Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul IV 2022, numărul tinerilor care formează grupul NEET3 în vârstă de 15-24 ani a constituit 42,2 mii, de 15-29 ani – 107,4 mii și a tinerilor în vârstă de 15-34 ani - 184,0 mii persoane. În toate aceste trei grupe de vârstă majoritatea o alcătuiesc femeile (60,8% în rândul tinerelor de 15-24 ani, 68,5% la cele de 15-29 ani și 68,8% la tinerele de 15-34 ani).
În totalul tinerilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani predomină persoanele de 30-34 ani cu o pondere de 41,7%, urmate de tinerii de 25-29 ani - 35,4%. Cota parte a tinerilor în vârstă de 20-24 ani constituie 18,8% și a celor de 15-19 ani – 4,2%. În funcție de sexe majoritatea o formează, la fel, grupele de vârstă 30-34 ani (41,2% pentru bărbați și, respectiv, 41,9% pentru femei) și 25-29 ani (30,0% - bărbați și, respectiv, 37,8% - femei).
Ponderea tinerilor NEET în numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani a constituit 15,8%, în rândul tinerilor de 15-29 ani - 24,7% și în rândul celor de 15-34 ani - 28,7% (indicatorODD 8.6.14). În rândul tinerilor de 15-19 ani rata NEET a fost de 5,6%, la 20-24 ani – 26,7%, la 25-29 ani – 38,7% și la tinerii de 30-34 ani - 37,4%.
În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai înalte în rândul femeilor în comparație cu bărbații, ecartul de gen fiind de 7,3 p.p. la tinerii de 15-24 ani, 18,5 p.p la tinerii de 15-29 ani și, respectiv, de 20,1 p.p la tinerii de 15-34 ani (Figura 1).
Descarcă datele în format .xlsx
În comparație cu trimestrul IV 2021, în trimestrul IV 2022, rata tinerilor NEET a scăzut cu 0,5 p.p. în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani. Totodată, acest indicator a înregistrat valori în creștere cu 1,5 p.p. în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, cu 0,9 p.p. în rândul celor de 15-34 ani (Figura 2).
Descarcă datele în format .xlsx
Analiza indicatorilor în funcție de sexe relevă faptul că, la tinerii de 15-24 ani rata a scăzut la ambele sexe (cu 0,5 p.p. în rândul bărbaților și, respectiv, cu 0,7 p.p. în rândul femeilor). Totodată, la persoanele de 15-29 ani indicatorul a înregistrat valori mai scăzute în rândul bărbaților (cu 0,2 p.p.) și mai înalte în rândul femeilor (cu 2,9 p.p.), comparativ cu perioada respectivă a anului 2021 (Figura 3).
Descarcă datele în format .xlsx
În distribuția tinerilor NEET după categorii, în funcție de motivul pentru care nu lucrează sau nu studiază/învață, predomină persoanele care îngrijesc de familie, cu o pondere de 36,4% în grupa de vârstă 15-24 ani, 51,1% în grupa celor de 15-29 ani și, respectiv, 52,7% la persoanele de 15-34 ani (la persoanele de 25-29 ani – 60,6%). O altă categorie o formează tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare. Odată cu înaintarea în vârstă, procentul acestora în totalul tinerilor scade: 26,9% la tinerii de 15-24 ani, 23,4% la cei de 15-29 ani și 22,6% - la tinerii de 15-34 ani (Figura 4).
Structura acestor categorii în funcție de sexe scoate în evidență diferențe de gen semnificative la toate trei grupe de vârstă. Femeile formează majoritatea persoanelor cu responsabilități familiale, înregistrând valori cuprinse între 57,3% și 75,3% (în grupa 25-29 ani – 82,4%), în timp ce bărbații dețin ponderi de circa 3%. Pe de altă parte, bărbații dețin ponderi mai mari în comparație cu femeile în categoria persoanelor care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare: 40,3% la bărbații de 15-24 ani (18,3% la femei), 51,9% la cei de 15-29 ani (10,4% la femei) și 52,3% la bărbații de 15-34 ani (9,1% la femei). La bărbații în vârstă de 25-29 ani această pondere este de peste 60 la sută.
Descarcă datele în format .xlsx
În rândul tinerilor NEET, indiferent de grupa de vârstă sau sex, predomină persoanele cu studii gimnaziale, având ponderi de 54,3% la tinerii de 15-24 ani, 35,7% la cei de 15-29 ani și 36,9% la persoanele de 15-34 ani. Totodată, la grupa de vârstă 15-19 ani marea majoritate este formată de tinerii cu studii gimnaziale (72,6%). Odată cu înaintarea în vârstă, valoarea acestui indicator descrește ajungând la 23,6% la persoanele de 25-29 ani.
În grupa de vârstă de 15-24 ani, tinerii cu studii gimnaziale sunt urmați de cei cu studii secundar-profesionale (20%), în timp ce la grupele de vârstă de 15-29 ani și 15-34 ani pe al doilea loc se situează tinerii cu studii superioare înregistrând 23,7% și, respectiv, 22,5%. Valoarea indicatorului crește odată cu înaintarea în vârstă ajungând la 31,8% la persoanele de 25-29 ani.
Plasarea pe locul doi a studiilor superioare se datorează femeilor din grupele de vârstă de 15-29 ani și 15-34 ani înregistrând 29,3% și, respectiv, 27,8%. Totodată, în rândul bărbaților, la toate grupele de vârstă, pe locul doi se situează studiile secundar-profesionale (circa 25%) (Figura 5).
Descarcă datele în format .xlsx
Relația între statutul de ocupare a tinerilor, pe de o parte, și participarea acestora la procesul de educație sau formarea profesională, pe de altă parte, poate fi prezentată prin următoarele categorii:
- tineri care nu fac parte din populația ocupată și care nu urmează un nivel de educație și un curs de formare profesională (grupul NEET);
- tineri care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație și/sau un curs de formare profesională;
- tineri care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație și un curs de formare;
- tineri care fac parte din populația ocupată și, totodată, urmează un nivel de educație și/sau un curs de formare profesională;
- tinerii care sunt plecați peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă de până la un an și nu urmează un nivel de educație și/sau un curs de formare profesională.
Repartizarea tinerilor în funcție de participarea acestora la ocupare sau procesul de educație/formare diferă mult de la o grupă de vârstă la alta. Astfel, pentru tinerii de 15-19 ani activitatea principală este dobândirea unei profesii: 88,1% din ei nu lucrează, dar sunt încadrați în procesul de educație/formare profesională. În rândul persoanelor de 20-24 ani ponderea acestei categorii scade până la 35,4%. În grupele de vârstă 25-29 ani și 30-34 ani ponderea acestei categorii de tineri este nesemnificativă.
Cota parte a tinerilor care lucrează și care nu sunt cuprinși în procesul de educație/formare crește pe măsura înaintării în vârstă. Această categorie constituie 3,2% la tinerii de 15-19 ani și ajunge la 53,6% la tinerii de 30-34 ani.
Categoria tinerilor care fac parte din ocupare și care, în același timp, participă la procesul de educație/formare reprezintă un grup mic de persoane. Ponderea cea mai mare a acestora, de 5,4%, a fost înregistrată la tinerii de 20-24 ani.
În numărul total de tineri o categorie aparte o formează persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an care nu urmează un nivel de educație sau formare profesională. Cea mai mare pondere în această categorie a fost înregistrată la tinerii de 25-29 ani (9,2%) (Figura 6).
Descarcă datele în format .xlsx
Anexe
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
2 Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație(din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.
4 Indicatorul global SDG 8.6.1 se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-24 ani (https://unstats.un.org/sdgs/metadata/files/Metadata-08-06-01.pdf).
Indicatorul respectiv Eurostat, SDG_08_20 – se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani (https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/sdg_08_20_esmsip2.htm).
Precizări metodologice:
Informații relevante:
- Banca de date statistice / Statistica socială / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și somaj
- Metadate de referinţă / Ocupare și șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
- Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023
- Comunicatul de presă Forța de muncă în Republica Moldova, ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2022
- Comunicatul de presă Subutilizarea forței de muncă în Republica Moldova în trimestrul IV 2022
- Comunicatul de presă Populația în afara forței de muncă în Republica Moldova în trimestrul IV 2022
Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:
ILO:
Eurostat: