Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2013
Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2013.
Situaţia demografică
La începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.
Figura 1. Structura populaţiei vîrstnice pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2014, %
Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a crescut nesemnificativ, dar în anul 2013 coeficientul de îmbătrînire al populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,4 puncte procentuale, constituind 15,7%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 16,1% din totalul populaţiei rurale, faţă de 15,2% în mediul urban (vezi fig. 2).
Figura 2.Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, %
În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 19,6 ani, iar a bărbaţilor -15,7 ani, diferenţa fiind de 3,9 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,1 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 19,3 şi 17,2 ani.
Starea de sănătate
Vîrsta înaintată influenţează longevitatea vieţii vîrstnicilor din cauza numeroaselor probleme de sănătate, inclusiv a unui risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. Una din maladiile care predomină în structura morbidităţii acestei categorii de populaţie sunt tumorile maligne. Circa 58% din cazurile noi de tumori maligne aparţin persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste, în anul 2013 înregistrîndu-se peste 4,9 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. La 100 mii vîrstnici revin 894 cazuri noi de tumori maligne. Totodată, tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 ani şi peste revin anual 1132 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 738 cazuri la 100 femei de vîrsta respectivă (vezi fig. 3). Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează pe segmentul de vîrstă 70-74 ani: 1457 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 849 cazuri la 100 mii femei.
Figura 3. Incidenţa prin tumori maligne la persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 mii locuitori
Conform datelor studiului din anul 20121, vîrstnicii mai frecvent suferă de hipertensiune (584,7 cazuri la 1000 vîrstnici), artrită sau osteoartrită (346,8 cazuri la 1000 vîrstnici) şi infarct miocardic (225,3 cazuri la 1000 vîrstnici). La fel, din diversele boli cu o prevalenţă sporită în rîndul vîrstnicilor pot fi menţionate creşterea colesterolului în sînge, cataracta şi diabetul zaharat.
Figura 4. Prevalența principalelor maladii la vîrstnici și diagnosticarea acestora, 2012
Vîrstnicii din mediul urban înregistrează o prevalenţă semnificativ mai mare de hipertensiune (632,6 cazuri faţă de 549,9 cazuri la 1000 vîrstnici din mediul rural), cataractă (110,9‰ faţă de 68,2‰ ), diabet zaharat (106,0‰ faţă de 67,4‰) şi creşterea colesterolului în sînge (108,0‰ faţă de 71,4‰), în timp ce în rural, vîrstnicii suferă mai frecvent de artrită sau osteoartrită (379,6‰ faţă de 301,5‰) şi infarct miocardic (239,4‰ faţă de 205,8‰).
Figura 5. Rata prevalenței unor boli, pe medii de reședință la 1000 locuitori în anul 2012, cazuri
Infarctul miocardic, hipertensiunea, artrita şi osteoartrita reprezintă un risc sporit pentru sănătatea vîrstnicilor, în special în condiţiile neadresării la medic. Astfel, conform datelor studiului menţionat, în ultimele 12 luni anterioare interviului, 4,7% din vîrstnicii cu infarct miocardic şi circa 11% cu artrită sau osteoartrită nu beneficiat de careva tratament medical, în situaţia în care boala i-a deranjat.
În general, circa 70% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (45,0%), boli ale sistemului osteoarticular (17,9%), boli ale aparatului digestiv (8,8%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării 59,5% din vîrstnici a avut careva probleme de sănătate, din care circa 47,2% nu s-a adresat după ajutor din careva motiv.
Unul din factorii de risc pentru sănătate vîrstnicilor este consumul de tutun. Ponderea fumătorilor în rîndul vîrstnicilor a constituit 7,6%, inclusiv 76 la sută au declarat că nu au fumat niciodată, iar 16,2% – au fumat în trecut. Rata fumătorilor este mai mare în mediul urban (8,2% faţă de 7,1% în rural) dintre care circa 92 la sută fumează zilnic pînă la 20 ţigări, iar 8,3% – mai mult de 20 ţigări/zi. În acelaşi timp, în mediul rural mai mult de 20 ţigări/zi fumează 15,3% din vîrstnici, iar 2,3% fumează trabuc, tutun sau mahorcă. În funcţie de sex, rata fumătorilor în rîndul bărbaţilor este mai mare şi constituie 16,2% faţă de 2,1% – la femei.
Totodată, conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice 60 la sută din vîrstnici îşi apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare, fiecare al treilea o consideră rea sau foarte rea, iar 5,9% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună. Vîrstnicii din mediul urban (62,6%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decît cei din mediul rural (57,2%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată de către vîrstnicii din mediul rural (36,9% faţă de 31,3% în urban).
Starea de sănătate poate fi evaluată şi prin nivelul mortalităţii. Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,2% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (13,4%) şi bolile aparatului digestiv (6,5%).
Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.
Figura 6. Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces
La 1000 locuitori în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 50 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (57 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 39 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (57 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 45 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).
Figura 7 .Mortalitatea vîrstnicilor pe medii de reşedinţă şi sexe, la 1000 locuitori de vîrsta respectivă, cazuri
Vîrstnici cu dizabilităţi2
Pe lîngă morbiditate, o provocare atît financiară, cît şi pentru sistemul de servicii şi îngrijire de lungă durată este dizabilitatea. Pe parcursul anului 2013 în urma expertizării primare au fost recunoscute 11,9 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult. În ultimii ani se atestă o tendinţă de descreştere a numărului persoanelor cu dizabilitate primară din acest grup de vîrstă.
Figura 8. Rata dizabilităţii primarela 100 mii locuitori de vîrsta respectivă, cazuri
Numărul cazurilor de dizabilitate ce revin la 100 mii locuitori a scăzut cu 186 cazuri comparativ cu anul 2009, cînd a fost înregistrat cel mai înalt nivel de dizabilitate. Cazurile noi de dizabilitate sînt mai frecvente în mediul urban, acestea alcătuiesc 53,6% din total vîrstnici cu dizabilitate primară. Astfel, rata persoanelor cu dizabilitate primară constituie 167 persoane la 100 mii locuitori din mediul urban faţă de 101 persoane la 100 mii locuitori din mediul rural.
Cauzele predominante ale dizabilităţii primare rămîn a fi bolile aparatului circulator (30%), în cazul a fiecărei a patra persoană dizabilitatea primară a fost determinată de tumori maligne, iar în cazul a fiecărei a şasea persoană - de bolile ochiului şi anexelor sale (vezi fig. 9).
Figura 9. Structura morbidităţii persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute cu dizabilitate primară în anul 2013
Protecţia socială
Asigurarea socială. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la 1 ianaurie 2014 la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 659,6 mii pensionari sau cu 9,7 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 75% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vîrstă.
Figura 10. Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă
Ponderea persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste în total pensionari pentru limita de vîrstă constituie 87,7% în anul 2013. Femeile reprezintă 70,6% în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă datorită ponderii mai mari în total vîrstnici şi diferenţei dintre longevitatea femeilor şi bărbaţilor.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2014 a constituit 1049,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,4%, iar comparativ cu anul 2005 aceasta s-a majorat de 2,6 ori. Mărimea medie a pensiei pentru limita de vîrstă pentru bărbaţi constituie 1190,4 lei, comparativ cu 991,4 lei în cazul femeilor.
Figura 11. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă
În acelaşi timp, valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2013 a alcătuit 1326,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,8 puncte procentuale (vezi fig. 12). Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1452 lei comparativ cu 1268,7 lei pentru cei din sate şi 1367,9 lei pentru cei din alte oraşe. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru limita de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 79,1% în anul 2013, comparativ cu 61,2% în anul 2005. În medie, pensia bărbaţilor acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 90 la sută, iar în cazul femeilor – 75 la sută.
Figura 12. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari
Din total pensionari pentru limita de vîrstă, circa 12% primesc pensii cu cuantum minim. Pe de altă parte, circa 22% din pensionari pentru limita de vîrstă sunt angajaţi în cîmpul muncii. Numărul pensionarilor a căror pensii se transferă peste hotare conform acordurilor bilaterale constituie 111 persoane, mărimea medie a pensiei constituind 879,2 lei.
Piaţa muncii
Numărul persoanelor vârstnice (de 60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în 2013 a fost de 78,1 mii, ceea ce constituie 6,3% din totalul persoanelor active şi 14,3% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vîrstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 85,7% din numărul total al persoanelor din această categorie de vîrstă (fig. 13).
Figura 13. Distribuţia persoanelor de 60 ani şi peste după participarea la activitatea economică
Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 77,0 mii, ceea ce constituie 6,6% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 61,2% din vîrstnicii ocupaţi sunt din mediul rural şi 56% o constituie bărbaţii. Majoritatea acestora, peste 2/3, au vîrsta cuprinsă între 60-64 ani şi circa o cincime (18,2%) – 65-69 ani.
Fiecare a doua persoană ocupată, indiferent de gen, lucrează în activităţile agricole, iar fiecare a patra – în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 48,7% din bărbaţi lucrează în ramurile agricole, 9,5% - industrie, 7,9% - învăţămînt, 5,8% - comerţ. În rîndul femeilor distribuţia este următoare: 49,0% în agricultură, 14,7% – în învăţămînt, 11,2% – sănătate şi asistenţă socială, 8,3% - comerţ.
Figura 14. Distribuţia persoanelor ocupate de 60 de ani şi peste după activităţi economice, %
De menţionat, că din totalul vîrstnicilor ocupaţi în agricultură, marea majoritate (79%) o formează persoanele ocupate în gospodăria auxiliară proprie cu producerea produselor agricole, în special pentru consumul propriu. Fiecarea a doua persoană ocupată lucrează fie la o întreprindere, instituţie, organizaţie persoană juridică (51,2%), fie la o fermă sau teren agricol (46% din totalul vîrstnicilor ocupaţi).
În distribuţia populaţiei vîrstnice după statutul profesional predomină salariaţii (52,5%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (43,7%).
Gospodării cu vîrstnici
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2013 din total gospodării, 42,0% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, din care 66,0% constituie gospodăriile formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vîrstnici, 54,5% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 45,5% în urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (62,6%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 37,0%.
Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. Dacă în medie o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste dispune de 1546,5 lei lunar pe o persoană, atunci gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit lunar de 1846,7 lei, faţă de 1338,6 lei în rural.
Principala sursă de venit sunt prestaţiile sociale, 48,3% din veniturile lunare ale gospodăriilor cu vîrstnici. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 22,6% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 10,0%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 11,9%.
Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici sunt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi tab.1). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria.
Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2013
Gospodării formate numai din vîrstnici | Gospodării cu vîrstnici şi alte persoane | |||||
Total | Urban | Rural | Total | Urban | Rural | |
Total venituri disponibile (medii lunare pe o persoană), lei | 1578,1 | 1844,6 | 1359,1 | 1519,3 | 1848,8 | 1323,2 |
inclusiv în % pe surse de formare: | ||||||
Venit din activitatea salariată | 9,4 | 14,5 | 3,8 | 34,4 | 46,9 | 24,0 |
Venit din activitatea individuală agricolă | 9,7 | 2,2 | 17,9 | 10,3 | 1,7 | 17,5 |
Venit din activitatea individuală non-agricolă | 0,8 | 1,1 | 0,5 | 3,4 | 2,8 | 4,0 |
Venit din proprietate | 0,3 | 0,5 | 0,0 | 0,1 | 0,2 | 0,0 |
Prestaţii sociale | 67,5 | 67,3 | 67,7 | 31,0 | 31,0 | 31,1 |
Alte venituri | 12,3 | 14,3 | 10,0 | 20,7 | 17,5 | 23,4 |
inclusiv transferuri din afara ţării | 4,8 | 5,8 | 3,8 | 18,2 | 15,3 | 20,6 |
Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici principala sursă de existenţă sînt prestaţiile sociale (67,5%). Dat fiind că o parte din vîrstnici sunt economic activi respectiv veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (9,4%) şi activitatea individuală agricolă (9,7%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte categorii de persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 34,4%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 31,0%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (18,2% faţă de 4,8%).
Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vîrstnicilor cu venituri lunare mai mari de 800 lei a înregistrat o continuă creştere. Astfel, în anul 2013 mai mult de 37la sută dintre vîrstnici au dispus de un venit mediu lunar de 800-1200 lei (comparativ cu 23,7% în 2009), iar în cazul a 16,4% veniturile lunare au variat în limitele a 1200 - 1400 lei (10,4 în 2009). Ponderea vîrstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 6,5% ( 2,1% în 2009).
Figura 15. Evoluția repartizării vîrstnicilor după mărimea medie a veniturilor disponibile băneşti
Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1651,6 lei per persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat 1897,6 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1481,2 lei lunar.
Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (46,6%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 21,1%, îngrijire medicală şi sănătate – 8,6% şi îmbrăcăminte şi încălţăminte – 7,8%. Celelalte cheltuieli revin pentru dotarea locuinţei 3,4%, comunicaţii 3,2% şi transport 2,9%.
Gospodăriile formate doar din persoane în etate lunar cheltuie 1758,6 lei per persoană sau cu 12,8% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţă cărora sînt şi alţi membri. În acelaşi timp, persoanele din gospodăriile formate numai din vîrstnici cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei, dotarea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi tab. 2).
Tabelul 2. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2013
Gospodării numai cu vîrstnici | Gospodării cu vîrstnici şi alte persoane | |||||
Total | Urban | Rural | Total | Urban | Rural | |
Total cheltuieli de consum (medii lunare pe o persoană), lei | 1758,6 | 2020,8 | 1543,3 | 1559,2 | 1769,1 | 1434,4 |
inclusiv, %: | ||||||
produse alimentare | 48,4 | 46,7 | 50,3 | 44,8 | 43,7 | 45,7 |
îmbrăcăminte, încălţăminte | 6,0 | 5,0 | 7,0 | 9,5 | 8,5 | 10,2 |
întreţinerea locuinţei | 23,3 | 24,9 | 21,7 | 19,0 | 19,7 | 18,4 |
dotarea locuinţei | 3,5 | 2,6 | 4,4 | 3,3 | 2,5 | 3,9 |
sănătate | 10,0 | 10,6 | 9,4 | 7,3 | 7,3 | 7,2 |
transport şi comunicaţii | 4,1 | 4,9 | 3,4 | 8,0 | 8,8 | 7,5 |
alte bunuri şi servicii | 4,7 | 5,3 | 3,9 | 8,1 | 9,5 | 7,1 |
Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici. Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor deţinute. Dacă gospodăriile cu vîrstnici şi alte persoane în proporţie de 46,5% dispun de baie sau duş în locuinţă, atunci în cazul gospodăriilor cu vîrstnici doar 34,8% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare (vezi fig.16).
Figura 16. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi
Există diferenţe semnificative în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş. Dat fiind că construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban 85,3% dispun de apeduct, 79,8% – de gaze din reţea publică, 78,1% – de sisteme de canalizare, 62,7% de baie sau duş în locuinţă şi 53,5% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 37,0% gospodării dispun de apeduct, 11,6% – de baie sau duş în interior, 70,7% din gospodării folosesc butelia de gaz lichefiat, iar 3,2% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.
Achitarea serviciilor de întreţinere a locuinţei este o povară pentru gospodăriile în componenţa cărora sînt vîrstnici. Circa opt din zece gospodării cu vîrstnici întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi circa o cincime din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat, în mediul urban 35,4% din gospodării formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele (în 2012 – 36,1%), pe cînd în mediul rural, unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi doar 19,3% din gospodării formate numai din vîrstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai (în 2012 – 23,1%). Comparativ cu anul precedent, 63,8% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 34,3% – mai rău sau mult mai rău şi numai 1,9% au afirmat ca trăiesc mai bine.
Vîrstnicii reprezintă o categorie vulnerabilă a societăţii din punct de vedere al expunerii riscului sărăciei. Rata sărăciei pentru această categorie de populaţie a constituit 13,9% depăşind media pe ţară cu 1,2 puncte procentuale. În ultimii 5 ani aceasta a înregistrat tendinţe semnificative de scădere înregistrînd o diferenţă de 19,7 puncte procentuale faţă de anul 2009. Cea mai înaltă rată a sărăciei se înregistrează la vîrstnicii din mediul rural, unde circa 19% din vîrstnici cad sub incidenţa sărăciei comparativ cu 7,4% în urban.
Figura 17. Evoluția ratei sărăciei absolute pe medii de reședință, 2009-2013
Utilizarea timpului de către vîrstnici
În medie, pe parcursul unui an, persoanele de 60 de ani şi peste alocă activităţilor de îngrijire personală (somnul, servitul mesei etc.) mai bine de jumătate de zi (12 ore şi 24 minute), iar 20 la sută din timpul disponibil îl dedică activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei (4 ore şi 36 minute). Fiind mult mai puţin timp angajaţi în muncă (doar cîte 1 oră şi 12 minute), vîrstinicii, în comparaţie cu alte grupe de vîrstă, dispun de mai mult timp liber (cîte 4 ore şi 18 minute pe zi). În afară de aceasta, vîrstnicii alocă zilnic cîte 1 oră şi 24 minute activităţilor de voluntariat, întrunirilor şi călătoriilor.
Analiza datelor în funcţie de sexe relevă, că femeile sunt implicate într-o măsură mai mare (cu 1 oră şi 36 minute mai mult), decît bărbaţii în activităţile de îngrijire a gospodăriei şi familiei, pe cînd bărbaţii alocă mai mult timp (cu 1 oră zilnic) activităţilor aducătoare de venit. Bărbaţii, în comparaţie cu femeile, dispun zilnic de mai mult timp liber (cu 42 de minute) (fig. 18).
Figura 18. Durata medie a unor activităţi umane pentru persoanele de 60 de ani şi peste (din 24 ore), ore/zi
În cadrul activităţilor de îngrijire a gospodăriei şi familiei (conform timpului alocat) predomină administrarea alimentelor (pregătirea hranei, coptul, conservarea; spălatul veselei), grădinăritul şi întreţinerea animalelor de casă (cultivarea legumelor etc.; creşterea animalelor domestice) şi întreţinerea casei (curăţenie locuinţă, curte etc.). Disparităţi în funcţie de gen sunt înregistrate mai cu seamă la activităţile ce ţin de administrarea alimentelor, cărora femeile le dedică zilnic de 3,7 ori mai mult timp decît bărbaţii. Pe de altă parte, bărbaţii alocă mai mult timp în comparaţie cu femeile (de 1,5 ori) grădinăritului şi îngrijirii animalelor de casă (fig 19).
Figura 19. Durata medie a activităţilor de „îngrijire gospodărie şi familie”pentru persoanele de 60 de ani şi peste, minute/zi
În timpul liber, persoanele de 60 de ani şi peste în principal privesc televizorul, ascultă radioul (2,8 ore/zi) sau participă la activităţile ce ţin de viaţa socială şi divertisment (1,2 ore/zi). În cadrul celor din urmă (viaţa socială şi divertisment), pentru vîrstnici este caracteristic timpul petrecut cu familia, rudele, vecinii (în medie cîte 42 minute pe zi), la fel şi pauzele zilnice de relaxare, reflectare, odihnă etc. (în medie cîte 30 minute pe zi). Activităţile mass-media (după timpul alocat) sunt într-o măsură mai mare preferate de bărbaţi (3,1 ore/zi) faţă de femei (2,6 ore/zi).
Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78
Note:
1 Studiul în gospodării „Accesul populației la serviciile de sănătate” realizat de BNS în trimestrul III 2012 .
2 Vîrstnici sunt considerate persoanele care au atins vîrsta de pensionare: femei - 57 ani, iar bărbaţi - 62 ani.