 2007 numărul minorilor deţinuţi s-a micşorat cu 68 persoane.

Tabelul nr.11 Numărul minorilor deţinuţi în penitenciare, 2004-2008

Cele mai multe persoane care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnate pentru comiterea omorurilor - 10 persoane (41,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%), cîte 2 persoane pentru furt şi jaf (8,3%).

Anual împotriva copiilor sunt comise peste 400 crime. În anul 2008 numărul copiilor care au suferit în urma infracţiunilor s-a majorat cu 79 cazuri şi a constituit 515. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 17 ani au revenit în medie 65,4 crime împotriva copiilor. De cele mai dese ori copii suferă în urma violurilor şi jafurilor. În 2008 au fost înregistrate şi 22 cazuri de omor a copiilor.

Tabelul nr.12 Crime comise împotriva copiilor, 2004-2008

În anul 2008 au fost înregistrate 2869 accidente rutiere sau 7,9 accidente zilnic. Pe parcursul a ultimilor cinci ani în urma accidentelor rutiere au decedat 166 copii, iar 2040 au fost traumaţi. În anul 2008 în urma accidentelor rutiere au suferit 728 minori sau 18,2% din numărul total de victime.

Piaţa muncii şi şomajul în rîndurile adolescenţilor (15 - 18 ani)

Conform rezultatelor anchetei asupra forţei de muncă în gospodării în anul 2008 din populaţia în vîrstă de 15-18 ani circa 20,6 mii persoane au fost economic active, ceea ce constituie 1,6% din populaţia economic activă pe ţară sau 8,0% în total populaţie din aceeaşi categorie de vîrstă. Din numărul tinerilor economic activi circa 10,7% erau elevi sau studenţi.

Începând cu anul 2002 se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de persoane ocupate, cât şi a şomerilor pe de o parte şi de creştere a numărului persoanelor inactive, pe de altă parte. Dacă în 2002 ponderea persoanelor inactive în totalul populaţiei din această categorie de vîrstă constituia 83,2%, către anul 2008 valoarea acestui indicator a constituit 92%.

Rata de activitate a fost superioară la bărbaţi (9,9%), comparativ cu femeile (6,1%), şi în mediul rural (10,5%) faţă de cel urban (4,1%).

Tabelul nr.13 Ratele de activitate pentru populaţia în vîrstă de 15 - 18 ani, 2008 (%)

Repartizarea populaţiei după activităţi arată că aproape jumătate din tineri activau în agricultură - 47,9%. Un număr semnificativ de tineri activează în comerţ şi activităţi hoteliere - 14,4% şi în industrie - 13,9%.

Analizând structura persoanelor ocupate după statutul ocupaţional, se constată că mai bine de jumătate din persoanele ocupate erau salariaţi, circa 1/3 erau lucrători pe cont propriu. Fiecare a cincia persoană era lucrător calificat în agricultură.

Tinerii care au lucrat efectiv câte 40 ore pe săptămână au deţinut ponderea cea mai mare în totalul persoanelor ocupate - 40,5%. O pondere semnificativă au constituit persoanele care au lucrat până la 35 ore pe săptămână – 30,8%.

Din totalul tinerilor ocupaţi 7,4% au declarat că sînt expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii. În sectorul informal au lucrat 14,9% din totalul tinerilor ocupaţi în economie, iar 56,9% au avut un loc de muncă informal.

2,8% din tinerii cu vîrsta de 15-18 ani au fost declaraţi de către alţi membri ai gospodăriei plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.

Protecţia socială a copilului

În decursul anului 2008 numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească a constituit 1,8 mii copii, faţă de anul precedent numărul acestora s-a micşorat cu 15,6%. Din total copii luaţi la evidenţă, 71,9% au fost plasaţi în familii, inclusiv 49,9% - sub tutelă, iar restul fiind repartizaţi în şcoli-internat de tip general sau case pentru copii.

Tabelul nr.14 Plasarea copiilor şi adolescenţilor rămaşi fără tutela părintească, 2004-2008

De către cetăţenii străini în decursul anului 2008, au fost înfiaţi 69 copii sau cu 26 copii mai puţin comparativ cu anul 2007. Cei mai mulţi copii au fost înfiaţi de către cetăţenii din Italia – 40 copii şi America -18.

În anul 2008 la educaţie în familii au fost luaţi sub tutelă 1180 copii, înfiaţi 181, comparativ cu anul precedent numărul lor a diminuat respectiv cu 58 şi 35 copii. În republică funcţionează 70 case de copii de tip familial, în care sînt plasaţi peste 282 copii.

Tabelul nr.15 Plasarea în familii a copiilor şi adolescenţilor rămaşi fără tutela părintească, 2004-2008

Mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copiise diferenţiază în funcţie de numărul copiilor, caz, vîrstă şi venitul familiilor.

Începînd cu anul 2005 indemnizaţiile unice la naşterea copiilor nu se diferenţiază în funcţie de statutul beneficiarului (asigurat sau neasigurat). Astfel, mărimea medie a indemnizaţiilor unice acordate la naşterea primului copil a constituit în anul 2008 – 1200 lei, iar în cazul naşterii fiecărui următor copil – 1500 lei. 

Tabelul nr.16 Mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii (lei), 2004-2008

În cazul persoanelor neasigurate mărimea medie a indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor a constituit 150 lei, iar pentru persoanele asigurate – 322,6 lei. În condiţiile în care mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii a fost în creştere, totuşi, acestea permit acoperirea minimului de existenţă pentru copii în proporţie de 30 la sută în cazul indemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 1,5 ani pentru persoane neasigurate şi în proporţie de 66 la sută pentru persoanele asigurate.

Tabelul nr.17 Raportul dintre indemnizaţiile pentru copii şi minimul de existenţă pentru copii

Persoană de contact:

Liuba Stoianov,
Şef al secţiei statistica socială
Tel. 73 15 68

¹ Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender

>> Versiune tipar (PDF)