Veniturile și cheltuielile populației în trimestrul I anul 2018

Biroul Național de Statistică informează, că în trimestrul I 2018 veniturile disponibile ale populației au fost în medie 2353 lei lunar pe o persoană, fiind în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent iar față de trimestrul IV 2017 s-au redus cu 1,9%.În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum)¹ veniturile populației au înregistrat o creștere de 4,8%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venituri, 40,8% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în creștere față de trimestrul I 2017 cu 0,6 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit de asemenea prestațiile sociale în proporție de 23,9% (nivelul trimestrului I 2017), precum și veniturile obținute din activitățile pe cont propriu, 13,2% din veniturile populației, inclusiv 7,9% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 5,3% sunt cele din activitatea individuală non-agricolă. O pondere importantă dețin transferurile bănești din afara țării, contribuția acestora fiind de 17,5% din total venituri.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile totale, în trimestrul I 2018

În funcție de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 897,5 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salarială, care reprezintă 51,5% din total venituri și prestațiile sociale – 22,7% (vezi anexa, tabelul 2).

Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salarială – 28,8% din total venituri (27,6% în trimestrul I 2017), dar contribuția acesteia este cu 22,7 puncte procentuale mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 15,6% din totalul veniturilor disponibile, față de 1,1% în mediul urban.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara țârii, ponderea acestora fiind de 23,0% față de 12,6% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare şi a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 25,3%, comparativ cu 22,7% în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populației predominante sunt veniturile bănești – 90,8%, iar celor în natură le revine 9,2%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor bănești a însumat 2137 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 216 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,4% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 84,5% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul I 2018 au constituit în medie pe o persoană 2330 lei, fiind în creștere faţă de aceeaşi perioada a anului precedent cu 11,4% (vezi anexa, tabelul 4), iar față de trimestrul IV 2017 au scăzut cu 1,3%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 5,9% mai mult comparativ cu trimestrul I 2017.

Figura 2. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor în trimestrul I 2018

Cea mai mare parte a cheltuielilor tradițional este destinată necesarului de consum alimentar – 43,9% (44,1% în trimestrul I 2017). Pentru întreținerea locuinței o persoană în medie a alocat 17,9% din cheltuielile totale de consum (- 0,8 p.p. față de trimestrul I 2017), iar pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 10,4% (+ 0,7 p.p. față de trimestrul I 2017). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru sănătate – 6,2%, comunicații – 4,6%, transport – 3,8%, dotarea locuinței – 3,4%, învățământ – 0,5%, etc. Structura acestor cheltuieli nu s-a schimbat esențial comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban au constituit 2804 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 840 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 41,4% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreținerea locuinței (18,7% față de 17,0% în mediul rural), comunicații (4,7% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,0%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,0% față de 0,6%) și pentru servicii de agrement (2,3% față de 0,7%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,6% față de 9,3% în mediul urban), sănătate (6,3% față de 6,0%) și dotarea locuinței (3,7% față de 3,1%) (vezi anexa tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90,7%, celor în natură le revine respectiv 9,3%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,7% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 15,4% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obținute în mare parte din activitatea individuală agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa tabelele 4-6).

• Anexă (12 tabel .xls)

Notă: