Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2012

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2012.

1. Situaţia demografică

La începutul anului 2013 în Republica Moldova locuiau 544,4 mii persoane în vîrstă de 60 şi peste ani, din care mai mult de jumătate (60,3%) sînt femei. Aproximativ două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, s-a stabilit că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 14,1% sunt persoanele care au împlinit vîrsta de 80 ani (vezi tab. 1).

Tabelul 1. Repartiţia vîrstnicilor pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2013

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a crescut nesemnificativ, dar în anul 2012 coeficientul de îmbătrînire al populaţiei s-a mărit comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 15,3%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 15,8% din totalul populaţiei rurale, faţă de 14,6% în mediul urban (vezi fig. 1).

Figura 1. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, %

Cu referire la mortalitatea vîrstnicilor, menţionăm că principalele cauze de deces sînt bolile aparatului circulator (70,4% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (12,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,7%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2. Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 53 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (60 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 43 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (62 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 48 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă) (vezi tab. 3).

Tabelul 3. Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori pe medii de reşedinţă şi sexe

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 19,3 ani, iar a bărbaţilor 15,5 ani, diferenţa fiind de 3,8 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,1 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 18,9 şi 16,8 ani.

2. Starea de sănătate

O preocupare specială o reprezintă problemele de sănătate ale vîrstnicilor, care îşi pun amprenta asupra longevităţii vieţii. Ca şi în cazul altor categorii de populaţie se atestă predominarea cazurilor de tumori maligne. În medie, 56% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste, în anul 2012 înregistrîndu-se peste 4,6 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. La 100 mii populaţie de vîrsta respectivă revin 860 cazuri noi de tumori maligne. Bărbaţii suferă mai des de tumori maligne, respectiv la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 ani şi peste revin anual 1124 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 687 cazuri la 100 femei de vîrsta respectivă (vezi fig. 2). Pentru grupul de vîrstă 70-74 ani, se înregistrează cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne: 1374 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 793 cazuri la 100 mii femei.

Figura 2. Incidenţa prin tumori maligne la persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste

După localizare, tumorile maligne cel mai frecvent se găsesc la nivelul traheei, bronhiilor şi pulmonului, dar şi la nivelul stomacului. Bărbaţii preponderent suferă de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, stomacului, iar la femei se atestă localizarea mai frecventă a acestei boli la nivelul pielii, colonului.

În anul 2012 la nivel de ţară s-au înregistrat 3168 cazuri noi de tuberculoză, predominant în rîndul populaţiei masculine, circa 71%. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a diminuat cu circa 0,4% (vezi tab. 5). În structura incidenţei prin tuberculoză activă cazurile vîrstnicilor reprezintă 18,8% din total cazuri înregistrate, cele mai afectate fiind persoanele în vîrstă de 55-64 ani, în special bărbaţii. La 100 mii locuitori în vîrstă de 55-64 ani revin 102 cazuri noi de tuberculoză activă: 176 cazuri pentru bărbaţi şi 43 cazuri pentru femei. Raportat la 100 mii populaţie pentru populaţia în vîrstă de 65 ani şi peste, cazurile de tuberculoză activă constituie cu 55 cazuri mai puţin. Circa 97 la sută din total cazuri de tuberculoză activă reprezintă tuberculoza aparatului respirator.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vîrstă şi sex, 2010-2012

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 5,3% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, 56,3% - satisfăcătoare, iar 38,4% o consideră rea sau foarte rea. Vîrstnicii din mediul urban (63,3%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decît cei din mediul rural (51,7%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată în rural (42,9% faţă de 31,5% în urban). Circa 71% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (47,4%), boli ale sistemului osteoarticular (16,0%), boli ale aparatului digestiv (10,1%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării 59,0% din vîrstnici a avut careva probleme de sănătate, din care circa 45% nu s-a adresat după ajutor din careva motiv.

3. Persoane cu dizabilităţi¹

Pe parcursul anului 2012 conform rezultatelor expertizărilor primare, au fost înregistrate 12,6 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,3 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,4 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult. În ultimii ani se atestă o tendinţă de descreştere a numărului persoanelor cu dizabilităţi caz nou la această categorie de vîrstă.

Figura 3. Rata dizabilităţii primare, persoane la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă

Cel mai înalt nivel de dizabilitate se remarcă în anul 2008, unde la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă reveneau 314 persoane. Cazurile noi de dizabilitate sînt mai frecvente în mediul urban, acestea alcătuiesc peste 58,4% din total vîrstnici cu dizabilitate primară. Respectiv rata persoanelor cu dizabilităţi caz nou constituie 169 persoane la 100 mii populaţie din mediul urban faţă de 81 persoane la 100 mii populaţie din mediul rural.

În acelaşi timp, bărbaţii alcătuiesc circa 52% din persoanele cu dizabilitate primară de această vîrstă şi respectiv 48% femeile. Cauzele predominante ale dizabilităţii persoanelor vîrstnice sunt tumorile maligne, practic fiecare a treia persoană are această formă de boală, precum şi bolile aparatului circulator (fiecare a patra personă), iar în cazul a fiecărei a şaptea persoană dizabilitatea primară a fost determinată de bolile ochiului şi anexelor sale (vezi fig. 4).

Figura 4. Structura persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute cu dizabilităţi pentru prima dată, în anul 2012

4. Protecţia socială

Asigurarea socială. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 01 ianaurie 2013 la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 649,9 mii pensionari sau cu 11,6 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 75% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vîrstă (vezi fig. 5).

Figura 5.Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă (la sfîrşitul anului)

În structura pensionarilor pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste constituie 87,6% în 2012. Femeile sînt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 70,9%, în condiţiile în care ponderea acestora în total vîrstnici este de 66,3% (vezi tab. 6). Acest fapt este determinat de diferenţa existenţă în longevitatea femeilor şi bărbaţilor.

Tabelul 6. Pensionari pentru limită de vîrstă pe grupe de vîrstă şi sex, 2010-2012

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2013 a constituit 987 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 9,6%, iar comparativ cu 2005 valoarea nominală a pensiei s-a majorat de 2,5 ori (vezi tab. 7).

Tabelul 7. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

Totodată, în anul 2012 valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari a alcătuit 1302,8 lei, fiind în scădere faţă de anul precedent cu 0,2 pucte procentuale (vezi fig. 6). Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 144,6 lei mai mare faţă de mediul rural, datorat în special costurilor mai înalte pentru diverse servicii. Pe de altă parte, mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 75,8% în anul 2012 comparartiv cu 61,2% în anul 2005.

Figura 6. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

Asistenţa socială. Îngrijirea vîrstnicilor, cît şi calitatea serviciilor prestate sunt părţi integrate ale politicii de bunăstare. Unul din cele mai răspîndite servicii sociale destinate persoanelor în etate fiind deservirea socială la domiciliu a bătrînilorsolitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care nu pot să-şi asigure un trai decent fără ajutorul unei persoane terţe. În anul 2012 au funcţionat 74 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii lucrători sociali. La domiciliu au fost deserviţi 25,5 mii bătrîni şi persoane cu dizabilităţi (vezi fig. 7). Totuşi, rămîne a fi un dezideratextinderea acestor servicii pentru a acoperi nevoile cât mai multor vîrstnici, inclusiv a celor din mediul rural, pentru prevenirea instituţionalizării şi a marginalizării sociale. 

Figura 7. Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu

Pentru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Serviciile prestate de aceste cantine sunt gratuite şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2012 în ţară au funcţionat 109 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,9 mii persoane. În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 15,4 lei pentru o persoană/zi. Totodată, persoanele în etate beneficiază de ajutoare materiale acordate de Fondul Republican de Susţinere Socială a Populaţiei. În anul anul 2012 acest tip de asistenţă a fost acordat pentru 73,5 mii pensionari, iar valoarea medie a fost de circa 430 lei.

5. Participarea la activitatea economică a persoanelor vîrstnice

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2012, numărul persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 73,5 mii, ceea ce constituie 6,1% din totalul persoanelor active şi 13,9% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vîrstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 86,1% din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă (vezi fig. 8).

Figura 8. Distribuţia persoanelor vîrstnice după participarea la activitatea economică

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 72,9 mii, ceea ce constituie 6,4% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel,57,6% din vîrstnicii ocupaţi sunt din mediul rural. unde marea majoritate activau în agricultură, preponderent în gospodăria auxiliară proprie.

Ponderea persoanelor ocupate de vîrstă înaintată a atins valori mai înalte în rîndul barbaţilor – 60,0%, în comparaţie cu ponderea pentru femei - 40,0%. Mai puţin de jumătate din numărul bărbaţilor din această categorie de vîrstă (44,9%) activau în agricultură, 13,4% - industrie, 8,5% - învăţămînt, 5,3% - comerţ. Femeile vârstnice la fel ca şi bărbaţii activau în agricultură - 45,0%, 17,6% – învăţămînt, 11,8% – sănătate şi asistenţă socială, 6,0% - comerţ.

Durata efectivă a săptămânii de lucru pentru persoanele vîrstnice ocupate a constituit 34,6 ore. Distribuţia vîrstnicilor după durata efectivă a săptămînii de lucru relevă faptul că aproape fiecare a doua persoană ocupată (48,1%) a lucrat în medie pe săptămână câte 40 de ore şi mai mult, iar 42,8% - au lucrat în medie de la 20 până la 39 de ore pe săptămână.

În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (57,7%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (38,0%) (vezi tab. 8).

Tabelul 8. Repartizarea populaţiei ocupate în vîrstă de 60 ani şi peste după statutul profesional, în %

6. Nivelul de trai al gospodăriilor cu vîrstnici

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2012 din total gospodării, 40,8% au în componenţa lor cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste. Circa 64% din aceste gospodării sunt formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vîrstnici, 59,7% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 40,3% în urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (63,4%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,1%.

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. Dacă în medie o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste dispune de 1378,5 lei lunar pe o persoană, atunci gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit lunar de 1662,3 lei, faţă de 1202,4 lei în rural.

Principala sursă de venit sunt prestaţiile sociale, 46,4% din veniturile lunare ale gospodăriilor cu vîrstnici. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 23,8% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individuală agricolă – 11,9%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 10,1%.

Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici sînt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi tab. 9). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sînt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sînt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 9. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2012

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici principala sursă de existenţă sînt prestaţiile sociale (65,8%). Dat fiind că o parte din vîrstnici sunt economic activi respectiv veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (8,9%) şi activitatea individuală agricolă (11,4%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte categorii de persoane, principala sursă de venit este activitatea salarială – 35,9%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 30,7%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (13,8% faţă de 5,6%).

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1457,0 lei per persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat 1747,3 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1276,8 lei lunar.

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (47,8%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,8%, îngrijire medicală şi sănătate, îmbrăcăminte şi încălţăminte – cîte 8,0%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei 3,4%, comunicaţii 3,3% şi transport 2,7%.

Tabelul 10. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2012

Gospodăriile formate doar din vîrstnici lunar cheltuie 1595,6 lei per persoană sau cu 17,7% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţă cărora sînt şi alţi membri. În acelaşi timp, persoanele din gospodăriile formate numai din vîrstnici cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi tab. 10).

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici. Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Dacă gospodăriile cu vîrstnici şi alte persoane în proporţie de 39,8% dispun de baie sau duş în locuinţă, atunci în cazul gospodăriilor cu vîrstnici doar 32,5% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare (vezi fig.9).

Figura 9. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi

Există diferenţe semnificative în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş. Dat fiind că construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban 88,8% dispun de apeduct, 80,6% – de gaze din reţea publică, 81,1% – de sisteme de canalizare, 67,1% de baie sau duş în locuinţă şi circa 60% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate doar 34,3% gospodării dispun de apeduct, 9,1% – de baie sau duş în interior, butelia de gaz lichefiat folosesc 71,8% din gospodării, iar 4,6% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.

Achitarea serviciilor de întreţinere a locuinţei este o povară pentru gospodăriile în componenţa cărora sînt vîrstnici. Opt din zece gospodării cu vîrstnici întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi circa ¼ din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat, în mediul urban 36,0% din gospodării formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi doar 23,1% din acestă categorie de gospodării sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 62,2% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 36,1% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,7% au afirmat ca condiţiile de trai s-au îmbunătăţit.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78