Infrastructura edilitară în localităţile urbane şi servicii de salubrizare în anul 2015
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară a localităţilor urbane şi servicii de salubrizare în toate localităţile în anul 20151.
Spaţii verzi. În localităţile urbane spaţiile verzi în anul 2015 au alcătuit 6,5 mii ha sau 7,3% din suprafaţa totală a intravilanului. În perioada anilor 2007-2013 suprafaţa spaţiilor verzi este practic constantă, dar începînd cu anul 2014 se atestă o diminuare a acestora. Restrângerea suprafeţei spaţiilor verzi accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.
Figura 1. Suprafaţa spaţiilor verzi
Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie în general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau recreative a populaţiei. Suprafaţa acestor spaţii în proporţie de 63 la sută reprezintă spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), restul fiind spaţiile cu acces limitat (12,4%), spaţiile cu funcţii utilitare (11,9%), spaţiile din zonele turistice şi de agrement (6,6%) şi spaţiile cu profil specializat (6,3%). Comparativ cu anul precedent a fost extinsă suprafaţa spaţiilor de folosinţă generală cu 54 ha, suprafaţa spaţiilor verzi din zonele turistice şi de agrement – cu 31,9 ha, . Totodată, s-a redus suprafaţa spaţiilor cu acces limitat (parcuri sportive, spaţii verzi de pe lîngă instituţiile preşcolare, instituţii de învăţămînt mediu general şi de cercetări ştiinţifice, etc.) cu 125,3 ha şi suprafaţa spaţiilor verzi cu funcţii utilitare (plantaţii pentru consolidarea terenurilor, plantaţii de protecţie a surselor de apă şi de protecţie contra incendiilor) – cu 47,3 ha.
Figura 2. Suprafaţa spaţiilor verzi din cadrul perimetrelor localităţilor urbane, în 2015
Actualmente în Republica Moldova suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine în medie pe un locuitor este de 42,5 m.p. Cele mai mari valori a acestui indicator sînt înregistrate în or. Vadul lui Vodă – 1007,5 m.p./locuitor, or. Tvardiţa (r-ul Taraclia) – 324,1 m.p./locuitor şi or. Frunză (r-ul Ocniţa) – 177,1 m.p./locuitor. Menţionăm că nu toată populaţia oraşelor dispune de necesarul minim de spaţii verzi. În 16 localităţi urbane ale ţării suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine unui locuitor este de pînă la 26 m.p., iar în oraşul Cahul în medie pe un locuitor revin doar 4,8 m.p, iar or. Otaci este lipsit de spaţii verzi.
Plantarea spaţiilor verzi. În anul 2015 a fost efectuată plantarea arborilor pe o suprafaţă de 71,0 ha, iar a plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon pe o arie de 30,2 ha. Pe o suprafaţă de 43,0 ha au fost plantaţi arbuşti, aproape dublu faţă de anul 2014. În total în localităţile urbane pe parcursul anului au fost plantaţi 17,7 mii arbori, 21,5 mii arbuşti (de 2 ori mai mult comparativ cu anul precedent), 670,0 mii unităţi de material floricol.
Cea mai mare pondere a lucrărilor de plantare a arborilor, arbuştilor, plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon revine mun. Chişinău. De asemenea, putem menţiona lucrări de plantare a arborilor în mun. Bălţi (12,0% din total arbori plantaţi pe ţară), în or. Floreşti şi or.Cahul (cîte 6,0%), UTA Găgăuzia (5,0%) şi or. Briceni (4,0%). Arbuşti au fost plantaţi în mun. Bălţi (34,9%), or. Mărculeşti (3,0%), or. Cahul (2,8%), or. Ştefan Vodă (1,8%). În 24 oraşe ale ţării întreprinderile de salubrizare şi amenajare, pe parcursul anului 2015 nu au plantat nici un arbore sau arbuşti.
Iluminarea străzilor. În anul 2015 lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate a constituit 2,5 mii km, fiind în creştere cu 66,8 km, iar gradul de acoperire al străzilor cu iluminare este de 70,5%. Pe parcursul anului pe teritoriul ţării au fost instalate pe străzi şi căi carosabile 74,9 mii lămpi sau cu 848 de lămpi mai mult comparativ cu anul precedent. Din total lămpi instalate, 33,7 mii sunt lămpi cu natriu (45,0 %). Peste jumătate din lămpi au fost instalate pe străzile şi căile carosabile ale mun. Chişinău, 9,3% - în mun. Bălţi, 5,3% - în or. Cahul, 3,4% - în or. Ungheni, 2,3 % - în UTA Găgăuzia, 2,2% - în or. Rîşcani şi 2,0% în or. Ialoveni.
Figura 3. Lungimea porţiunilor de străzi şi de cheiuri iluminate
Cea mai bună acoperire a localităţilor cu serviciul de iluminat stradal public este înregistrată în mun. Chişinău, Bălţi şi Comrat, în oraşele Briceni, Lipcani, Drochia, Făleşti, Frunză, Costeşti, Soroca, Criuleni, Teleneşti, Cantemir (peste 90% din lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor). Situaţia s-a îmbunătăţit şi în oraşele Sîngera, Tvardiţa, Hînceşti şi Ocniţa, unde lungimea străzilor iluminate s-a mărit cu respectiv 26,8 km (cu 27,9%), 7,5 km (cu 41,5%), 8 km (de 1,5 ori) şi 5 km (cu 28,4%), etc.
Totuşi, iluminatul stradal rămîne a fi o problemă pentru jumătate din oraşe, în unele din ele iluminarea străzilor este asigurată în proporţie de pînă la 25 la sută: or. Floreşti, or. Otaci or. Durleşti şi or.Iargara cîte – 22,0%, or. Glodenişi or. Corneşti circa 20%, or. Anenii Noi – 15,9% (vezi Anexa, Tabelul 2). În or. Căinari străzile din an în an practic rămîn neiluminate.
Servicii de salubrizare a localităţilor.Pe parcursul anului 2015 în salubrizarea localităţilor au fost antrenate 706 vehicule cu destinaţie specială, din care 658 vehicule au deservit localităţile urbane, iar 48 localităţile rurale. Din total autovehicule cu destinaţie specială, 287 (40,7%) deservesc mun. Chişinău, 26 (3,7%) - r-nul Ungheni, 25 (3,5%) deservesc localităţile din UTA Găgăuzia, 23 (3,3%) - r-nul Cahul, 21 (2,9%) - r-nul Orhei.
Pentru curăţarea drumurilor pe timp de iarna au fost utilizate 49 vehicule pentru împrăştierea nisipului şi a materialului derapant, 7 încărcătoare de zăpadă şi 6 pluguri de zăpadă cu rotor. Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi au fost utilizate de asemenea 81 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 21 automăturătoare (inclusiv 6 în mun. Chişinău), 42 autostropitoare (inclusiv 29 în mun. Chişinău). Pe parcursul anului în ţară a fost curăţată o suprafaţă de 37,2 milioane m.p. sau cu 4% mai puţin comparativ cu anul precedent. Circa 92 la sută din suprafaţă localităţilor este curaţată cu mijloace mecanizate.
În majoritatea cazurilor deşeurile menajere sunt colectate fără a fi separate la sursă şi sunt depozitate la un depozit de deşeuri. Suprafaţa depozitelor destinată deşeurilor menajere solide a constituit în anul 2015 170,7 ha, comparativ cu anul precedent s-a diminuat cu 2,2 ha. Către aceste depozite au fost transportate 2921,3 mii m.c. deşeuri menajere solide, din care 66,7% reprezintă volumul deşeurilor colectate de la populaţie după care urmează volumul deşeurilor de la instituţii, agenţi economici (30,3%), iar deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi constituie 3,0%. Cantitatea de deşeuri lichide comparativ cu anul precedent s-a majorat de 3,5 ori, alcătuind 135,5 mii m.c.
Figura 4. Structura volumului deşeurilor menajere solide, în 2015
În anul 2015, întreprinderile care prestează servicii de salubrizare au colectat deşeuri menajere solide de la circa 60,7 la sută din populaţia urbană şi 4,3% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivel naţional, o medie de 28,3%. Numărul localităţilor care au beneficiat de servicii de colectare a deşeurilor menajere solide a constituit 133 unităţi, inclusiv 3 – municipii, 49 – oraşe şi 81 – sate.
Notă:
1 Informaţia colectată de la întreprinderile cu orice formă de proprietate, care efectuează gestionarea infrastructurii edilitare şi activitatea de înverzire şi cele care efectuează lucrări de salubrizare şi evacuare a deşeurilor menajere.
Persoană de contact:
Liubovi Stoianov
şef adjunct al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 73 15 68