Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2013

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2013 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1681,4 lei, fiind în creştere cu 11,4% faţă de anul precedent.În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5%¹.

Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt cîştigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile. Comparativ cu anul 2012 se atestă o reducere a contribuţiei plăţilor salariale în total venituri cu 1,1 puncte procentuale, dat fiind unui nivel mai mic al ponderii salariaţilor în total populaţia ocupată în trimestrul 4 al anului 2013.

Activităţile pe cont propriu reprezintă 16% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole cu o pondere de 9,1%. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală non-agricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de 6,9%. 

Figura 1. Structura veniturilor disponibile, anul 2013

Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 19,9% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, în special din contul pensiilor (vezi anexa, tabelul 1). 

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,3% din total venituri sau cu 1,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2012.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 640,2 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 53,8% (55,4% în anul 2012) şi prestaţiile sociale – 18,6% (16,2% în anul 2012) (vezi anexa, tabelul 2). În cazul populaţiei din mediul rural, activitatea salariată la fel este cea mai importantă sursă de venit (28,3%), dar contribuţia acesteia este practic de 2 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 17,8% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,9% faţă de 12,3% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 21,3% din total venituri comparativ cu 18,6% în mediul urban (vezi anexa, tabelul 2-3).

Mărimea medie a veniturilor este determinată şi de componenţa gospodăriilor. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii prezenţi în gospodărie.

Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după principalele caracteristici ale gospodăriei, anul 2013

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,6% sunt acoperite din surse băneşti, iar 10,4% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1507,0 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 174,4 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt preponderente pentru mediul urban (96,3%), iar în cazul celei din mediul rural contribuţia acestora este de 82,3% (vezi anexa, tabelul 2-3).

Figura 3. Structura veniturilor după surse băneşti şi în natură, anul 2013

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2013 au constituit în medie pe o persoană 1775,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 11,1% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 6,2% mai mult comparativ cu anul 2012.

Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată necesarului de consum alimentar – 42,8%, sau cu 0,4 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2012. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 19,2% din cheltuielile totale de consum (+ 0,7 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,3% (– 0,3 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (5,7% faţă de 5,6% în anul 2012), transport (4,7% faţă de 4,2%), comunicaţii (4,2% faţă de 4,4%), dotarea locuinţei (3,6% faţă de 3,5%), învăţămînt (0,8% faţă de 1,0%), etc.

Figura 4. Structura cheltuielilor de consum, anul  2013

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 607,3 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,9% din cheltuielile lunare de consum (40,6% în anul 2012), iar în rural – 44,9% (46,0%). Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (20,3% faţă de 18,0%), transport (5,3% faţă de 4,0%), servicii de comunicaţii (4,5% faţă de 3,9%), servicii de agrement (2,1% faţă de 0,9%), hoteluri şi restaurante (2,5% faţă de 0,6%).

În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90,2%, celor în natură le revine respectiv 9,8% (vezi anexa tabelul 4-6). În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,6% şi de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (16,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont propriu.

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere în primele trei trimestre ale anului, de la 1560,4 lei pînă la 1755,7 lei (+11,7%). În trimestrul IV acestea au înregistrat o scădere nesemnificativă comparativ cu trimestrul III. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm aceleaşi tendinţe, însă ritmul de creştere a veniturilor în trimestrul IV faţă de trimestrul I este de 8,1%. Contribuţia activităţilor salariale s-a redus în a doua jumătate a anului în favoarea transferurilor din afara ţării.

Figura 5. Evoluţia trimestrială a veniturilor disponibile în anul 2013

La fel şi cheltuielile populaţiei au variat pe parcursul anului, astfel încît, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în trimestrul III, iar cele mai mici în trimestrul I. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul III (40,9%), în timp ce a crescut ponderea cheltuielilor pentru întreţinerea locuinţei pînă la 20,2% (vezi anexa, tabelul 10).

• Anexa

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78